Magistratul de la Judecatoria Sectorului 1, Venera Gratiela Lazureanu, care a trimis dosarul „Mita la PSD” inapoi la DNA pentru refacerea rechizitoriului, a motivat hotararea luata prin faptul ca procurorul care a intocmit rechizitoriul pe baza caruia a fost trimis in judecata omul de afaceri Ioan Niculae, are mari lacune: „Rechizitoriul trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prev. de art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata... procurorul nu precizeaza in ce consta implicarea, nu descrie expres actiuni de ajutor, inlesnire... nu identifica intelegerea cu autorul faptei, etc”. Potrivit avocatului ales de omul de afaceri, Ion Panaitescu, actul de sesizare a fost intocmit de procurorul anticoruptie Paul Dumitriu (foto) fost consilier la MJ al Monicai Macovei. Reamintim ca in 2005, Paul Dumitriu a fost numit de Monica Macovei, alaturi de un alt apropiat al acesteia, judecatorul Cristian Danilet, in comisia de control care a scotocit arhiva SIPA, baza de date a celebrului serviciu secret al Ministerului Justitiei, care ar fi trebuit sa cuprinda toate dosarele judecatorilor si procurorilor. Dumitriu a fost in aceasta comisie omul lui Macovei si a avut acces la dosarele care ascund trecutul judecatorilor si procurorilor, control despre ale carui rezultate Monica Macovei a uitat sa spuna presei, asa cum a promis ca o va face la preluarea functiei de ministru.

Instanta de fond a gasit multe inadvertente in actul de inculpare facut de procurorul Paul Dumitriu

Astfel, Judecatoria Sectorului 1 a constatat in motivarea hotararii luate nr. 561/ 25.05.2012, de restituire a cauzei la DNA in vederea refacerii actului de sesizare, urmatoarele inadvertente: „Referindu-se la incadrarea juridica a faptei, procurorul (...) nu identifica ,, intelegerea ,, cu autorul faptei, in conditiile in care , potrivit art. 26 Cp complicitatea este definita ca inlesnirea, ajutorul dat cu intentie la savarsirea faptei, iar, de esenta acestei forme de participatie penala este existenta unei intelegeri intre complice si autorul faptei.”

De asemenea, referitor la mijlocele de proba (interceptarea convorbirilor telefonice) de care se face vorbire in rechizitoriu, judecatoarea Gratiela Lazureanu a apreciat ca ramane in sarcina instantei identificarea materialului probator. Instanta de fond a mai constatat ca procurorul defalcand pentru fiecare invinuit, in parte, activitatea infractionala retinuta foloseste sintagma ,,sprijinul dat,, si nu arata in ce consta concret: ,,o asemenea situatie nu satisface exigentele dispozitiilor legale care reglementeaza continutul rechizitoriului ca act de sesizare a instantei si totodata o asemenea situatie nu corespunde standardului european de protectie in materie, reprezentat de Conventia Europeana a drepturilor Omului.

Constatarile Judecatoriei Sectorului 1 - Procurorul, prin descrierea situatiei de fapt in mod amplu, lasa loc de echivoc

Instanta a retinut ca procurorul Paul Dumitriu a folosit o descriere ambigua a situatiei de fapt „pentru care inculpatul este trimis in judecata, atat in ceea ce priveste descrierea situatiei de fapt, cat si, in egala masura in ceea ce priveste stabilirea de catre procuror a incadrarii juridice are o importanta deosebita, cu atat mai mult in in cazul infractiunilor care descriu activitati complexe, acte si actiuni multiple, desfasurate pe perioade de timp indelungate, in conditii de participatie penala. Aceasta descriere exacta, neechivoca a situatiei de fapt si a incadrarii juridice este garantia asigurarii dreptului la aparare al inculpatului care, cunoscand astfel exact actiunile care potrivit actului de sesizare se circumscriu infractiunii pentru care este trimis in judecata, va putea fi in masura sa isi pregateasca apararea, sa dea declaratii, sa propuna probe in aparare. O descriere care desi ampla este echivoca nu s-ar putea complini prin cercetarea judecatoreasca , intrucat aceasta activitate ar face ca judecatorul sa se substituie procurorului in sensul de a stabili initial, care anume fapte sau acte materiale din multitudinea celor descrise, ar putea viza potrivit intentiei procurorului, elementul material, actiunea ilicita, cu referire la infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecata, si abia apoi, sa stabileasca daca aceste fapte exista, sunt savarsite cu vinovatie si intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni. Or, un atare procedeu influenteaza in mod negativ asupra impartialitatii si obiectivitatii judecatorului si goleste de continut dreptul la aparare, inculpatul neputand cunoaste cu ce anume se considera judecatorul investit in baza unui act de inculpare care desi este amplu este echivoc cunoscuta fiind obligatia judecatorului de a nu se antepronunta. Astfel, este esential ca actul de sesizare a instantei sa cuprinda o descriere neechivoca, exacta a faptei pentru care este trimis in judecata inculpatul in functie de aceasta urmand sa se aprecieze si cu privire la relevanta si utilitatea probatoriului ce urmeaza a fi analizat in cauza.

Analizand prezentul act de sesizare, instanta constata ca acesta descrie fapta pentru care inc. Niculae Ioan este trimis in judecata in mod amplu, dar totodata lasa loc de echivoc, nearatand daca doar una, mai multe sau eventual toate multiplele actiuni descrise ca fiind savarsite de inculpat (convorbiri telefonice multiple purtate in diverse zile cu diversi interlocutori, convorbiri purtate in mediul ambiental, plata unor sume de bani de catre societatea la care inc. este presedinte al Consiliului de Administratie, interesul manifestat pentru numiri in fuctii publice,intretinerea de relatii comerciale cu o societate comerciala ,,suspectata,, ca a finantat un partid politic ) reprezinta implicarea, ajutorul dat de acest inculpat la contrafacerea actelor , daca acest ajutor este unul material sau moral.

Judecatoarea Gratiela Lazureanu a predat ABC-ul profesiei procurorului Paul Dumitriu la capitolul: Ce trebuie sa cuprinda actul de sesizare

In motivarea hotararii , judecatoarea Gratiela Lazureanu explica clar ce trebuie sa cuprinda un act de sesizare a instantei, lucru de care procurorul Paul Dumitriu va trebui sa tina cont, iar cand il va inainta din nou instantei, sa fie complet clar formulat. „Conform art.263 alin.1 si art.203 Cod procedura penala, descrierea detaliata a faptei si incadrarea juridica data de procuror, care de asemenea trebuie sa fie detaliata. Toate aceste elemente sunt necesare, iar analiza, fie si ampla a probatoriului nu poate suplini lipsa unora dintre elementele esentiale. De asemenea, incertitudinea cu privire la continutul si intinderea activitatii care s-ar circumscrie faptei de ,, implicare...ajutor dat in plasmuirea actelor... ,,creeaza grave disfunctii in exercitarea dreptului la aparare, componenta dreptului la un proces echitabil, drepturi prevazute de art.171 Cod procedura penala si 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. In considerarea exercitarii drepturilor procesuale recunoscute in favoarea inculpatului si a garantiilor procesuale specifice fazei judecatii, actul de sesizare a instantei, respectiv rechizitoriul, trebuie sa fie clar formulat. Tocmai de aceea si doctrina recenta consacra obligatia procurorului de a face o decriere a faptei din perspectiva incadrarii juridice data de procuror, in mod detaliat,precis si complet. Este necesar rechizitoriul sa cuprinda, pentru a satisface standardul european de protectie, impus de Conventia Europeana a Drepturilor Omului,la sectiunea ,, in drept,, analiza elementelor constitutive ale infractiunilor pentru care s-a inceput urmarirea penala-M. Udroiu. O. Predescu, Protectia Europeana a drepturilor omului si procesul penal roman, editura C.H. Beck, pag. 703. Ca urmare, se impune refacerea actului de sesizare a instantei din aceasta perspectiva, pentru ca procurorul sa arate expres si fara echivoc in ce consta ,,implicarea,, inc. Niculae Ioan in plasmuirea actelor, in ce consta ajutorul dat de acesta, daca a imbracat forma complicitatii morale sau a celei materiale si care este ,,intelegerea,, cu autorul faptei.”

* Cititi aici sentinta judecatoarei Graziela Lazureanu de returnare a dosarului „Mita la PSD” pentru refacerea rechizitoriului DNA