Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a atras atentia inca din 2013 asupra faptului ca este anormal ca denuntatorii din dosarele penale sa scape nepedepsiti, chiar si dupa ce au avut calitatea de inculpati. Acesta a fost si motivul pentru care GRECO a recomandat in Raportul de conformitate privind Romania “Transparenta finantarii partidelor”, modificarea legislatiei si tragerea la raspundere a denuntatorilor. Romania insa a facut parca in ciuda comunitatii europene si a perpetuat practica “scutirii de raspundere” a denuntatorilor. Dovada sta atitudinea pe care DNA condusa de Laura Codruta Kovesi (foto) o are in prezent fata de denuntatorii din dosare celebre. Ultimul caz de acest gen s-a petrecut la mai bine de doi ani de la recomandarile GRECO, in momentul in care DNA a clasat acuzatiile de dare de mita si trafic de influenta fata de Claudiu Florica si Dinu Pescariu, doi dintre “capii” mega-dosarului “Microsoft”, la scurt timp dupa ce au facut denunturi consistente in fata procurorilor. Situatia este una extrem de grava, daca tinem cont de faptul ca infractiunile de care au fost acuzati cei doi denuntatori atrag pedepse cuprinse intre 2 si 7 ani de inchisoare. Cu toate acestea, DNA a considerat ca lasarea in libertate a denuntatorilor si clasarea acuzatiilor fata de acestia reprezinta cea mai buna rasplata pentru informatiile primite, trecand peste faptul ca in multe dintre cauze comportamentul ilegal porneste de la mituitor, dar si peste posibilitatea ca declaratiile date in fata anchetorilor au in spate motive obscure sau pot fi nereale, avand doar scopul incriminarii altor inculpati. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca prin netragerea la raspundere penala a inculpatilor transformati in denuntatori si acordarea unei imunitati judiciare contribuie, potrivit concluziilor GRECO, la perpetuarea culturii infractionale.

GRECO: “Este regretabil ca nu s-au luat masuri ulterioare pentru a revizui nepedepsirea automata”

Pentru stoparea fenomenului de “scutire de raspundere” a denuntatorilor, GRECO a cerut Romaniei modificarea legislatiei in sensul revizuirii acestor prevederi si clarificarea conditiilor in care poate fi invocata nepedepsirea denuntatorului acuzat de dare de mita si trafic de influenta. Degeaba insa!

Un alt aspect asupra caruia GRECO a recomandat Romaniei sa acorde o atentie deosebita il reprezinta abrogarea obligativitatii restituirii mitei catre mituitor.

Subiectul est unul sensibil, luand in considerare ca una dintre cerintele care trebuie sa fie indeplinite pentru restituirea mitei o reprezinta regretul efectiv al persoanei care a initiat comportamentul infractional. De cele mai multe ori insa, elemente din care sa reiasa ca denuntatorul a fost constrans sa savarseasca o fapta sau ca este o victima lipsesc.

In Raportul de conformitate privind Romania “Transparenta finantarii partidelor”, adoptat in data de 7 decembrie 2012 si publicat in 11 februarie 2013, care vizeaza modul de finantare a partidelor politice si a campaniilor electorale, prin evaluarea gradului de conformitate al legislatiei satelor membre ale UE si masurile luate de autoritatile romane pentru implementarea celor 20 de recomandari emise in cadrul celei de-a treia runde de evaluarea a Romaniei, GRECO vorbeste si despre mecanismul regretului efectiv, posibil a fi gresit inteles si aplicat de autoritatile romanesti.

In acest sens, GRECO evidentiaza ca pentru aplicarea corecta a dispozitiilor referitoare la regretul efectiv este necesara existenta unor elemente precum constrangerea sau victimizarea denuntatorului. Altfel, denuntarea unor fapte comise in urma chiar si cu cativa ani ridica, in opinia GRECO, “serioase semne de intrebare asupra necesitatii acordarii imunitatii judiciare unei persoane care a contribuit la perpetuarea culturii infractionale”.

Dosarul “Microsoft”, dovada nerespectarii recomandarilor GRECO

Desi sunt extrem de importante si necesitau punerea lor in aplicare de indata, recomandarile GRECO au fost bagate sub pres si ignorate de autoritati. Au existat insa situatii in care au fost invocate cu succes. Spre exemplu, avocatul Alexandru Florin Chiciu a aratat Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca masura clasarii acuzatiilor de dare de mita si trafic in influenta in ce ii priveste pe denuntatorii din dosarul “Microsoft” este excesiva si neintemeiata, fiind obligatorie tragerea la raspundere a acestora.

Asa cum bine ne amintim, in dosarul “Microsoft”, afaceristii Claudiu Florica si Dinu Pescariu au denuntat-o pe Elena Udrea ca ar fi pretins si primit sute de mii de euro pentru “a rezolva problemele din justitie” sau pentru a facilita obtinerea unor contracte in schimbul unor comisione care ar fi urmat sa revina familiei Cocos. In schimbul acestor informatii, DNA a decis, drept recompensa, clasarea acuzatiilor de dare de mita si cumparare de influenta pentru Florica si Pescariu.

Asta desi DNA a aratat ca fostul manager al companiei Fujitsu Claudiu Florica este omul din spatele tuturor contractelor semnate de Guvernele Romaniei din ultimii 14 ani si cel care ar fi conditionat incheierea unui contract de comision daca firmei sale ii va reveni exclusiv contractul Microsoft. Si desi denunturile celor doi au intervenit intr-un moment in care DNA fusese deja sesizat cu privire la afacerea “Microsoft”, de catre Corpul de Control al Primului-ministru, ceea ce inseamna ca Florica si Pescariu nu mai puteau beneficia de clementa procurorilor.

Iata ce se arata in Referatul prin care procurorii au cerut arestarea Elenei Udrea in dosarul Microsoft: "La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu - Mihail a formulat denunt cu privire la savarsirea unor fapte de coruptie de catre Udrea Elena Gabriela. Din denuntul formulat rezulta ca, in anul 2013 pe fondul cercetarilor efectuate de Directia Nationala Anticoruptie ca urmare a plangerii formulata de Fujitsu Siemens Computers in legatura cu derularea contractului de licentiere Microsoft si a masurilor asiguratorii dispuse de autoritatile austrice pe conturile sale din Elevatia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justitie. Exista indicii in sensul ca remiterea sumelor de bani a avut loc in mai multe transe in perioada iulie 2013 – februarie 2014".

Prezentam in continuarea Recomandarea VI din Raportul de conformitate privind Romania “Transparenta finantarii partidelor” adoptat in data de 7 decembrie 2012 si publicat in 11 februarie 2013, referitoare la pedepsirea denuntatorilor din dosare penale:

“34. GRECO recomanda i) Sa analizeze si sa revizuiasca in mod corespunzator caracterul total automat si obligatoriu al cauzei de nepedepsire a denuntatorului la dare de mita si trafic de influenta, ii) sa clarifice conditiile in care aceasta cauza poate fi invocata, iii) sa abroge restituirea mitei catre mituitor in astfel de cazuri.

35. Autoritatile din Romania raporteaza ca a fost desfasurata o analiza asupra hotararilor de condamnare definitive pronuntate in 2011 in cazuri de coruptie si trafic de influenta rezolvate de DNA (parchetul specializat in combaterea coruptiei la nivel inalt si mediu) si de parchetele obisnuite. Autoritatile au oferit o evaluare detaliata, in special asupra cazurilor solutionate de DNA.

36. In ceea ce priveste cazurile solutionate de DNA, analiza s-a desfasurat pe baza a 63 de cazuri care au dus la o condamnare definitiva (numarul total de persoane condamnate definitiv pentru mita si trafic de influenta a fost de 298 in 2011). Analiza a aratat ca: a) in unele cazuri, initiativa pentru un comportament infractional venea din partea celui ce lua mita (82% din cazuri) si in alte cazuri din partea celui ce oferea mita (11% din cazuri); b) intervalul dintre momentul savarsirii faptei si raportarea catre autoritati variaza intre 24 de ore si un an; raportarea tarzie a fost uneori observata in situatii in care luarea/darea de mita avea loc intr-o maniera repetata si organizata (8 cazuri); c) uneori, raportarea infractiunii a permis sa se organizeze o operatiune de predare controlata cu plata mitei folosind bani oferiti de autoritati, sau mita nu fusese de fapt platita inca (22+6 cazuri); in toate celelalte cazuri, instanta a ordonat restituirea mitei faptuitorului ca un beneficiu al mecanismului regretului efectiv - cauza de nepedepsire; d) referitor la circumstantele care l-au determinat pe faptuitor sa raporteze actul, autoritatile indica faptul ca acestea sunt dificil de analizat: uneori functionarul care a luat mita ulterior a intarziat actiunea sau nu si-a indeplinit promisiunea lui/ei in schimbul folosului necuvenit, sau mita a fost obtinuta prin amenintari si abuz/uz gresit al atributiilor oficiale sau de control etc. S-au ivit si situatii in care motivarea denuntatorului nu a putut fi inteleasa (spre exemplu unde platile erau o practica organizata si durabila in timp).

37. A doua parte a analizei s-a concentrat asupra cazurilor pentru care trimiterea in judecata a fost realizata in anul 2011 de DNA si de procurorii din parchetele ordinare pentru infractiuni de luare/dare de mita si trafic de influenta (178 de trimiteri in judecata in total). Informatiile sunt de fapt succinte in cazurile care nu erau in sarcina DNA. Mecanismul regretului efectiv a fost folosit in aproape jumatate din aceste cazuri si in 12 din 45 de trimiteri in judecata de catre procurorii din parchetele ordinare, initiativa la comiterea infractiunii a apartinut celui ce a dat mita si care mai tarziu a beneficiat de inlaturarea raspunderii penale (denuntarea a avut loc inainte de finalizarea actelor de coruptie in 36 de cazuri si pe parcursul a sase luni dupa finalizare in 9 cazuri).

38. A doua parte a analizei s-a axat pe cazurile in care au fost emise rechizitorii in 2011 de catre DNA si de catre parchetele "obisnuite" in ceea ce priveste luare de mita si traficul de influenta (178 rechizitorii in total). Informatiile sunt succinte fapt, in ceea ce priveste cazurile care nu apartin DNA. Mecanismul regretului efectiv a fost folosit in aproape jumatate din aceste cazuri si in 12 din cele 45 de rechizitorii instrumentate de catre parchetele "obisnuite", initiativa pentru comportamentul ilegal a venit de la mituitor, care mai tarziu a beneficiat de scutire de raspundere (denuntarea a avut loc inainte de finalizarea tranzactiilor corupte in 36 de cazuri si in termen de 6 luni de la aceasta, in 9 cazuri).

39. S-au facut referiri la faptul ca stabilitatea cadrului legal anticoruptie este o conditionalitate in cadrul politicilor UE privind Romaniei (vezi paragraful 10 de mai sus).

40. GRECO retine informatiile oferite si apreciaza rezultatele complexe ale studiului asupra cazurilor solutionate de DNA si, intr-o mai mica masura, asupra cazurilor solutionate de alte parchete din Romania. GRECO reaminteste ca a fost mereu recunoscuta necesitatea si folosinta mecanismului regretului efectiv, daca acesta se supune limitelor si garantiilor (paragraful 112 din Raportul de Evaluare). In prezent, nu se regasesc asemenea garantii in dispozitii legale si GRECO apreciaza, spre deosebire de autoritatile romane, ca rezultatele analizei mai sus mentionate confirma nevoia de a modifica dispozitiile legale. De exemplu, a fost aratat ca inlaturarea urmaririi penale se acorda indiferent daca persoana ce a initiat comportamentul infractional este cel ce da mita/ cel ce cumpara influenta. Un element de constrangere sau victimizare a denuntatorului pare sa lipseasca in majoritatea cazurilor si aspectul ca de obicei fapta este raportata dupa mai multe luni sau ani de la comitere ridica serioase semne de intrebare asupra necesitatii acordarii imunitatii judiciare unei persoane care a contribuit la perpetuarea culturii infractionale. Acelasi lucru se aplica si la problema folosului necuvenit, care este restituit in mod sistematic in practica. Aceasta imprejurare doar creste riscul de folosire gresita a dispozitiilor referitoare la regretul efectiv.

41. In concluzie, GRECO apreciaza ca autoritatile au analizat implementarea mecanismului regretului efectiv dar este regretabil ca nu s-au luat masuri ulterioare pentru a revizui nepedepsirea automata, pentru a clarifica conditiile in care poate fi invocata apararea regretului efectiv si pentru a se abroga restituirea folosului necuvenit in asemenea cazuri.

42. GRECO concluzioneaza ca recomandarea vi a fost partial implementata".

*Cititi aici in integralitate Raportul GRECO

Foto: Agerpres