23 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FILTRUL UDROIU-HERMINA – Motivarea prin care judecatorii ICCJ Mihail Udroiu si Hermina Iancu au desfiintat incheierea prin care CA Suceava a dat liber la inceperea judecatii in dosarul comisarului sef de politie Radu Obreja: “A incalcat dreptul la un proces echitabil... Nu a efectuat o analiza efectiva a ansamblului exceptiilor invocate urmarind un anumit patern care echivaleaza cu nemotivarea solutiei... Nu a lamurit daca SRI a efectuat acte in calitate de organ de cercetare penala speciala”

Scris de: George TARATA | pdf | print

20 February 2024 14:26
Vizualizari: 4405

Sa fie vorba despre un blat intre judecator si DNA sau despre o crasa incompetenta a magistratului? Punem intrebarea avand in vedere motivarea judecatorilor Mihail Udroiu (foto 1) si Hermina Iancu (foto 2) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au scos la iveala neregulile grave comise intr-un dosar DNA.


 

Prin incheierea nr. 115 din 7 februarie 2024, pronuntata in dosarul 820/39/2022/a1, Mihail Udroiu si Hermina Iancu au desfiintat incheierea din camera preliminara a Curtii de Apel Suceava din nr. 29 din 31 mai 2023, din dosarul 820/39/2022/a1, (pronuntata din informatiile noastre de judecatorul Ovidiu Biciusca, intre timp iesit la pensie) prin care se dispusese inceperea judecatii in dosarul comisarului sef de politie Radu Ionut Obreja (aparat de avocata Cosmina Cerva), sef al Compartimentului Regim Permise de Conducere si Examinari Suceava, acuzat de dare de mita, si colonelului Florin Constantin Timu, fost sef al DIPI Suceava, acuzat de luare de mita, divulgarea secretului care pericliteaza securitatea nationala, folosirea in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite si fals in declaratii.


Cinci nereguli grave identificate de Udroiu si Iancu


Asa cum precizam, judecatorii ICCJ Mihail Udroiu si Hermina Iancu au identificat grave nereguli in incheierea Curtii de Apel Suceava prin care s-a dat liber inceperii judecatii dosarului DNA. Concret, Udroiu si Iancu au stabilit ca judecatorul de la CA Suceava a incalcat dreptul la un proces echitabil, in contextul in care nu a efectuat o evaluare efectiva pentru a determina daca descrierea in fapt si drept a infractiunilor de care au fost acuzati inculpatii este sau nu generica si nici daca in considerentele rechizitoriului sunt indicate cu suficienta precizie circumstantele si modalitatile in care inculpatii ar fi comis actele materiale, pentru a-le permite acestora sa inteleaga cu exactitate continutul obiectiv al invinuirii aduse si sa-si formuleze apararea.

De asemenea, judecatorul de la Curtea de Apel Suceava nu a efectuat o analiza efectiva a ansamblului exceptiilor invocate urmarind un anumit patern care echivaleaza cu nemotivarea solutiei pronuntate.

Acelasi judecator de la Curtea de Apel Suceava nu a analizat exceptiile referitoare la legalitatea perchezitiei informatice prin raportare la criticile de nelegalitate formulate, nu s-a pronuntat cu privire la competenta functionala a organelor de urmarire penala care au realizat in concret perchezitia informatica si nici asupra tuturor criticilor de nelegalitate invocate cu privire la acest procedeu probator.

In al patrulea rand, judecatorul de la Curtea de Apel Suceava nu a lamurit daca Serviciul Roman de Informatii a efectuat sau nu acte in calitate de organ de cercetare penala speciala, limitand astfel in mod disproportionat posibilitatea inculpatilor de a critica legalitatea actelor procedurale sau a procedeelor probatorii realizate in cauza.

In fine, Curtea de Apel Suceava nu a realizat o analiza efectiva a criticii referitoare la neloialitatea administrarii unei probe.


Iata fragmente din incheierea judecatorilor ICCJ Mihail Udroiu si Hermina Iancu:


“Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca motivarea solutiei pronuntate de judecatorul de camera preliminara constituie o indatorire care inlatura orice aspect discretionar in realizarea evaluarii legalitatii si loialitatii urmarii penale, dand partilor din proces posibilitatea sa-si formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei adoptate relativ la cererile si exceptiile invocate, iar judecatorului de camera preliminara din cadrul instantei de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecatoresc. A motiva inseamna a demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice.

Inalta Curte de Casatie si Justitie opineaza ca simpla afirmare a unei concluzii referitoare la indeplinirea cerintelor de legalitate si loialitate urmaririi penale fara indicarea in mod concret a modului in care a fost evaluata legalitatea unui act de urmarire penala ori a unei probe administrate, fara a arata in ce mod a fost stabilita legalitatea sau loialitatea actelor de urmarire penala prin raportare la probele relevante in raport cu obiectul evaluarii, sau lipsa unei analize concrete a aptitudinii rechizitoriului a a-si indeplini functia idonee de a investii instanta, ori referirea explicita ori implicita la legalitatea actelor de urmarirea penala insotita de redarea prin copiere a continutului dispozitivului acestora nu inseamna a motiva o hotararea prin care este evaluata legalitatea sau loialitate probelor folosite de procuror in acuzare avand in vedere ca ulterior, in faza de judecata, numai in mod exceptional mai pot fi invocate elemente de nelegalitate apte sa atraga incidenta nulitatii absolute, iar nulitatile relative nu mai pot fi evaluate.

In acelasi sens Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca motivarea unei hotarari constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale ii atribuie 'instantei' obligatia de a efectua o examinare efectiva a motivelor, argumentelor si probelor partilor (CEDO, hotararea din 20 aprilie 2010, in cauza Boldea c. Romaniei, parag. 32-38).

Tot astfel, potrivit art. 31 din Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) in atentia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind calitatea hotararilor judecatoresti se retine ca pentru a fi de calitate, hotararea judecatoreasca trebuie perceputa de justitiabil si de societate in general drept rezultatul unei aplicari pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile si al unei aprecieri convingatoare a faptelor, fiind executabila. Justitiabilul va avea atunci convingerea ca a fost examinata cauza sa si ca a fost solutionata corect si societatea va percepe hotararea ca pe un factor ce poate restabili pacea sociala.

Din analiza hotararii atacate Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele elemente de nelegalitate care echivaleaza cu o nepronuntare efectiva cu privire la obiectul camerei preliminara in conditiile in care judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Suceava:

1. a incalcat dreptul la un proces echitabil al inculpatilor in componenta care implica stabilirea in mod previzibil a obiectului judecatii care, potrivit art. 371 Cod procedura penala se limiteaza la faptele si la persoanele aratate in actul de acuzare, fiind astfel necesar ca actul de sesizare sa cuprinda descrierea fiecarei fapte care formuleaza obiectul acuzatiei penale, cu indicarea pentru fiecare dintre acestea si a inculpatilor care se considera ca au participat la comiterea ei. Respectarea exigentelor art. 371 Cod procedura penala presupune ca fapta pretins comisa de inculpat sa fie descrisa in actul de sesizare cu relevarea continutului constitutiv in scopul asigurarii posibilitatii inculpatului de a-si pregati o aparare concreta si efectiva. Or, in cauza judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Suceava nu a efectuat o evaluare efectiva pentru a determina daca descrierea in fapt si drept a infractiunilor de care au fost acuzati inculpatii este sau nu generica si nici daca in considerentele rechizitoriului sunt indicate cu suficienta precizie circumstantele si modalitatile in care inculpatii ar fi comis actele materiale, pentru a-le permite acestora sa inteleaga cu exactitate continutul obiectiv al invinuirii aduse si sa-si formuleze apararea;

2. nu a efectuat o analiza efectiva a ansamblului exceptiilor invocate urmarind un anumit patern care echivaleaza cu nemotivarea solutiei pronuntate: indicarea criticilor de nelegalitate formulate, redarea prin copiere a continutului actului procesual criticat, indicarea unei/unor dispozitii procedurale, concluzionarea fara nicio argumentare prin retinerea generala a legalitatii actelor de urmarire penala. O astfel de modalitate de motivare reliefeaza lipsa oricarui rationament judiciar cu privire la o componenta esentiala a procesului penal – verificarea legalitatii si loialitatii urmaririi penale;

3. nu a analizat exceptiile referitoare la legalitatea perchezitiei informatice prin raportare la criticile de nelegalitate formulate; deopotriva, nu s-a pronuntat cu privire la competenta functionala a organelor de urmarire penala care au realizat in concret perchezitia informatica si nici asupra tuturor criticilor de nelegalitate invocate cu privire la acest procedeu probator;

4. nu a lamurit pe baza de probe, tinand cont de natura infractiunilor care face obiectul acuzatiei (o infractiune care aduce atingere sigurantei nationale) si de calitate de colonel D.I.P.I. a unuia dintre inculpati, daca in cauza Serviciul Roman de Informatii a efectuat sau nu acte in calitate de organ de cercetare penala speciala, limitand astfel in mod disproportionat posibilitatea inculpatilor de a critica legalitatea actelor procedurale sau a procedeelor probatorii realizate in cauza;

5. nu a realizat o analiza efectiva a criticii referitoare la neloialitatea administrarii probei cu declaratia martorului Popovici Radu din data de 23.02.2021 rezumandu-se a arata dupa redarea prin copiere a dispozitiilor art. 101 Cod procedura penala ca 'Analizand exceptia invocata din perspectiva textului legal anterior enuntat, precum si a situatiei ce rezulta din actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, judecatorul de camera preliminara constata ca in cauza nu sunt date imprejurari care sa se circumscrie cazurilor prevazute de text'. Inalta Curte de Casatie si Justitie opineaza ca aceste fraze stereotipe prin care se transeaza in abstracto o critica de neloialitate nu pot fi asimilate unui rationament judiciar al judecatorului de camera preliminara in evaluarea unei ipoteze de incalcare a principiului liceitatii probatorii invocate de inculpat;

Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca, desi art.425/1 alin.(7) pct.2 lit.b) Cod de procedura penala prevede posibilitatea admiterii contestatiei, desfiintarii hotararii atacate si dispunerii rejudecarii cauzei de catre judecatorul sau completul care a pronuntat-o doar atunci cand se constata ca nu au fost respectate dispozitiile privind citarea, acestea nu trebuie interpretate stricto sensu, ci cu luarea in considerare a spiritului reglementarii, astfel incat sa fie respectat principiul caracterului echitabil al procesului penal consacrat de art.8 Cod de procedura penala. Astfel, avand in vedere consecintele procedurii de camera preliminara, respectiv aceea ca, ulterior acestei faze procesuale, nu mai pot fi puse in discutie nulitati, nici chiar absolute privind actele efectuate in cursul urmaririi penale si nu mai pot fi formulate cereri de excludere a probelor administrate de procuror dispozitiile legal invocatetrebuie interpretate in sensul posibilitatii trimiterii cauzei spre rejudecare la judecatorul de camera preliminara de la prima instanta in cazul incalcarii prevederilor privind comunicarea, o interpretare contrara fiind de natura se conduca la lipsirea inculpatului de un grad de jurisdictie sub acest aspect, lucru inadmisibil din perspectiva art.6 din Conventia europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Prin urmare, Completul de 2 judecatori de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, constata ca, in speta, judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Suceava, dupa ce si-a verificat competenta, nu a solutionat toate cererile si exceptiile invocate de parti.

Lipsa analizei judecatorului de camera preliminara de la Curte asupra tuturor cererilor si exceptiilor invocate de inculpat echivaleaza cu nemotivarea hotararii si face imposibila exercitarea unui control efectiv al Inaltei Curti asupra hotararii contestate. Instanta de control judiciar nu poate sa suplineasca lipsurile din incheierea judecatorului de camera preliminara intrucat ar insemna sa priveze partile de o cale de atac.

Inalta Curte are in vedere dispozitiile art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevad ca 'daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile'. In situatia de fata, se apreciaza ca au prioritate dispozitiile art.6 paragraful I din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in sensul ca, pe de o parte, trebuie sa existe o judecata efectiva, iar pe de alta parte, trebuie respectat principiul dublului grad de jurisdictie, procedura in prima instanta nefiind parcursa integral.

Fata de cele ce preced, Inalta Curte – Completul de 2 judecatori de camera preliminara va admite contestatiile formulate de inculpatii Obreja Radu Ionut si Timu Florin Constantin impotriva incheierii nr.29 din data de 31 mai 2023 pronuntata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Suceava – Sectia penala si pentru cauze cu minori, in dosarul nr. 820/39/2022/a1 in rejudecare, Judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Suceava se va pronunta asupra tuturor cererilor si exceptiilor invocate de parti precum si a cererilor de administrare de probe care sunt relevante pentru analiza legalitatii si loialitatii urmaririi penale, cu respectarea tuturor etapelor ce sunt prevazute de procedura camerei preliminare”.

Comentarii

# Csaba D date 20 February 2024 17:21 0

Bine mersi la pensie, cu o pensie babană îl doare pe fost la banană..

# Tomescu date 21 February 2024 10:59 +11

Domnul acesta , a studiat si stie ce spune.Poate vine si la Olt la sectia penala sa ii mai invete ca este o nestiinta si bijbaiala la greu! Pacat ca exista putini ca dinsul in bransa! Felicitari ptr faptul ca stidiaza si are coloana verticala!

# jUSTie date 21 February 2024 11:22 +80

Daca exista cineva care sa stie “logica” camerei preliminare, acela este dl Udroiu dansul facand parte din comisia de elaborare a Codului de procedura penala ceea ce i-a oferit ulterior posibilitatea a numeroase scrieri in literatura de specialitate! In afara faptului ca prelungeste procedura, institutia ca atare nu si-a dovedit utilitatea, dimpotriva. conform legii in vigoare obiectul procedurii de camera preliminara este “clar” la fel ca si rolul judecatorului de camera preliminara (inclusiv in contestatie) si nici unde nu regasim (ca punct de analiza) loialitatea urmaririi penale . Legalitatea adm probelor in faza up si legalitatea sesizarii instantei sunt ceva, iar cum a nume a fost desfasurata urmarirea penala este altceva cu atat mai mult cu cat si in faza de urmarire penala exista institutia plangerii impotriva actelor dispuse de procuror + atributii deferite judecatorului de dr si lib. Ce mai ramane procurorului si judecatorului de fond?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.04.2024 – Procurorul care a invins DNA se vrea primar (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva