Curtea de Apel Cluj a decis, in 10 martie 2011, eliberarea mai multor membri ai Clanului Corduneanu, acuzati de spalare de bani, lipsire de libertate, santaj, inselaciune, fals in inscrisuri in forma continuata si constituirea unui grup infractional organizat, pe motiv ca acestia au stat deja un an si doua luni in arest preventiv, timp in care pericolul social concret pe care acestia il reprezentau s-a diminuat. Mai mult, principalul argument al Curtii de Apel Cluj pentru decizia de eliberare a Cordunenilor a fost reprezentat de “termenul rezonabil” despre care se vorbeste in Conventia Europeana, in care o persoana poate fi tinuta in detentie provizorie, iar completul Sectiei Penale a CA Cluj, format din judecatorii Ana Covrig, Monica Rodina si Livia Mango, a ajuns la concluzia ca termenul ar fi incalcat, daca inculpatilor le-ar mai fi prelungita starea de arest. Magistratii au ajuns la aceasta concluzie in ciuda faptului ca au recunoscut, in motivarea deciziei nr.334/R/2011, ca inculpatii au fost cei care au tergiversat procesul, prin invocarea continua a lipsei de aparare. Larghetea interpretarilor facute de judecatorii Curtii de Apel Cluj, in aplicarea Conventiei este cu atat mai surprinzatoare cu cat Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis, saptamana trecuta, ca senatorul Catalin Voicu, arestat pentru fapte de coruptie, trebuie sa fie judecat in stare de arest, in ciuda faptului ca acesta a petrecut deja un an si aproape o luna dupa gratii.

Acuzati de lipsire de libertate si constituirea unui grup infractional organizat, Cordunenii nu mai reprezinta, in opinia CA Cluj, un pericol social

Judecatorii Ana Covrig, Monica Rodina si Livia Mango, de la Curtea de Apel Cluj, au sustinut, in decizia nr. 334/R/2011, emisa in dosarul nr. 4183/100/2010, ca “temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatilor s-au schimbat, caz in care (...) devine posibilainlocuirea masurii preventive a arestarii cu o alta masura preventiva. Astfel, referitor la pericolul pentru ordinea publica reprezentat de lasarea in libertate a inculpatilor, se constata ca acesta s-a diminuat prin trecerea timpului. (…) Persistenta motivelor plauzibile de a banui persoana arestata de comiterea unei infractiuni este o conditie sine qua non de regularitate a mentinerii acesteia in detentie (...). Dupa un anumit timp existenta acestor motive plauzibile nu mai este suficienta pentru a justifica detentia preventiva, fiind necesar a se examina daca autoritatile au depus diligente suficiente in derularea procedurii. (…) Detentia preventiva nu ramane legitima decat daca ordinea publica este efectiv amenintata, aspect nedemonstrat in cauza la acest moment, iar mentinerea detentiei nu poate sa serveasca pentru a anticipa o pedeapsa privativa de libertate. (…) Fara a nega gravitatea infractiunilor de comiterea carora sunt acuzati inculpatii recurenti, curtea retine ca gravitatea infractiunilor si modalitatea de comitere nu sunt motive pertinente care la acest moment procesual, sa justifice privarea de libertate a acestora (cauza Jiga contra României). (...). Asadar, continuarea detentiei nu se mai justificaintr-o speta data, decat daca anumite indicii concrete releva o veritabila cerinta de interes public, care prevaleaza, in ciuda prezumtiei de nevinovatie, asupra regulii de respectare a libertatii individuale (...).

CA Cluj a acuzat “autoritatile” de pasivitate in cazul Cordunenilor si, ca atare, a decis eliberarea lor

In motivarea deciziei de eliberare, judecatorii au acuzat instanta care era investita cu judecarea cauzei pe fond ca nu a impiedicat tergiversarea procesului, incercata de inculpati, prin toate mijloacele. Neimpiedicarea tergiversarii dosarului a reprezentat, in opinia judecatorilor Curtii de Apel Cluj, un alt argument in favoarea eliberarii celor din Clanul Corduneanu. “(...) de la data trimiterii in judecata instanta de fond nu a reusit sa declanseze cercetarea judecatoreascasi sa procedeze la audierea inculpatilor”. Pe de alta parte, instanta Curtii de Apel Cluj a recunoscut ca inculpatii s-au folosit de cereri de amanare pentru angajarea unui aparator, de cereri de reziliere a contractelor de asistenta juridica, de lipsa de aparare la anumite termene, numai pentru a trena desfasurarea procesului, insa CA Cluj a considerat ca de vina pentru reusita acestor tertipuri este instanta de fond care, desi “avea la indemana diverse mijloace procedurale prin care putea preveni tergiversarea solutionarii cauzei si ramanerea in incertitudine a inculpatilor arestati in cauza cu privire la situatia lor”, nu a facut-o, permitandu-le inculpatilor, de fiecare data, sa determine amanarea cauzei. “(…) In cazul de fata, in raport de evolutia cauzei, de pasivitatea de care a dat dovada instanta de fond in demararea cercetarii judecatoresti si in solicitarea de informatii despre situatia personalasi sociala a inculpatilor arestati, curtea conchide ca detentia preventiva a inculpatilor recurenti a atins o durata rezonabila, iar a mentine aceasta stare de detentie in continuare semnificaincalcarea articolului 5 paragraf 3 din Conventia Europeana privind apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, incalcare grefata pe lipsa de diligenta a instantei de fond in derularea procedurii de judecata”. Mai mult, instanta de recurs a criticat judecatorul fondului pentru ca acesta nu a dispus “efectuarea unor referate de evaluare care sa ofere date despre situatia personalasi sociala a inculpatilor arestati”. De asemenea, Curtea de Apel Cluj a sustinut si ca judecatorul trebuia sa se foloseasca de aparatori din oficiu pentru a impiedica tergiversarea dosarului de catre inculpati.

Senatorul Voicu este considerat, chiar si dupa mai bine de un an, un pericol social concret

In 11 aprilie, Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis mentinerea in arest a senatorului Catalin Voicu, acuzat de comiterea unor infractiuni de coruptie, pe motiv ca acesta reprezinta inca un pericol social concret si ca judecarea cauzei nu poate fi facuta cu senatorul Voicu in stare de libertate. Argumentul care a convins judecatorii supremi sa nu il lase liber pe Voicu a fost cel adus de procurorii DNA, potrivit carora Voicu, stiind ca ii sunt ascultate telefoanele, a incercat sa isi preconstituie probe. Romania a mai fost condamnata la CEDO, in cauza Jiga, pentru nerespectarea termenului rezonabil, Curtea constatand ca a fost incalcat termenul rezonabil de detentie provizorie, reclamantul stand 11 luni in arest preventiv, pentru fapte de coruptie.

* Cititi aici decizia penala a Curtii de Apel Cluj, prin care au fost eliberati “Cordunenii”