Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

REVOLUTIE IN JUSTITIE - Condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea e nula. CCR a statuat: “Intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei este lipsita de efecte juridice daca hotararea prin care 'se spune dreptul' este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei”. Procesul lui Dragnea trebuie revizuit intrucat pentru Livia Stanciu si Luminita Zglimbea a semnat sefa ICCJ Cristina Tarcea. Sute de hotarari similare trebuie anulate (Decizia)

Marţi, 13 februarie 2018 16:17 | Scris de George TARATA | pdf | print | email

Curtea Constitutionala a Romaniei a detonat, marti 13 februarie 2018, o uriasa bomba: condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea, suferita in dosarul “Referendumului” este nula. Iar asta intrucat judecatorii care au dispus pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendare nu au fost cei care au semnat si motivat hotararea judecatoreasca.

CCR a facut publica Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 privind obiectiile de neconstitutionalitate ridicate in legatura cu modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Una dintre criticile semnalate de cei care au contestat modificarile la CCR privea posibilitatea ca fosti judecatori, care si-au incetat activitatea din motive imputabile, sa fie incadrati pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti. Prevederea introdusa in Legea 304/2004 a fost declarata neconstitutionala, insa argumentele prezentate de judecatorii CCR sunt pur si simplu explozive. Iar asta intrucat ele arunca in aer condamnarea lui Liviu Dragnea in dosarul “Referendumului”.


Astfel, pornind de la cauza Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei”, in care CEDO a statuat ca “judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie”, CCR arata ca redactarea si motivarea hotararii judecatoresti nu poate fi facuta decat de judecatorul care a participat la dezbateri si deliberari, caci in caz contrar se incalca dreptul la un proces echitabil, iar asigurarea unei justitii impartiale, infaptuita in numele legii, nu ar fi decat un instrument declarativ, lipsit de efecte si inutil: “In situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile”. De asemenea, CCR arata ca “intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care 'se spune dreptul' este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine”. Nu in ultimul rand, CCR a statuat ca “motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana”, ca “motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar” si ca motivarea hotararii judecatoresti “reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie”. Iar daca hotararea judecatoreasca ar fi redactata sau motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de garantia impartialitatii judecatorului si de garantia calitatii actului de justitie.

Cu alte cuvinte, redactarea si motivarea hotararii judecatoresti nu pot apartine decat judecatorului care a judecat cauza.

Condamnarea lui Dragnea trebuie anulata, procesul revizuit

Si acum iata de ce decizia CCR reprezinta o bomba in procesul lui Liviu Dragnea si de ce decizia CCR confirma practic faptul ca hotararea de condamnare a lui Liviu Dragnea este nula. Liderul PSD s-a aflat tocmai intr-una dintre situatiile prezentate mai sus, in cazul sau comitandu-se una dintre anomaliile criticate de CCR.

Mai exact, cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”, pe care isi intemeiaza CCR motivarea, este identic cu cel al condamnarii definitive a presedintelui PSD Liviu Dragnea la 2 ani de inchisoare, cu suspendare, in “Dosarul Referendumului”. Condamnarea a fost dispusa de Completul de 5 al ICCJ format din judecatorii Livia Doina Stanciu – presedinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Livia Luminita Zglimbea si Ioana Bogdan. Acestea au pronuntat decizia penala prin care au respins apelul lui Dragnea si altii, la 22 aprilie 2016 (Dosar 2795/1/2015), dar hotararea a fost motivata ilegal, 10 luni mai tarziu (in februarie 2017), desi legea prevede obligatia ca judecatorii sa-si motiveze hotararile in termen de 30 zile.

Dar nu asta este cel mai grav, caci intarzierile in motivarea hotararilor sunt o banalitate in Justitia din Romania. Cel mai grav este ca hotararea de condamnare in forma ei motivata nu a mai fost semnata de judecatorii care au pronuntat respectiva hotarare de condamnare. Asta intrucat in intervalul celor 10 luni de la pronuntare, la redactare, judecatoarele Livia Stanciu si Luminita Livia Zglimbea s-au pensionat fara sa mai motiveze, iar hotararea in forma motivata – cea care se pune in aplicare/executare – a fost semnata in locul celor doua de actuala presedinta a ICCJ Cristina Tarcea care este judecator de civil si nu de penal, si nu a participat la judecata (vezi facsimil). Ceea ce inseamna ca Tarcea, in momentul in care si-a pus semnatura pe decizia de condamnare, si-a insusit rationamentul judecatoarelor Livia Stanciu si Luminita Zglimbea, care au considerat ca Dragnea trebuie condamnat, si implicit motivarea deciziei de condamnare. Total contra naturii! Nimic nu le impiedica pe judecatoarele Stanciu si Zglimbea sa redacteze si semneze hotararea in termen de 30 zile, stiind foarte bine ca se pensionau. Anomalia din procesul lui Dragnea a mai fost semnalata de Lumeajustitiei.ro, insa iata ca acum aceasta anomalie este criticata chiar de catre CCR.

Ca sa concluzionam:

-Liviu Dragnea a fost condamnat de judecatorele Livia Stanciu, Luminita Zglimbea, Angela Drage, Luciana Mera si Ioana Bogdan;

-hotararea judecatoreasca in forma ei motivata a fost semnata insa doar de trei dintre judecatoarele care au pronuntat-o, respectiv Angela Dragne, Luciana Mera, Ioana Bogdan;

-in locul judecatoarelor Livia Stanciu si Luminita Zglimbea a semnat sefa ICCJ Cristina Tarcea;

-CCR a decis ca: “Intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care 'se spune dreptul' este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine.

Toate acestea nu inseamna altceva, in opinia noastra, decat faptul ca decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea este nula. Si ca procesul trebuie revizuit, la fel ca alte sute de procese similare in care hotararile pronuntate nu au fost motivate si semnate de judecatorii care le-au emis, ci de alti judecatori care nu au avut nicio legatura cu cauza.

Oricum, cert este un lucru: Liviu Dragnea va castiga fara probleme la CEDO, mai ales ca situatia sa este identica cu cea din cauza Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei”, in care judecatorii de la Strasbourg au statuat ca “judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie”.

 

Iata fragmente din decizia CCR:

160.Critica referitoare la dispozitiile art.I pct.61 prin raportare la prevederile art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie. Art.I pct.61 din legea supusa controlului de constitutionalitate prevede ca: 'Dupa articolul 1341 se introduce un nou articol, art.1342 , cu urmatorul cuprins: (1) Presedintele curtii de apel poate dispune ca, la instantele cu volum mare de activitate din circumscriptia curtii de apel, sa fie incadrate persoane, fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti.

(2) Dispozitia prevazuta la alin.(1) poate fi luata pe baza procedurii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, care va cuprinde inclusiv criteriile pentru identificarea situatiilor in care este necesara colaborarea cu fostii judecatori.'

161.Critica de neconstitutionalitate vizeaza lipsa de precizie si claritate a redactarii, textul fiind lacunar cu privire la conditiile in care vor fi incadrati fostii judecatori si cu privire la statutul lor profesional, imprejurare ce, in opinia autorilor sesizarii, incalca dispozitiile art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie, referitoare la reglementarea acestor prevederi prin lege organica.

162.Hotararea judecatoreasca, stricto sensu, reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre parti (quod iudex sentit) sau prin care instanta se dezinvesteste; lato sensu, insa, hotararea judecatoreasca vizeaza, pe langa actul final al judecatii (sentinta, decizie si, in unele cazuri, chiar incheiere), si masurile dispuse pe parcursul solutionarii cauzei prin incheierile de sedinta. in cele ce urmeaza, Curtea isi va raporta analiza la hotararea judecatoreasca, stricto sensu.

163.Sensul art.124 alin.(1) din Constitutie este acela ca instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia, potrivit art.126 alin.(1) din Constitutie, trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care guverneaza toate raporturile sociale deduse judecatii. Dispozitia constitutionala consacra principiul legalitatii actului de justitie si trebuie corelata cu prevederea art.16 alin.(2) din Constitutie care prevede ca 'Nimeni nu este mai presus de lege' si cu cea a art.124 alin.(3) din Constitutie, care prevede alte doua principii constitutionale: independenta judecatorului si supunerea lui numai legii. Aceste dispozitii fundamenteaza activitatea instantelor judecatoresti, pe de o parte, si fixeaza pozitia lor fata de lege, pe de alta parte. Este unanim acceptat ca atributiile judecatorului implica identificarea normei incidente, analiza continutului sau si o necesara aplicare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit. Astfel, in activitatea sa de infaptuire a justitiei, judecatorul interpreteaza legea, realizand un echilibru intre spiritul si litera ei, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, si o aplica raportului conflictual dedus judecatii, solutionandu-l printr-o hotarare judecatoreasca, intemeiata pe un rationament juridic, care stabileste solutia judicioasa aplicabila situatiei de fapt care a generat conflictul.

164.Tocmai in considerarea acestei finalitati, Constitutia consacra principiul potrivit caruia 'Justitia se infaptuieste in numele legii', eliminand orice alta sursa care ar putea constitui un temei al arbitrariului sau al nedreptatii. Realizarea justitiei nu poate fi un act subiectiv, pro causa, al judecatorului, ci unul obiectiv, impartial, derivat din raportarea la lege a situatiei de fapt si din supunerea judecatorului fata de lege. Abaterea de la aceste rigori, bazata pe motive de subiectivitate, poate fi sanctionata prin intermediul cailor de atac prevazute de lege impotriva hotararii judecatoresti.

165.Infaptuirea justitiei, in numele legii, are semnificatia ca actul de justitie izvoraste din normele legale, iar forta lui executorie deriva tot din lege. Altfel spus, hotararea judecatoreasca reprezinta un act de aplicare a legii pentru solutionarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind mijlocul de restabilire a ordinii de drept si de consolidare a increderii cetateanului in autoritatea statului. Hotararea judecatoreasca, avand autoritate de lucru judecat, raspunde nevoii de securitate juridica, partile avand obligatia sa se supuna efectelor obligatorii ale actului jurisdictional, fara posibilitatea de a mai pune in discutie ceea ce s-a stabilit deja pe calea judecatii. Asa fiind, hotararea judecatoreasca se situeaza in sfera actelor de autoritate publica, fiind investita cu o eficienta specifica de catre ordinea normativa constitutionala. Datorita acestui fapt, hotararea judecatoreasca - desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare - reprezinta, fara indoiala, cel mai important act al justitiei (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012).

166.Solutionarea unei cauze se realizeaza ca urmare a deliberarii judecatorului sau judecatorilor care compun completul de judecata si pronuntarii hotararii judecatoresti, dupa ce s-au inchis dezbaterile in cauza.

167.La deliberare iau parte numai membrii completului in fata carora a avut loc dezbaterea. Deliberarea se realizeaza in secret si este actul procesual prin care completul de judecata verifica si evalueaza materialul probator si procedural al cauzei, in vederea adoptarii solutiei ce urmeaza sa rezolve conflictul de drept. Obiectul deliberarii il constituie chestiunile de fapt si chestiunile de drept deduse judecatii. In materie penala, potrivit art.393 alin.(2) si alin.(3) din Codul de procedura penala, deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii masurii educative ori masurii de siguranta, daca este cazul sa fie luata, precum si asupra deducerii duratei masurilor preventive privative de libertate si a internarii medicale, respectiv asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. In materie civila, potrivit art.397 alin.(1) din Codul de procedura civila, instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii, neputand acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel.

168.Luarea hotararii (art.394 din Codul de procedura penala si art.398 din Codul de procedura civila) trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata, iar cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecata. In situatia in care nu se poate intruni majoritatea, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta, iar, daca in cursul deliberarii, instanta apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor [art.395 alin.(1) din Codul de procedura penala] sau gaseste ca sunt necesare probe sau lamuriri noi (art.400 din Codul de procedura civila), repune cauza pe rol.

169.Potrivit art.406 - Redactarea si semnarea hotararii din Codul de procedura penala, hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, si se semneaza de toti membrii completului si de grefier. Potrivit art.426 - Redactarea si semnarea hotararii din Codul de procedura civila, hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. In ipoteza litigiilor de munca in care completul este constituit prin includerea asistentilor judiciari, in temeiul art.55 alin.(1) din Legea nr.304/2004, presedintele il va putea desemna pe unul dintre acestia sa redacteze hotararea. In cazul in care unul dintre judecatori sau asistenti judiciari a ramas in minoritate la deliberare, el isi va redacta opinia separata, care va cuprinde expunerea considerentelor, solutia pe care a propus-o si semnatura acestuia.

De asemenea, judecatorul care este de acord cu solutia, dar pentru considerente diferite, va redacta separat opinia concurenta. In toate cazurile, hotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier. Asadar, cele doua norme procedurale prevad responsabilitatea judecatorului care a solutionat procesul de a redacta hotararea, in cazul completelor colegiale, avand compunerea prevazuta de lege, obligatia de redactare revenind oricaruia dintre membrii completului.

170.Hotararea prin care instanta solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere/considerentele si dispozitivul. Expunerea sau considerentele hotararii reprezinta motivarea hotararii. Potrivit art.403 alin.(1) din Codul de procedura penala, expunerea trebuie sa cuprinda, printre altele, motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza si aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza. in caz de condamnare, in temeiul art.403 alin.(2) din cod, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta, respectiv fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta perioada ce urmeaza a fi dedusa. Potrivit art.425 alin.(1) lit.b) din Codul de procedura civila, considerentele hotararii vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

171.Motivarea unei hotarari trebuie sa fie clara si precisa, sa se refere la probele administrate in cauza si sa fie in concordanta cu acestea, sa raspunda in fapt si in drept la toate aspectele incidente in cauza, sa conduca in mod logic si convingator la solutia din dispozitiv. Hotararea instantei trebuie sa cuprinda, ca o garantie a caracterului echitabil al procedurii judiciare si al respectarii dreptului la aparare al partilor, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile/apararile partilor. Considerentele hotararii, reprezentand explicitarea solutiei din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul si intra deopotriva in autoritate de lucru judecat, raportat la partile din dosar si obiectul cauzei.

172.In conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, intinderea motivarii depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica in instanta, precum si de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinare si de practicile diferite privind prezentarea si redactarea sentintelor si hotararilor in diferite state (Hotararea din 15 februarie 2007, pronuntata in Cauza Boldea impotriva Romaniei, par.29). Pentru a raspunde cerintelor procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidentieze ca judecatorul a examinat cu adevarat chestiunile esentiale ce i-au fost prezentate.

173.Obligativitatea motivarii hotararilor judecatoresti constituie o conditie a procesului echitabil, exigenta a art.21 alin.(3) din Constitutia Romaniei si art.6 alin.(1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel cum se retine in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in Hotararea din 28 aprilie 2005, pronuntata in Cauza Albina impotriva Romaniei, par.30, dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 par. 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, 'include printre altele dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr.37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real 'ascultate', adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art.6 implica mai ales in sarcina 'instantei' obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr.47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr.288, p.19, paragraful 59]'. De asemenea, se retine in practica instantei de contencios european al drepturilor omului ca obligatia instantei de a raspunde prin motivare la argumentele prezentate de parti este justificata, intrucat 'numai prin pronuntarea unei hotarari motivate poate fi realizata o corecta administrare a justitiei' (Hotararea din 27 septembrie 2001, pronuntata in Cauza Hirvisaari impotriva Finlandei, par.30).

174.Totodata, in Hotararea din 9 decembrie 1994, pronuntata in Cauza Ruiz Torija impotriva Spaniei, par.29, instanta europeana a aratat ca 'problema de a sti daca o instanta si-a incalcat obligatia de a motiva ce decurge din art.6 din Conventie nu se poate analiza decat in lumina circumstantelor spetei'.

175.In fine, prin Hotararea din 7 martie 2017, pronuntata in Cauza Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei, Curtea europeana a statuat ca judecatorii care nu au participat la proces, nu pot motiva si semna hotararea judecatoreasca, pentru ca nu pot oferi garantia ca s-a realizat o buna administrare a actului de justitie. 'In cazul de fata, Curtea este chemata sa determine daca reclamantii au beneficiat de un proces echitabil, in pofida faptului ca motivarea deciziei de condamnare pronuntata de instanta nationala nu a fost realizata de judecatorul care a pronuntat-o, ci de alti judecatori, care nu au participat la proces' (par.38). 'Curtea este constienta de lipsa de implicare a celor doi judecatori in procesul de administrare a probelor. Observa ca judecatorii D.K.M. si M.B. nu au participat la proces in niciun fel si si-au intocmit motivarile exclusiv pe baza probelor deja existente din documentele scrise depuse la dosar' (par.42). 'In ceea ce priveste problema pensionarii judecatorului A.K., motivul invocat pentru lipsa motivarii scrise a sentintei de condamnare, care, in opinia instantelor nationale a condus la circumstante exceptionale care au justificat o abatere de la procedura interna standard, Curtea observa ca data pensionarii ar fi trebuit sa fie cunoscuta judecatorului A.K. in avans. Prin urmare, ar fi trebuit, in principiu, sa fie luate masuri fie pentru ca judecatoarea sa finalizeze in timp util dosarele reclamantilor, fie sa implice un alt judecator intr-un stadiu incipient al procedurii. […] Prin urmare, Curtea nu poate fi de acord cu guvernul ca au existat motive intemeiate de a se abate de la procedura standard, la care acuzatul ar fi avut dreptul in temeiul dreptului intern. In plus, este surprinzator faptul ca, in ciuda unui termen legal de treizeci de zile, motivele scrise nu au fost furnizate timp de trei ani de la pronuntarea verdictelor, timp in care dosarele au fost pierdute si a fost necesara reconstituirea lor' (par.44). 'In concluzie, Curtea considera ca dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisa a sentintei de condamnare si din cauza lipsei masurilor adecvate care sa compenseze aceasta deficienta' (par.47).

176.Avand in vedere aceste argumente, Curtea Constitutionala retine ca redactarea hotararii judecatoresti, actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre parti, este rezultatul activitatii de deliberare, desfasurata in secret, la care participa doar judecatorii care au calitatea de membri ai completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Doar acestia se pot pronunta asupra chestiunilor de fapt si de drept deduse judecatii, solutionandu-le. Prin urmare, legea prevede expres ca hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei. Mai mult, redactarea unei hotarari judecatoresti este inerent legata de motivarea ei, acest din urma aspect constituind, astfel cum s-a aratat mai sus, o obligatie a judecatorului cauzei ce decurge din prevederile art.6 al Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Toate aceste aspecte constituie garantii ale dreptului partilor la un proces echitabil, judecat de o instanta independenta si impartiala, care se supune numai legii.

177.Or, in situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile. Cu alte cuvinte, intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care 'se spune dreptul' este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine.

178.Motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar. Ea reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Or, in conditiile in care hotararea judecatoreasca ar fi redactata/motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de aceste garantii.

179.In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate care prevad incadrarea unor persoane, fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti sunt neconstitutionale, contravenind dispozitiilor art.21 alin.(3), art.124 si art.126 alin.(1) din Constitutie”.


Accesari:52594

Comentarii

# Maşa date 13 februarie 2018 16:30 +26

Hai bravo :-* Pai acum e timpu' să paradim şi noi statu paralel şi sa eliberam poporul de javre. Faceti Reset Total nu doar vă scăpati c*ru vostru şi apoi cu restul românlor ,,Capu'la fund" Oare acum ATI ÎNTELES Ca e nevoie de reformă si dreptate pt.toți? :o

# DODI date 13 februarie 2018 17:11 +17

MARȚI, 13, zi cu ghinion pentru ciolanis, pentru PNL, pentru USR și pentru rezistenți. Ceea ce a spus CEDO a spus și CCR: o sentință semnată de altcineva decât judecătorii care a fost în ședința de judecată (să nu mai spunem că după 1 an!) este NULĂ. Ca și cunoștințele juridice ale lui ciolaniss, colivia stanciu, luluța și a pupincuriștilor din DNA.

# Dodi vorbeste in dodii date 13 februarie 2018 17:31 -8

Cum.naiba sa nu faci diferenta intre redactata/motivata si semnata...ca sunt doar 5 randuri...bine ca nu esti magistrat si esti necalificat ca bagai lumea nevinovata sau scapai vinovatii nestiind sa citesti

# DODI date 13 februarie 2018 20:05 +6

Cel puțin eu nu fac toată ziua PENALI pe unii care (ca și el) au fost trimiși doar în instanță. Nici măcar nu am pretenții și nu vreau să dau lecții mgistraților. Ci doar inculților din PNL, USR și tăcutului ciolanis. Care nu au nici măcar bun simț.

# Nico date 13 februarie 2018 16:43 +3

Cum ramane cu miile de hotarari pe care le *tehnoredacteaza după concept* grefierul, adică le motiveaza , spus pe romaneste!

# Intocmita.... date 13 februarie 2018 17:00 -3

..nu semnata! :lol:

# Carcotas date 13 februarie 2018 17:20 -12

Decizia CCR nu poate sa conducă la revizuirea procesului lui Dragnea pentru ca efectele ei sunt pentru viitor, pentru procesele in curs sau care vor intra de acum încolo pe rolul instantelor. 

# Te Contrazic date 13 februarie 2018 18:20 +4

"Curtea Constituţională stabileşte că revizuirile deciziilor instanţelor pot avea loc, în cazul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, doar în speţele unde această excepţie a fost ridicată." adica,se aplica pentru toti cei care au sesizat curtea constitutionala pana in acest moment.

# Carcotas date 13 februarie 2018 20:24 -5

Nu costa nimic sa ma contrazici. Ai verificat, Dragnea a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate in acest dosar al CCR? Eu știam ca CCR verifica obiectiunile statului de drept fata de legile PSD privind justitia. 

# Costea date 13 februarie 2018 17:33 -1

Care Slovenia ? Bota v-a dat clasa la toti: de cand v-a spus de cauza Cedo Beraru ?

# Sandu date 13 februarie 2018 17:56 +6

Cascadorii rasului ! :D CCR foarte tare ,ca de obicei , le-a dat-o la temelie la #cretinei care pe-un covrig si-o coca-cola (asta data de Soros) iesira sa latre ...degeaba, iata ! :-)

# Nedumeritul date 13 februarie 2018 17:58 +2

Ba, unde-i articolul cu Kovesi cand se uita la "chiparos" sau ce era piramida aia ? :eek:

# Pintea date 13 februarie 2018 18:17 +5

Dar cand delibereaza de la distanta, cum obisnuia Camelia Bogdan, care transmitea prin telefon, de aiurea de unde tinea cursurile acelea, cum se numeste? Si cum se pedepseste?

# Ultimul Charlot date 13 februarie 2018 18:21 +8

Marti 13. Cat ghinion. De toata situtia asta trebuie sa raspunda judecatorii vinovati, muntii de moralitate. Incet incet e cazul sa luam si pe judecatori in vizor, pentru ca sentintele ei le dau, nu procurorii. Cu putin curaj si multa responsabilitate trebuie sa ne indreptam cu totii spre adevaratii calai: JUDECATORII serviabili si corupti, acesti nemernici care se cred si se comporta ca niste dumnezei. Raspunderea cat mai rapid!!! Si fara scapare.

# Botomei Vasile, doctor in drept date 13 februarie 2018 19:11 -2

Botomei Vasile, doctor in drept, apreciaza ca decizia CCR, dispune doar pentru cauzele din viitorul acesteia, si nu conduce la admisibilitatea unei revizuiri pentru hotararile anterioare acesteia. Cat priveste admisibilitatea actiunii dlui Dragnea la CEDO, este inadmisibila, deoarece motivarea deciziei definitive a intervenit dupa 6 luni de zile, in care se putea inregistra dosar la CEDO. Draga domnule Dragnea, avem aceiasi condamnare de 2 ani, din care eu, pe motiv ca dstra ati sustinut respingerea abrogarii art.60.6 din legea 51/1995, care prevede ca folosirea denumirii de barou fara drept, UNBR, avocat constituie infractiune.Sa fiti sanatos! Cu ce mana dai cu aceiasi primesti!

# lobotomiei date 13 februarie 2018 20:08 +8

Saracu doctor: deci cel care castiga la CEDO nu-si poate revizui condamnarea, doar urmatorii condamnati dupa el! hi hi hi!

# Edelweiss - Privitor galeș la clanța ușii facultății date 13 februarie 2018 20:50 +2

see art. 465 C.p.p. - Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

# Sfintii trei ierarhi vasile grigore si ioan date 14 februarie 2018 12:28 0


Citeza pe lobotomiei
Saracu doctor: deci cel care castiga la CEDO nu-si poate revizui condamnarea, doar urmatorii condamnati dupa el! hi hi hi!
Face referire la decizia CCR, nu CEDO. Iar in ceea ce priveste CEDO, spune ca cererea este inadmisibila. Asta scrie in text, eu nu cunosc in totalitate cazul.

# ar trebui sa intelegeti daca tot sunteti doctor in drept date 13 februarie 2018 20:42 +4

https://www.ccr.ro/uploads/RelatiiExterne/2012/CB.pdf la pagina 4 (asa cum i-am raspuns si lui "carcotas") era foarte simplu de citit 3 propozitii pentru a intelege daca ce si cum se aplica. in jurisprudenţa Curţii, se desprinde ideea că o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate se aplică numai în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, altele decât cea în care a fost pronunţată decizia Curţii Constituţionale, soluţionate definitiv prin hotărâre judecătorească, în această ipoteză decizia constituind temei al revizuirii 9 . daca t

# Edelweiss - Scouter de Bukowina date 13 februarie 2018 23:25 +1

Forma anterioară a literei f), alin. (1), art. 453 C.p.p. a fost declarată neconstituțională prin „Decizia CCR nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016. Aceasta a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în prevederile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională.” Prin Ordonanța 18/2016 conținutul acestui articol a fost modificat prin introducerea în conținutul textual a restricției „... CA URMARE A ADMITERII UNEI EXCEPȚII DE NECONSTITUȚIONALITATE RIDICATE ÎN ACEA CAUZĂ... :roll: vezi scurte explicații aici: :roll: https://www.universuljuridic.ro/neconstitutionalitate-comunicat-ccr-art-453-cazurile-de-revizuire-alin-1-lit-f-cod-de-procedura-penala/ :roll: așadra, practica aplicabilă la nivelul anului 2012 este un piculeț vetustă.

# aldea georgeta date 13 februarie 2018 19:19 +2

am o hot jud din data de 13.11.2017 ,nu este motivata nici pina-n prezent,am facut doua interventii scrise prin registratura tribunalului bucuresti unde s-a judecat actiunea si nu am primit nici un raspuns,ce se mai poate face?

# ALECSANDRA date 14 februarie 2018 12:15 +1

Eu am primit motivarea hotararii dupa 1 an şi 2 zile. La fel am trimis la TMB cereri şi 4 luni consecutive mi-a adat acelaşi raspuns "este în curs de redactare" !?!!? Aşa că... 3 luni e mult mai putin decât 1 an .....   

# aldea georgeta date 13 februarie 2018 19:25 0

:-x :-x

# titi date 13 februarie 2018 19:36 +3

BRAVO pentru DRAGNEA acum poate fi ales PRESEDINTELE ROMANIEI poporul va fi alaruri de tine.

# Dan date 13 februarie 2018 19:54 +5

Proverbul "Nu lasa pe maine ce poti face azi ci pe poimaine sau raspoimaine, pentru ca ori vei uita, ori nu iti va mai folosi la nimic" se potriveste perfect judecatorilor aroganti cu grade de la securitate, parteneri de nadejde si alti trantori care mananca din palma securitatii sau a tradatorilor de tara. Asta e dovada suprema ca o parte din justitia romana este infecta, de tip mafiot, cosa nostra, mafia ruseasca, etc. Pai Livia care a facut opinie separata, ce a facut in timpul in care trebuia sa isi scrie poezia in sentinta? O dadea la temelie, vorba unui interlop? Aceasta sentinta, ca si multe altele, nu arata decat haznaua care se numeste sistemul judiciar din Romania, infect, gretos, plin de infractori de toate soiurile. Crede cineva ca un astfel de specimen din sistemul judiciar a ajuns in functie fara sa fie dator altcuiva? Sistemul judiciar insusi este organizat pe sistemul castelor exact cum e in India, Africa si ale organizatii tribale din evul mediu.

# ed ward date 13 februarie 2018 20:28 +2

doar daca ai creieru hiper-spalat ai crezut in condamnare!sau daca n-ai votat la referendum pt demiterea basaului! pe scurt, daca esti #rezistent.

# Edelweiss - Galeș privitor la clanța ușii facultății date 13 februarie 2018 20:36 +1

O decizie a CCR are un așa zis caracter retroactiv în speța persoanei CE A FORMULAT EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE. See art. 453, alin. (1) lit. f) C.p.p. (literă modificată prin art. II, pct. 113 din OUG 18/2016 ) * / :roll: „f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate RIDICATĂ ÎN ACEA CAUZĂ, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.” :eek: nota* Ca orice ocnaș care se respectă, Io* aveam încă din temniță C.p. și C.p.p. ediția 2017, ediție îngrijită și adnotată de … Tudorel Toader, actualizată la data de sept. 2017. Dar ediții dintr-astea ACTUALIZATE au numai pușcăriașii, că la juzi, procurori sau advocați nu e nevoie, că ei se ghidează după cutuma „Las-o, bă, că merge și așa!”

# Carcotas date 14 februarie 2018 11:51 -1

Zic si eu, inca o data: pana la condamnarea lui definitiva, Dragnea a atacat la CCR ca Livia Stanciu nu i-a semnat ea motivarea? Daca nu, vorbiiti sa ne aflam in treaba si pentru asta nu e nevoie de studii.

# Edelweiss - Rarinc de Bukowina date 14 februarie 2018 12:41 0

Nu te tura la mine inutil, căci Io* nu am făcut decât să prezint anumite aspecte tehnice, pentru a contracara dezinformarea pe care, din neștiință sau cu rea-credință, o practică anumiți indivizi pe acest site. Io* nu am formulat NICI O OPINIE PROPRIE nici asupra faptului dacă CCR s-a PRONUNȚAT pe o excepție de neconstituționalitate ridicată de Dragnea și care se referă la art. 453 (!!!!) și nici nu m-am lansat în teziste și sterile discuții pe marginea interpretării strict semantice a termenilor „REDACTARE”, respectiv „SEMNARE”. Io* doar am precizat anumite detalii ale normativelor în vigoare, care să contracareze dezinformarea practicată de mahmuri și de doftori în... stâng. Atât!

# Edelweiss - Galeș privitor la clanța ușii facultății date 13 februarie 2018 20:42 +2

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale unei Cereri adresate CEDO, acestea sunt definite la art. 47^1 din Regulamentul Curții, cu trimitere la art. 35. paragraful 1 din Convenție. Însă, în ghidul aplicantului, ce poate fi descărcat de la adresa oficială a Curții Europene, se precizează clar: :roll: „ Ați sesizat Curtea cu o cerere completă într-un termen de 6 luni de la data pronunțării/ redactării deciziei interne definitive / irevocabile. Termenul de șase luni începe în mod normal să curgă de la data la care cea mai înaltă instanță națională competentă și-a pronunțat decizia sau de la data la care A EXISTAT POSIBILITATEA EFECTIVĂ PENTRU DUMNEAVOASTRĂ SAU REPREZENTANTUL DUMNEAVOASTRĂ DE A LUA CUNOȘTINȚĂ DE TEXTUL INTEGRAL AL ACESTEI DECIZII.” :eek: (citat din fila 2/11 al broșurii CEDO „Cum se completează formularul de cerere”) link: http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Notes_RON.pdf

# terfelistu date 13 februarie 2018 20:57 +11

Asa se intampla cand din procuror faci judecator. Mai nene, procurorul ramane tot procuror toata viata, poti sa-l faci si ministru tot aceleasi apucaturi are. Asa cum iei un civil de pe strada, il imbraci si-i dai grad de ofiter. El tot civil ramane fiindca are mentalitate de civil fiindca el nu a facut liceu militar de la 14 ani si nici scoala de ofiteri after. Conceptia asupra vietii se formeaza de la 14 ani la 20-25 de ani. Cum poti tu procuror toata viata inaltat in grad de mare judecator la ICCJ( o cheie importanta) sa pleci la pensie fara sa semnezi un proces-verbal de predare a functiei cu restante, fara sa semnezi motivari de hotarari pe care le-ai luat. Te-a durut in pics de prosti sau ai facut-o intentionat fiindca ti-ai dat sema ca nu era drept sa-l condamni pe Livache de Teleorman fiindca a luptat impotriva gagauzului de Dobrogea. Oricum acum ai numai opinii separate!

# CWQ date 14 februarie 2018 08:41 +2

Livia Stanciu , ești RUȘINEA Justiției Române și dacă ai avea puțină onoare și demnitate în tine - că în privința profesiei ești zero barat - ți-ai da demisia și te-ai ascunde să nu te mai vadă nimeni . Cum poți sta lângă ceilalți judecători de la CCR când îți spun în față că ai greșit și nu intri în pământ de rușine ? PS Cum răspunde cel care te-a propus și a semnat pentru intrarea ta în CCR - cred că mai erau și alți judecători capabili ca să fie numiți în locul tău , că doar nu erai singura „ profesionistă ”- când vede că a pus o asemenea ticăloasă ( prin ceea ce-a făcut în cazul Rarinca ) și total lipsită de etică și răspundere ( să lase nemotivată o sentință , indiferent că era Dragnea , Ion , Maria sau Iohannis ) ? PS1 Cum să mai ai încredere în Justiție când vezi asemenea monștri în fruntea ei ?

# nu prea sta in picioare argumentatia voastra date 14 februarie 2018 10:22 -2

Motivarea a fost semnată în baza art 426 din Codul de procedură civilă care reglementează redactarea şi semnarea hotărârilor judecătoreşti: „Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată şi de către grefier. Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele instanţei”. CCR: "Prin urmare, legea prevede expres că hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei." Conform a ceea ce prezentati, Luciana Dragne si Angela Mera, membre ale completului de judecata, semneaza documentul. “Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei” - este o situatie in care condamnarea a fost pronuntata de UN SINGUR judecator, caz total diferit de condamnarea lui Dragnea, pronuntata de un complet de CINCI judecatori, din care 2 semneaza alturi de sefa ICCJ.

# Edelweiss - Therapist al mahmurelii (de Bukowina) date 14 februarie 2018 11:47 +1

Tati, o fost bună horinca de aseară? C-aimintrelea doar o stare de acută mahmureală te poate împinge să confunzi două domenii fundamentale ale dreptului: dreptul CIVIL cu dreptul PENAL. Ia de bea o cană mare cu moare și apoi fă-ți „mea culpa” în văzul agorei: Ce peana vulturului pleșuv are de-a face Codul de procedură civilă cu speța de față, care-și are sediul materiei în dreptul PENAL și cel procesual PENAL?

# buna terapia cu flori de colt, dar... date 14 februarie 2018 13:05 -1

Nefiind specialist in drept, nu am fost suficient de atent la CIVIL vs. PENAL. Oricum, in C.P.P. exista art. 406 alin. 4, care este similar art. 426 alin. 4 din C.P.C. Oricum, logica nu se impiedica de acest detaliu. Dar apreciez comentariul sarcastic. ;-)

# Avevali date 14 februarie 2018 10:55 0

Daca ai pretentia ca stii un pic de drept, trebuie sa fii de-a dreptul imbecil sa crezi stirea asta, care este de o manipulare ieftina. Daca nu credeţi, citiţi pur si simplu art 406 alin. 4 din C.proc.penala: (4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei. Când împiedicarea îl priveşte pe grefier, hotărârea se semnează de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea. Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat pe neconstitutionalitatea acestui articol, nici nu a fost investita cu asa ceva. Simplu. Inteles?

# parca nu e chiar asa date 14 februarie 2018 11:04 -1

Motivarea a fost semnată în baza art 426 din Codul de procedură civilă care reglementează redactarea şi semnarea hotărârilor judecătoreşti: „Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată şi de către grefier. Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele instanţei”. CCR: "Prin urmare, legea prevede expres că hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei." Conform a ceea ce prezentati, Luciana Dragne si Angela Mera, membre ale completului de judecata, semneaza documentul. “Cerovsek si Bozicnik impotriva Sloveniei” - este o situatie in care condamnarea a fost pronuntata de UN SINGUR judecator, caz total diferit de condamnarea lui Dragnea, pronuntata de un complet de CINCI judecatori, din care 2 semneaza alturi de sefa ICCJ.

# MERCAS DOREL date 14 februarie 2018 11:38 0


Citeza pe Edelweiss - Galeș privitor la clanța ușii facultății
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale unei Cereri adresate CEDO, acestea sunt definite la art. 47^1 din Regulamentul Curții, cu trimitere la art. 35. paragraful 1 din Convenție. Însă, în ghidul aplicantului, ce poate fi descărcat de la adresa oficială a Curții Europene, se precizează clar: :roll: „ Ați sesizat Curtea cu o cerere completă într-un termen de 6 luni de la data pronunțării/ redactării deciziei interne definitive / irevocabile. Termenul de șase luni începe în mod normal să curgă de la data la care cea mai înaltă instanță națională competentă și-a pronunțat decizia sau de la data la care A EXISTAT POSIBILITATEA EFECTIVĂ PENTRU DUMNEAVOASTRĂ SAU REPREZENTANTUL DUMNEAVOASTRĂ DE A LUA CUNOȘTINȚĂ DE TEXTUL INTEGRAL AL ACESTEI DECIZII.” :eek: (citat din fila 2/11 al broșurii CEDO „Cum se completează formularul de cerere”) link: http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Notes_RON.pdf

# Edelweiss - Discoverer de Bukowina date 14 februarie 2018 12:23 +1

În comm. mele de mai sus, am furnizat o serie de detalii strict tehnice, nevoind să intru în vreo dezbatere pe marginea sintagmelor REDACTARE versus SEMNARE. Io* știam că autorul redactării este menționat sub formă de inițiale, la finalul oricărei Hotărâri. N-am ce face pis-de-dimineață și deschid dosăroiul condamnării mele, să văz cine a redactat mizeria ce m-a trimis în pârnaie! CIURPRAIZ! :eek: cică e redactată de babornița ilieș titiana - inițiale I.T dar are mențiunea „Pentru președintele în C.O. semnează președintele instanței.” iar semnături pe Hotărâre sunt fics o p**ă! :eek: În atare condiții, Dragnea poate să fie fericit: măcar are scrijelite niște semnături pe Decizie și n-a făcut pârnaie. Alții mai mărunței au făcut DEJA pârnaie în baza unor Decizii Penale NESEMNATE. :eek: https://www.facebook.com/Eine.Hand.wascht.die.andere.Hand/photos/a.1600025020209209.1073741828.1600010376877340/1996853760526331/?type=3&theater

# lidia date 14 februarie 2018 12:36 +1

Ce-i in tara asta ? Cum mai pot da ochoo cu copii lor, cu colegii lor acesti nemernici,acesti neoameni care au distrus familii care au chinuit copii , neveste .Sunt niste brute , animale fara suflet cum mai pot trai printre noi ca animale vorbitoare?

# Edelweiss - Galeș privitor Bukowina date 14 februarie 2018 13:48 0

Mey, fiindcă secțiunea comentariilor la acest articol a ajuns Varză de Briusel, hai să-mi expun OPINIA PROPRIE, indiferent dacă din șugubeț al site-ului voi deveni nesuferit: NU ARE NICI O CONSECINȚĂ INTERPRETATIVĂ SAU DE APLICABILITATE IMEDIATĂ DECIZIA CCR DE IERI CU SPEȚA LUI DRAGNEA! Nici măcar la nivel analogic, nu are nici o legătură Decizia CCR, ce s-a pronunțat pe neconstituționalitatea unei propuneri de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, cu speța lui Dragnea, care are ca sediu al materiei art. 406 C.p.p. „Revoluție în justiție” o să fie un titlu îndreptățit doar în ipoteza în care Liviu Dragnea și-a manifestat într-una din fazele procesului penal DILIGENȚA de a beneficia de o eventuală posibilitate de revizuire a Hotărârii ce l-a condamnat.

# Edelweiss - Galeș privitor de Bukowina date 14 februarie 2018 13:49 0

Deci primul element esențial, ce trebuie de luat în considerare, îl reprezintă manifestarea expresă a intenției lui Dragnea de a-și valorifica dreptul legal și constituțional prin ridicarea unei excepții de neconstituționalitate a prevederilor art. 406, alin. (4) Cod de procedură penală, având următoarea formulare: „(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei.” Abia când Curtea Constituțională se va fi pronunțat prin admiterea acestei ipotetice excepții de neconstituționalitate a art. 406 C.p.p., iar în cuprinsul motivării Curtea va face o referință expresă la persoanele care SEMNEAZĂ hotărârea ca fiind imperios să facă parte dintre persoanele care au participat la judecată,...

# Edelweiss - Galeș privitor de Bukowina date 14 februarie 2018 13:50 0

... abia atunci se vor putea bate clopotele în presă despre „nulitatea” Deciziei de condamnare în dosarul „Referendumul”. Acesta este ce-l de-al doilea element esențial ce trebuie avut în vedere. Abia după existența și admiterea unei asemenea excepții de neconstituționalitate a art. 406, alin. (4), în ceea ce privește sintagma „hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, Liviu Dragnea își va putea materializa, „ex tunc”, dreptul legal de a beneficia de un caz particular al cererii de revizuire a Hotărârii: art. 453, alin. (1), lit. f) „f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate RIDICATĂ ÎN ACEA CAUZĂ, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.”

# Edelweiss - Galeș privitor de Bukowina date 14 februarie 2018 13:51 0

Până atunci, toate discuțiile pe marginea acestui subiect, ce a stârnit o furtună într-un pahar cu apă, sunt doar simple vorbe de clacă. Vorbim discuții ca să avem ce discuta vorbe. Căci în definitiv, CCR prin decizia de ieri s-a pronunțat pe neconstituționalitatea „angajării de magistrați boșorogi care să REDACTEZE motivările” iar speța lui Dragnea se axează pe o prevedere referitoare la SEMNAREA hotărârii, prevedere care, la data soluționării definitive a speței, beneficia de PREZUMȚIA DE CONSTITUȚIONALITATE. Ce are de-a face s_ula deciziei CCR de ieri cu praefectura speței lui Dragnea? :-? Și, în definitiv, fără a avea studii juridice (ofcourse, Danileț fiind singurul din țara asta care are proprietatea și uzul terminologiei specifice :P ) chiar nu putem să dăm căutare în DEX a semnificației cuvintelor „REDACTARE” respectiv „SEMNARE”?

# INTER date 14 februarie 2018 14:53 +1

Mai "floare de colt", esti fantastic. Pe langa faptul ca esti cult si ne distrezi cu umorul tau innascut, poti da consultanta juridica multor juristi, inclusiv unor avocati, procurori sau judecatori. Bravo !!!

# Edelweiss - ex-pârnăiaș de Bukowina date 14 februarie 2018 15:19 0

Mersic mult de apreciere, dară nu mai pot să dau consultații juridice dintr-un summum de motive: prima ar fi că am dat deja consultații la niște maimuțe urlătoare de bombardament judiciar din Magna Cloaca Bukowineana și maimuțele 1/4docte și scelerate s-o enervat, s-o adunat într-un consiliu al TâNpiților judiciari și mi-o manufacturat o mizerie de dosar penal cu care m-o azvârlit în temniță. Așa că amu PENAL fiind, conform stereotipului tefelist, SPUSELE sau AFIRMAȚIILE unui PENAL NU AU NICI O VALOARE, fiindcă... vin din partea unui PENAL. Apoi, nu mai pot da consultații fiindcă singurul din țara asta care are deprinderea terminologiei juridice este CVD - Marchiz de Vatra Dornei și Viconte de Colentina. Ș-al treilea motiv ar fi că n-am văzut nici clanța de la ușa facultății de drept, nici măcar aia de la urdoarea Sfredelu Haret, așa că n-am voie să dau consultații. Doar să-mi expun OPINIILE PROPRII, în baza dreptului fundamental intabulat în art. 10 CEDO și 30 Constituție.

# ileana date 14 februarie 2018 16:27 -1

Decizia CCR de mai sus declara fara efecte juridice o hot.judecatoreasca a carei motivare e este facuta de un judecator care nu a participat la judecata cauzei ,deci declara NULA ABSOLUT o asemenea hot.judec.data cu incalcarea tuturor garantiilor legale etc. Potrivit textelor din procedura penala revizuirea poate fi facuta intr-un an de la data public.Dec.CCR in M.O.iar problema retroactivitatii ac.decizii nu se pune deoarece Nulitatea Absoluta-lipsa efectelor juridice a unui act juridic sau in cazul d efata al unei H J poate fi invocata Oricand ,pt.decizii ale CCR pr.pen.stabilind totusi termeneul d e 1 an de la data publicarii in M.O. Asadar cei interesati,lezati prin motivarea unei H.J de alti judecat.decat cei care au judecat cauza inclusiv Dragnea au dr.de a formula revizuirea in penal etc.Si in civil idem.

# Alex date 14 februarie 2018 18:59 -1

Dar discutam vicii de procedura, Dragnea fiind tot vinovat, nu?

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 14 februarie 2018 19:23 0

PTR ALEX// bai fatalaule sau tefeleule(cred ca/i acelasi lucru) baaaaaaa!!!!!!!!!!!!dragnea nu/i VINOVAT!!!!!INCA NU L/A CONDAMNAT NICXI O INSTANTA,LA ORA ASTA JUSTITIA/I VINOVATA SI INCA DOVEDITA,DIN NEFERICIRE NU O SA FIE CONDAMNATA CACI LA NOI SINT MERMELITORI NU JUDECATORI SINT GOLANI DE MERMELITORI CARE NU STIU SA FACA RECHIZITORII............ asa ca bisti de aici bai fatalaule ca ne faci sa risipim timpul citindu/ti tefelismele sau tembelismele(acelasi lucru)

# Alex date 14 februarie 2018 21:07 -1

Daca strigi si jignești nu inseamna ca ai dreptate. Am pus o întrebare pertinenta. Dragnea are o condamnare definitiva de 2 ani cu suspendare, e un fapt public si nu asta dezbat. Hai nu deturna discuția cu injurii. Sunt asa batran si dezinteresat de prostelile astea care ne dezbina încât nici nu stiu ce înseamnă "tefelist" macar.

# ?????? date 18 februarie 2018 18:49 0

Nulitatea unei condamnări ar putea fi constatată numai de către o instanță de judecată, CCR neavând un astfel de "rol constituțional", de a "anula" sentințe judecătorești ?

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va cuprinde revolta cand vedeti magistrati care ies in strada impotriva legilor justitiei si a modificarii Codurilor?

    • VOTEAZA

Vorba de fumoar – 22.05.2018 – Interventii la PICCJ pentru salvarea lui Lucica

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER