1 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ELIMINAREA ASIMILATILOR – Judecatorul Cristinel Ungureanu de la Tribunalul Caras-Severin, candidat pentru CSM, propune inlaturarea personalului asimilat magistratilor din Legea 303/2004: „Simplificarea legii, eliminarea actelor infralegale care repeta ce e-n lege sau adauga la ea... Personalul asimilat magistratilor, care activeaza-n MJ, CSM, INM, MP, INEC, trebuie exclus din lege... Trebuie sa faca parte din categoria functionarilor publici... Ei nu judeca, nu fac anchete penale”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

30 March 2022 13:18
Vizualizari: 3759

Viitorul Consiliu Superior al Magistraturii trebuie sa insiste in fata ministrului Justitiei pentru numeroase modificari ale celor trei legi ale justitiei – in special ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Este vorba in primul rand despre simplificarea legilor si eliminarea actelor infralegale care nu fac altceva decat sa repete ceea ce este deja in legi sau – mai rau – sa adauge la ele.



Propunerile ii apartin judecatorului Ion-Cristinel Ungureanu (foto), de la Tribunalul Caras-Severin. O modificare concreta avuta in vedere de catre candidatul pentru CSM se refera la eliminarea personalului asimilat magistratilor din Legea 303/2004 si tratarea acestuia la fel ca functionarii publici – inclusiv in materie de salarii si de pensii. Corelativ, Ungureanu propune limitarea drastica a detasarilor, in conditiile in care acele posturi pot fi foarte bine ocupate de catre functionari publici, judecatorii si procurorii fiind datori sa se ocupe de dosare. Astfel, se va ameliora cronica problema a lipsei de magistrati din instante si parchete, puncteaza judecatorul. Alta solutie avuta in vedere de Cristinel Ungureanu pentru diminuarea deficitului de personal o reprezinta reducerea duratei cursurilor INM de la 2 ani la 1 an.

Tot pentru ocuparea posturilor de la instante si parchete, magistratul de la Tribunalul Caras-Severin propune desfiintarea totala sau aproape totala a instantelor si a parchetelor militare (avand in vedere incarcatura extrem de redusa a acestora cu dosare), judecatorii si procurorii de la aceste institutii urmand sa treaca la instante, respectiv parchete civile.

Nici separarea carierelor nu este neglijata, Cristinel Ungureanu pledand pentru conditii mai restrictive la trecerea din breasla judecatorilor in cea a procurorilor si invers.

Pe de alta parte, candidatul nu este de acord cu preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la CSM sau la ICCJ (propunand in schimb delimitarea acestui buget de altele gestionate de catre MJ) si nici cu insistarea pe digitalizarea instantelor (in conditiile in care numerosi judecatori, procurori si grefieri nu au competente digitale. In schimb, el propune incasarea taxei judiciare de timbru la bugetele instantelor, nu al autoritatilor locale.


Mai multa ordine printre membrii CSM


Nu scapa de criticile lui Ion-Cristinel Ungureanu nici actuala situatie din Consiliul Superior al Magistraturii, in care judecatorului Bogdan Mateescu i-a fost prelungit nelegal si neconstitutional mandatul de presedinte al CSM. In acest sens, magistratul de la Tribunalul Caras-Severin propune presedintia pentru fiecare grad de instanta reprezentat in Consiliu: „modificarea legii, in sensul ca in primii 4 ani functia de presedinte sa fie ocupata de drept, pe rand, de cate un reprezentant al instantei supreme, curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor, iar in ultimii 2 ani presedintele sa fie ales prin vot dintre membrii oricarei instante”.

In acelasi context, judecatorul Ungureanu are in vedere alta schimbare in legislatie – si anume: diminuarea numarului de membri alesi ai CSM care sa reprezinte Inalta Curte de la 2 la 1 (in conditiile in care presedintele ICCJ este deja membru de drept in Consiliu), reducerea de la 3 la 2 a numarului de reprezentanti ai curtilor de apel si sporirea cu 1 a numarului de judecatori ce provin de la judecatorii si tribunale (deci de la 2 la 3 pentru fiecare dintre aceste doua grade).


Eliminarea subiectivismului de la concursuri


Insa cea mai mare parte a proiectului elaborat de catre Cristinel Ungureanu se refera la eliminarea subiectivismului din toate tipurile concursuri pentru judecatori si procurori, in sensul eliminarii probei interviului si impunerii verificarii lucrarilor candidatilor in conditii de anonimitate, astfel incat membrii CSM sa nu fie influentati de numele judecatorilor si procurorilor intrati in competitie.

Din procedurile de concurs ar trebui eliminate si evaluarile psihologice, mai spune Ungureanu, in conditiile in care judecatorii si procurorii sunt oricum supusi unor astfel de evaluari in mod regulat, o data la cativa ani.


Prezentam intregul proiect de candidatura al judecatorului Ion-Cristinel Ungureanu de la Tribunalul Caras-Severin:


Proiect de candidatura in Consiliul Superior al Magistraturii

Cuvant inainte

Am decis sa candidez la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu in scopul de a obtine o indemnizatie mai consistenta si pentru preamarirea functiei de demnitar (asa cum este asimilata functia de membru CSM), ci din dorinta sincera de a incerca reformarea sistemului judiciar din Romania, in special a Justitiei realizate prin instantele de judecata, asa cum spune Constitutia.

In ultimii 12 ani, cu totii am observat o degradare a sistemului care trebuie sa asigure impartirea dreptatii in Romania, a institutiilor care au menirea de a transpune in realitate ceea ce expun legile cu privire la justitie.

Or, aceste institutii au devenit forme fara fond, care nu sunt deloc preocupate de mersul spre normalitate a sistemului judecatoresc, de a obtine increderea cetateanului ca ultim punct al apararii drepturilor si libertatilor cetatenesti.

S-a observat cu acuta pregnanta, mai ales in ultimii 2 ani, reactia total intarziata si defazata a sistemului judecatoresc in a rezolva chestiuni fundamentale ce tin de libertatile persoanei si drepturile cetateanului, ajungandu-se, prin practici profesionale lipsite de deontologie si respect fata de acesta, la un adevarat refuz de a-si exercita atributul conferit puterii judecatoresti: acela de a fi a treia putere in stat, cea care poate si trebuie sa controleze si sa cenzureze excesele celorlalte doua puteri – legislativa si executiva.

In ultima perioada, puterea judecatoreasca a ajuns o anexa a celorlalte doua puteri din stat, care, cu putine exceptii, executa, in perceptia unei majoritati a cetatenilor, ce li se impune de primele doua puteri.

Aceasta situatie se datoreaza celor alesi sa conduca si sa coordoneze puterea judecatoreasca, si ma refer in mod direct la Consiliul Superior al Magistraturii, care este perceput de catre mare parte a judecatorilor (si nu doar a lor, urmare a atitudinilor membrilor sai) ca o institutie interesata numai de atingerea unor scopuri personale ale membrilor sai si a celor din jurul lor, pentru obtinerea de functii si sinecuri bine retribuite, in sistemul judiciar si nu doar.

Am observat de-a lungul vremii ca judecatorii care au fost in structura CSM sau la varful instantelor din Romania au devenit demnitari cu functii executive, la instanta de contencios constitutional, atat in timpul exercitarii functiei de judecator (revenind apoi linistiti in puterea judecatoreasca), sau altii au ales sa se pensioneze, devenind ulterior demnitari in puterea executiva.

Aceasta situatie m-a determinat sa imi depun candidatura pentru un loc de membru in CSM din partea tribunalelor.

Proiectul meu nu va cuprinde citate si vorbe fara fond, asa cum ne-am obisnuit sa vedem in proiectele celor care au devenit membri CSM in trecut, si care odata ajunsi acolo au uitat cu totul de ce au scris in acele proiecte, care au devenit hartii fara nicio valoare.

Si o ultima sugestie pentru cei care veti avea curiozitatea de a citi acest proiect si de a merge la vot: nu-i mai votati sa va reprezinte pe cei care sunt in functii de conducere ale instantelor, v-au dovedit de ce sunt in stare in toate consiliile de pana acum, fiind alesi in majoritate cei care erau presedinti sau vicepresedinti de instante, si nici pe cei care si-au facut campanie in ultimii 2-3 ani prin luari de cuvant in media, ONG-uri sau mediile de socializare, ori pe forumurile profesionale, trecand drept luptatori impotriva „sistemului paralel” care functioneaza in autoritatile judiciare. Aveti exemple pe unii fosti membri si actuali membri CSM, dar chiar si potentiali candidati, care au dovedit ulterior exact contrariul a ce se pretindeau a fi. Cu atat mai mult, cei din provincie nu-i mai alegeti pe cei de la capitala, ei nu va vor reprezenta niciodata pe voi sau interesele voastre, ci doar pe cei din cupola lor.


Proiect

Obiectivele principale


In cazul in care voi obtine votul vostru in nou consiliu, voi incerca prin parghiile puse la dispozitia membrilor acestui organism colectiv sa aduc propuneri de imbunatatire a legislatiei care reglementeaza puterea judecatoreasca si functionarea acesteia, cu referire la activitatea instantelor si a judecatorilor.

Cu referire la aceasta legislatie, voi propune simplificarea ei, eliminarea acelor acte infralegale care doar repeta ce este cuprins deja in lege sau – mai mult chiar – adauga la aceasta. Legea nr.303/2004 trebuie revazuta si modificata in primul rand in privinta statutului si a carierei profesionale a judecatorilor, procurorilor si a „personalului asimilat magistratilor.

Aceasta ultima categorie trebuie exclusa din Legea 303. Personalul care desfasoara activitatea in MJ, CSM, INM, MP, INEC si altele asemanatoare nu poate avea statut de magistrat, ci trebuie sa faca parte din categoria functionarilor publici, avand un statut asemanator celor care functioneaza in alte ministere.

In acest mod, se reflecta si salarizarea corespunzatoare pentru functionari publici si pensiile acestora, ei nefiind magistrati: nu judeca in salile de judecata, nu fac anchete penale, si prin urmare nu au de ce sa aiba statut de magistrat!

In consecinta, toate prevederile referitoare la personalul asimilat magistratului voi propune ministrului justitiei – care este mebru CSM – sa fie abrogate din Legea nr.303/2004.

Cei care doresc sa activeze in alte functii decat judecator sau procuror au libertatea de a demisiona din magistratura sau de a opta de la inceput dupa absolvirea studiilor universitare pentru o asemenea cariera.

Voi propune interzicerea detasari magistratilor in alte ministere decat MJ, iar in acest minister sa fie detasati doar in functii de conducere, iar nu de secretari de stat (ce sunt functii executive politice) si in numar restrans – pe durata de maxim 3 ani.

Pentru a desfasura activitatea intr-o functie in Ministerul Justitiei este suficient sa fi consilier juridic, nu neaparat magistrat.

Instantele nu au suficienti judecatori, potrivit organigramelor, si din cauza faptului ca exista multe detasari in alte institutii care nu au nimic de a face cu profesia de magistrat, unii judecatori permanentizandu-se prin detasari in CSM, INM etc.

Referitor la cariera judecatorilor, apreciez ca aceasta trebuie sa fie reglementata sub aspectul evolutiei ei in mod simplu, transparent si obiectiv.

Astfel, trebuie regandita atat modalitatea de intrare in magistratura (care azi a devenit o adevarata trecere prin „furcile caudine” influentata de prejudecatile celor desemnati in comisiile de examinare – mereu aceiasi care se succed prin rotatie, asemenea rotatiei pe care o realiza partidul comunist existent in Romania anterior anului 1990), cat si cea de promovare la instantele superioare sau in functile de conducere.

In viziunea mea, organizarea concursurilor pentru functiile de executie trebuie modificata radical, astfel incat la aceste concursuri sa poata participa toti judecatorii, nu doar cei care au calificativul „foarte bine” in ultimii 3 ani, cu totii fiind judecatori, fara a fi catalogati in judecator foarte bun, bun ori satisfacator.

Chiar si evaluarea periodica a judecatorilor ar trebui regandita, avand in vedere ca exista o discriminare intre judecatorii ce functioneaza la IC.C.J., ce nu sunt supusi niciunei evaluari, si cei de la instantele ordinare, care sunt evaluati in functie de vechimea in profesie.

De asemenea, trebuie eliminate acele dispozitii care prevad constituirea de comisii care sa se controleze una pe alta, posibilitatea de a fi contestate baremurile subiectelor de concurs, sistemul judiciar fiind singurul in care exista o asemenea prevedere.

Cata vreme a fost stabilit raspunsul corect la subiecte de catre comisia de concurs, acesta nu mai trebuie sa fie schimbat de o alta comisie, in acest mod asigurand o garantie participantilor la concurs privind obiectivitatea in promovare.

Multitudinea de comisii cu membrii lor, mai mereu aceiasi, consuma inutil resurse financiare enorme ce pot fi directionate in alte scopuri.

Referitor la concursul pentru functiile de conducere, voi incerca sa il readuc la normalitate prin eliminarea subiectivismului membrilor comisiei de concurs, eliminand proba cu proiectul de conducere – inutila, cata vreme conducerea instantelor se face potrivit legilor justitiei, iar nu unui proiect individual particularizat prin viziunea respectivului candidat.

Aceasta proba a fost introdusa cu singurul scop de a filtra candidatii, fiind eliminati cei antipatici sau indezirabili celor din comisie si mentinuti cu sanse doar 2 sau 3 favoriti, carora li se da sansa sa lupte la proba scrisa, care va face departajarea intre ei.

Multi am vazut ca au fost cazuri in care desi a fost un singur candidat pentru o functie de conducere, uneori chiar activand deja pe alta functie de conducere la acea instanta, a fost notat cu „respins” la proiect.

Prin urmare, in viziunea mea, legislatia trebuie schimbata, in sensul de a exista o singura proba scrisa, in care comisia nu trebuie sa cunoasca personal candidatii, ci doar lucrarile scrise ale acestora.

Pentru acest concurs, trebuie eliminate toate aceste examinari psihologice inutile, consumatoare de resurse financiare, timp si nervi, cu singurul scop de a plati niste comisii de examinare. Daca suntem judecatori, am trecut prin acest examen, am fost evaluati psihologic, suntem evaluati la instante periodic, astfel ca aceste examinari nu isi au niciun rost.

Aceeasi modalitate trebuie sa existe si pentru examenul de promovare la I.C.C.J.: proba scrisa fara interviu si fara evaluari de hotarari judecatoresti, subiectiv realizate de catre membrii CSM sau membrii unor comisii care se rotesc intre ei la concursurile organizate anual. Exemplu de subiectivism este de pilda un candidat care scrie carti in specializarea sa, dupa care studiaza cei de la INM si sunt avute ca reper in luarea deciziilor de practicieni, dar care nu este pregatit pentru a profesa la cea mai inalta instanta.

Referitor la cariera profesionala a judecatorilor, in viziunea mea trebuie modificata legislatia care permite numirea unui procuror in functia de judecator, dupa mai mult de 5 de vechime in functia de procuror. Nu este admisibil ca un magistrat procuror dupa ce a functionat mai mult de 5 ani in parchet, indeplinind chiar multiple functii de conducere, sa se redescopere subit ca si-a gresit vocatia, el de fapt avand o mare vocatie de judecator.

Mai mult, unii dupa ce obtin gradul de procuror de curte de apel sunt numiti judecatori la judecatorie, iar in 4-6 luni ajung judecatori de curti de apel cu recunoasterea gradului obtinut ca procuror. Sunt cunoscute cazuri in care ulterior, activand 3 ani la curtile de apel, sunt promovati la cea mai inalta instanta, ei avand o vechime ca judecator de scaun de 3-4 ani.

Consider ca cele doua sunt profesii diferite – de aceea sunt doua sectii in CSM –, iar daca doresc promovarea la instantele superioare trebuie sa obtina gradele aferente acestor instante prin examen in noua profesie juridica.

Cu privire la instantele militare, in viziunea proiectului meu, acestea trebuie desfiintate, ori, in cel mai fericit caz, mentinerea lor sub forma unui singur tribunal si curte de apel, cu un numar redus de magistrati, proportional cu numarul cauzelor si salarizare asemanatoare magistratilor civili.

Aceste instante nu au obiectul activitatii, iar cauzele in care apelurile sunt de competenta I.C.C.J. se judeca de catre judecatori civili. Deci si cauzele de competenta instantelor inferioare pot fi judecate si instrumentate de judecatori sau procurori civili, chiar cu mai multa obiectivitate decat cei militari.

Este suficient sa facem o verificare a numarului de cauze instrumentate si judecate de procurorii / judecatorii militari in ultimi 5 ani si vom observa ca nu au obiectul muncii, fiind depasiti la acest criteriu si de cea mai mica judecatorie civila.

Important este si aspectul privind modalitatea de recrutare a viitorilor magistrati, prin Institutul National al Magistraturii, si rolul acestuia in formarea lor, avand in vedere durata cursului si criteriile care stau la baza selectiei.

In viziunea mea, durata de 4 sau 2 ani este una total inadecvata, lipsita de eficienta practica, consuma resurse umane si financiare imense, iar examenul de admitere a ajuns sa fie unul mai complex decat pentru astronauti, intins pe 6 luni, probe psihologice, teoretice scrise si orale multiple, incat cei care reusesc sa fie admisi sunt deja epuizati mental inainte de a incepe pregatirea propriu-zisa.

Modalitatea de recrutare trebuie simplificata atat ca proba, cat si ca timp de pregatire pentru a deveni magistrat, fiind suficient un examen scris tip grila asociat cu sinteza.

Si modul de organizare a promovarii in functii de executie trebuie regandit, fiind singura profesie in care este reglementata posibilitatea de a contesta baremul de notare, scop in care se formeaza comisii remunerate si care pot schimba, asa cum s-a intamplat de mai multe ori, baremurile, incat promovarea devine o chestiune de noroc.

Examenul trebuie sa fie organizat in sistem simplu, grila sa fie scanata imediat la predarea lucrarii, in prezenta candidatului, care va cunoaste rezultatul (punctajul) pe loc.

Pe de alta parte, in opinia mea, promovarea pe loc ar trebui sa se realizeze sub forma unui examen, nu a unui concurs pe un numar limitat de locuri.

Judecatorul sa isi exprime domeniul in care vrea sa obtina specializarea, iar cea care conteaza sa fie nota la evaluare (minim 7 sau 7,50), avand in vedere faptul ca promovarea nu este efectiva la o anumita instanta superioara – recte: curte de apel, in cazul celor care activeaza la tribunale.

La un moment dat, chiar a existat din partea Ministerului Justitiei o propunere in acest sens, dar din motive necunoscute reprezentantii judecatorilor din forul ce ar trebui sa le gestioneze interesele nu au acceptat-o.

Aceasta modalitate de obtinere a gradului de instanta superioara trebuie corelata cu imposibilitatea celui care a obtinut noul grad de a fi transferat la o instanta ierarhica, alta decat cea la care functioneaza efectiv. Prin urmare, un judecator cu grad de curte de apel nu ar putea fi transferat la curtea de apel daca el functioneaza efectiv la judecatorie.

O alta abordare trebuie sa primeasca si notiunea de independenta a judecatorilor, pregatirea si perfectionarea urmand sa revina individual acestora, fara a mai fi incarcati cu alte sarcini inutile si programe la tot felul de seminarii profesionale, devenite din ce in ce mai mult de socializare.

S-au preluat din vechiul sistem aceleasi forme fara fond, respectiv efectuarea de teme profesionale anuale de catre fiecare judecator, prezentarea lor in adunarile instantelor si altele de genul celei enuntate, cand judecatorii au si asa destul de multe dosare spre solutionare.

Privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, apreciez ca acestea trebuie reduse numai la cele in scopul caruia a fost infiintat, anume cele stabilite la art.1 si art.35-44, de a asigura functionarea eficienta a sistemului judiciar si respectarea legii in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.

In prezent, CSM se ocupa majoritar, ca timp de activitate alocat, de administrarea justitiei, ce revine legal MJ: chestiuni legate de personalul auxiliar, conex, scheme pentru acesta la instante, transformari de posturi pentru acestea etc.

Organizarea concursurilor si examenelor pentru greferi si personalul conex, numarul de locuri pentru ei la instante si in general organizarea resursei umane trebuie sa coboare la nivelul tribunalelor, si in mai mica masura al curtilor de apel. Consiliul Superior al Magistraturii nu trebuie sa se ocupe cu gestionarea resursei umane a personalului auxiliar, ci instantele cu personalitate juridica impreuna cu ordonatorul de credite, Ministerul Justitiei, in colaborare doar cu Consiliul Superior al Magistraturii.

In opinia mea, nu se impune transferul gestionarii bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei catre Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Consiliul Superior al Magistraturii, acestea avand alte atributii decat cele financiare, dar este necesara o delimitare clara a fondurilor instantelor de restul fondurilor altor institutii aflate in subordinea ministerului.

De asemenea, pentru o crestere a resursei financiare a instantelor se impune modificarea legislatiei in privinta destinatiei taxei judiciare de timbru, care trebuie alocata exclusiv in contul instantelor, iar nu al autoritatilor administrative care o incaseaza.

Privind organizarea judiciara, apreciez ca se impune elaborarea unui cod judiciar care sa contina principiile organizarii si functionarii, regulamentele de aplicare a legii, cu o larga aplicabilitate, de la Inalta Curte de Justitie si Casatie la judecatorie.

Cat timp justitia se infaptuieste prin I.C.C.J. si celelalte instante judecatoresti, iar puterea judecatoreasca se exercita prin judecator, indiferent de nivelul instantei unde functioneaza, nu exista nicio justificare rezonabila ca instanta suprema sa beneficieze de o lege organica proprie, separata de restul instantelor judecatoresti.

O asemenea initiativa legislativa poate sa revada si sa inlature si alte neregularitati prezente in sistemul judiciar, cum ar fi regula repartizarii aleatorii a dosarelor, ce ar urma sa fie valabila si pentru instanta suprema.

In aceasta epoca a „digitalizarii”, se doreste tot mai mult impunerea dosarului electronic in instante.

In opinia mea, nu este necesara si utila crearea unui asemenea dosar, nu toti justitiabilii au cunostintele necesare accesarii unor astfel de dosare, iar munca judecatorilor ar deveni mult mai laborioasa.

Se observa din munca grefierilor, care trebuie sa efectueze numeroase manopere de introducere a multor date in evidenta informatizata, ca aceste metode asa-zise moderne rapesc mare parte din timpul de munca al acestora.

Tehnologia moderna trebuie sa aduca beneficii in favoarea destinatarilor ei, si nu o inrautatire a situatiei; folosirea ei trebuie sa fie un drept, iar nu o obligatie pentru utilizator.

O alta propunere avuta in vedere de mine este eliminarea probei interviului de la concursul pentru ocuparea functiei de inspector judiciar, in acest mod fiind inlaturat subiectivismul comisiei.

Referitor la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si functionarea acestuia, consider ca se impune modificarea legii in privinta numarului judecatorilor care provin de la nivelul ierarhiei instantelor, in asa fel incat sa fie respectate principiul proportionalitatii si reprezentativitatii intr-un stat democratic.

In viziunea mea, alocarea unui numar mai mare de locuri in Consiliului Superior al Magistraturii pe criteriul gradului ierarhic superior, in detrimentul reprezentativitatii, nu este unul moral si democratic.

Astfel, un numar redus de judecatori au ajuns sa trimita in consiliu un numar mare de membri, iar cei majoritari in sistemul justitiei sa fie reprezentati de un numar mai mic.

In proiectul meu, legea trebuie modificata astfel incat in Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie reprezentata de un singur judecator ales, presedintele acestei instante facand deja parte de drept din consiliu, curtile de apel de 2 judecatori, iar tribunalele si judecatoriile sa fie reprezentate de cate 3 judecatori.

Potrivit aprecierii mele, in acest mod se respecta si principiul proportionalitatii celor reprezentati, se realizeaza o adecvare la numarul de judecatori reprezentati, nefiind echitabil ca instanta suprema sa aiba 3 reprezentanti, ca si curtile de apel, pentru un numar redus de judecatori pe care ii reprezinta, chiar daca au niveluri ierarhice superioare, iar judecatoriile si tribunalele, care au numarul majoritar de judecatori, sa fie reprezentate doar de cate 2 membri, pe motivul ca reprezinta baza ierarhiei.

In ultimii 2 ani, s-a evidentiat inca o lacuna in legea de organizare si functionare a consiliului, ce a determinat o lupta pentru putere in interiorul acestuia, ce a fost castigata de cei care au urmat jocuri de culise si intelegeri ascunse.

Modificarea adusa legii, in sensul ca fiecare sectie alege si desemneaza un membru pentru functia de presedinte si vicepresedinte, a condus la situatia de azi, cand, prin incalcarea Constitutiei si a legii, o persoana a ajuns sa detina functia peste mandatul constitutional.

In actualul consiliu, toate instantele au fost reprezentate, la nivel de presedinte, de unul sau toti membrii trimisi in CSM, mai putin tribunalele, ai caror reprezentanti au fost impiedicati prin toate mijloacele sa ocupe functia de presedinte.

Pentru a evita pe viitor o astfel de situatie, in viziunea mea se impune modificarea legii, in sensul ca in primii 4 ani functia de presedinte sa fie ocupata de drept, pe rand, de cate un reprezentant al instantei supreme, curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor, iar in ultimii 2 ani presedintele sa fie ales prin vot dintre membrii oricarei instante.

Aceasta modalitate transpusa azi in lege, cu depunerea unui „proiect” de catre cei care vor sa ocupe functia, iar membrii sectiei il evalueaza si decid ca este sau nu este bun, este identica si realizata in acelasi scop cu proiectul din concursul pentru functiile de conducere ale instantelor – anume: de a elimina pe cei indezirabili unei majoritati a sectiei de judecatori.

Totodata, se impune statuarea prin lege ca un membru interimar sa nu poata indeplini functia de presedinte al consiliului.

Daca se vrea ca acest membru sa indeplineasca functia de presedinte, atunci, in viziunea mea, legea trebuie modificata in sensul ca in caz de vacantare a functiei de membru al consiliului, candidatul ales pe pozitia urmatoare devine de drept membru al consiliului, fara a se mai organiza alegeri pentru functia devenita vacanta.

In incheiere, aduc la cunostinta celor care vor avea curiozitatea de a parcurge cu vederea acest proiect ca el ar fi putut cuprinde mult mai multe pagini, asa cum se obisnuieste, dar consider ca ar fi vorbe in vant, o forma fara fond, cu singurul rol de a da crea votantilor o impresie de interes deosebit din partea candidatului.

Indiferent de votul pe care il veti acorda acestui proiect, va multumesc pentru rabdarea de a-i citi cuprinsul!”

Comentarii

# Poate nici Ceaușescu date 30 March 2022 15:03 -81

Vaaai, deci nu creeed.. "judecătorii nu au competențe digitale" :)))). Plus "nu-i mai votați sa va reprezinte pe cei care sunt în funcții de conducere ale instanțelor" când el a fost președinte al judecătoriei Orșova :))). Domnul Cristinel își propune de pe poziția imaginată de membru CSM să facă o reformă a întregului sistem cum nici legislativul nu cred ca e in stare sa o facă. Ne încearcă melancolii de putere discretionară din vremuri de mult apuse

# Cetateanul date 30 March 2022 20:33 +2

Aș putea întreba ce caută zecile și zecile de magistrați detașați prin csm ( de a ajuns mai mare decât MJ), prin inspecție, inm, inec etc etc? Și o întrebare ajutătoare pentru mult prea intransigentul reper, cum se află de posturile pentru detașare, să zicem la csm? Se publică într-un ziar, că m-aș cam abona? Și cum sunt aleși aleșii? Se dă un concurs, desigur nu de împrejurări?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva