12 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FOCUL GHENEI – Celebra pentru arestarea unei femei insarcinate in 8 luni, judecatoarea Mariana Ghena a declansat represaliile impotriva judecatorilor care i-au demascat o alta mizerie. Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la CA Bucuresti au fost reclamati la Inspectia Judiciara dupa ce i-au acordat daune morale avocatei Rodica Constantinovici, stabilind ca aceasta a fost arestata abuziv de Ghena in cauza ANRP. Incearca Mariana Ghena sa-si preconstituie probe ca sa nu plateasca banii?

Scris de: George TARATA

1 noiembrie 2019 12:49
Vizualizari: 3930

Nu are limite judecatoarea Mariana Ghena din CSM (foto). Vestita in sistem ca a arestat-o pe fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean fara mila, desi aceasta era insarcinata in 8 luni, si ca a aruncat-o dupa gratii pe fosta procuroare PICCJ Angela Nicolae pe motiv ca a trimis o scrisoare catre Lumea Justitiei (click aici pentru a citi), Mariana Ghena a pornit represaliile impotriva judecatorilor care au demascat o alta mizerie pe care a comis-o.

Ghena i-a reclamat la Inspectia Judiciara pe judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti, cei care au acordat daune morale uneia dintre victimele actualei judecatoare CSM. Este vorba despre avocata Rodica Constantinovici, care a primit daune morale in cuantum de 50.000 de lei dupa ce judecatorii Median si Gavris au stabilit ca a fost arestata abuziv pentru abuz in serviciu in dosarul ANRP, de catre Mariana Ghena, in perioada in care aceasta activa la ICCJ. Acelasi dosar in care Mariana Ghena a arestat-o si pe fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean, desi, repetam, aceasta era insarcinata in 8 luni (vezi facsimil).


Niste masuri preventive care ulterior aveau sa fie desfiintate chiar de colegii Marianei Ghena de la ICCJ. Si nu orice colegi, ci chiar judecatorii Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile, doi magistrati cunoscuti pentru solutiile pe placul DNA pe care le dispun. Asa ca va dati seama cat de mare a fost abuzul comis de Ghena, daca nici macar Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile nu i-au putut confirma masura arestarii. In ceea ce priveste dosarul in care Mariana Ghena a dispus arestarea avocatei Rodica Constantinovici, la pachet cu Crinuta Dumitrean, acesta nu a fost solutionat nici macar pana azi, intrucat ICCJ a dispus restituirea cauzei la DNA, acolo unde se afla si in prezent.

Preconstituire de probe

Asadar, Mariana Ghena i-a reclamat la Inspectia Judiciara pe judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti, nemultumita de decizia acestora prin care au acordat daune morale de 50.000 lei avocatei Rodica Constantinovici. Din informatiile pe care le detinem, actiunea Marianei Ghena a privit art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor - “nerespectarea deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”. Mai exact, Ghena ar fi acuzat ca judecatorii Median si Gavris nu ar fi respectat RIL-ul 15/2017 prin care ICCJ a stabilit ca “nelegalitatea privarii de libertate trebuie stabilita prin hotararile instantelor penale”. Problema lui Ghena este ca cei doi judecatori de la CAB chiar au respectat acest RIL, la care fac si trimitere, iar nelegalitatea masurii arestului preventiv dispus de Mariana Ghena a fost constatata, asa cum explicam mai sus, chiar de colegii acesteia de la ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile, deci printr-o hotarare a unei instante penale asa cum cere RIL-ul.

Oricum, actiunea Inspectiei Judiciare a fost solutionata de Sectia pentru judecatori a CSM in materie disciplinara joi, 31 octombrie 2019, verdictul nefiind unul favorabil Marianei Ghena:

“Hotarare: Cu majoritate, Admite exceptia nulitatii rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare invocate de paratii Gavris Dumitru Marcel si Median Anca Mihaela. Constata nulitatea absoluta a actiunii disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara impotriva paraţilor Gavris Dumitru Marcel si Median Anca Mihaela. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Dupa cum se poate observa, hotararea a fost luata in majoritate, existand membri ai Sectiei pentru judecatori a CSM care au considerat ca actiunea Inspectiei Judiciare este indreptatita si ca cei doi judecatori de la CAB trebuie sa fie judecati disciplinar pentru decizia pronuntata in instanta. Culmea, din cate am aflat, judecatorii care au sustinut actiunea Inspectiei Judiciare ar fi chiar cei trei judecatori care acuza constant Inspectia Judiciara, si anume Bogdan Mateescu, Andrea Chis si Mihai Balan.

In ceea ce priveste sesizarea Marianei Ghena facuta la Inspectia Judiciara impotriva judecatorilor CAB Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris, aceasta poate fi interpretata, din punctul nostru de vedere, si ca o preconstituire de probe. Si afirmam acest lucru intrucat in cazul in care cei doi judecatori ar fi sanctionati disciplinar, aceasta sanctiune ar putea fi folosita ulterior de Mariana Ghena in apararea sa in cazul unei eventuale actiuni in regres a statului. Mai precis, in cazul in care statul se va indrepta impotriva Marianei Ghena pentru a recupera daunele morale pe care, din cauza Marianei Ghena, a fost nevoit sa le plateasca avocatei Constantinovici.

Istoria unui crancen abuz

Pentru a reaminti celor care poate au uitat, vom prezenta din nou cazul care a provocat decizia ce a scos-o din minti pe judecatoarea care nu are nicio problema sa arunce dupa gratii o femeie insarcinata, pe numele ei Mariana Ghena. Avocata Constantinovici a fost saltata de DNA si retinuta in 27 noiembrie 2015, dupa care a fost arestata preventiv de judecatoarea Mariana Ghena de la ICCJ prin incheierea 919/28.11.2015, la pachet cu fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean, aceasta din urma fiind atunci gravida in 8 luni. Rodica Constantinovici a stat dupa gratii timp de doua saptamani, pana in 10 decembrie 2015, cand judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au admis contestatia avocatei, au desfiintat incheierea de arestare preventiva in totalitate si au dispus masura controlului judiciar. Or, tocmai aceasta din urma decizie este si confirmarea faptului ca avocata Rodica Constantinovici a fost arestata abuziv si privata nelegal de libertate de catre judecatoarea Mariana Ghena.

Ulterior, in 2016, avocata Constantinovici a dat in judecata statul roman, solicitand daune morale pentru privarea nelegala de libertate. Initial a pierdut la Tribunalul Bucuresti, dar sentinta TMB a fost desfiintata de judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti care, prin Decizia Civila 1136A/2018 din 11 octombrie 2018, i-au acordat avocatei Rodica Constantinovici daune morale de 50.000 Ron, stabilind ca aceasta a fost privata nelegal de libertate dupa ce a fost arestata de Mariana Ghena. Asa cum am subliniat si in momentul in care am prezentat in exclusivitate decizia CAB (click aici pentru a citi), suma primita de avocata Rodica Constantinovici nu are cum sa acopere suferintele si traumele pe care trait, insa important este ca o instanta a constatat ca o judecatoare de la Inalta Curte, ajunsa intre timp in CSM, a incalcat flagrant drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea fizica, integitatea psihica, demnitatea, imaginea personala si reputatia profesionala atunci cand a dispus o arestare abuziva.

In decizia de acordare a daunelor morale, judecatoruii Median si Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti subliniaza ca desfiintarea in totalitate a incheierii de arestare preventiva dispusa de Mariana Ghena si respingerea ei nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca aruncarea dupa gratii a avocatei Rodica Constantinovici nu a avut baza legala. Mai mult, faptul ca s-a dispus controlul judiciar vine sa confirme ca arestul preventiv nu se impunea si nu poate valida in niciun caz masura initiala, cea de trimitere dupa gratii a avocatei Rodica Constantinovici.

In ceea ce priveste prejudiciul moral suferit de Rodica Constantinovici, judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris mentioneaza ca acesta este indiscutabil, avand in vedere socul si traumele traite de avocata. Curtea de Apel Bucuresti arata ca privarea nelegala de libertate a avut consecinte asupra unor drepturi fundamentale precum libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala si reputatia profesionala. Iar toate acestea s-au produs in conditiile in care Rodica Constantinovici a devenit tinta unei campanii de presa in care era indicata drept parte din “mafia retrocedarilor”, desi activitatea ei profesionala fusese una meritorie, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicati.

Nu in ultimul rand, instanta retine un alt aspect cat se poate de grav. Si anume ca arestarea abuziva a avut consecinte si in plan familial, mai exact asupra fiului Rodicai Constantinovici.

Iata un fragment din Decizia Curtii de Apel Bucuresti, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Curtea constata ca, prin ordonanta procurorului din data de 26.11.2015 emisa in dosarul nr. 660/P/2014, fata de apelanta reclamanta Constantinovici Rodica a fost dispusa masura retinerii pe o durata de 24 de ore, incepand cu data de 26.11.2015, ora 15.30 pana la 27.11.2015, ora 15.30, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 279 alin. 1 din Cod pen. si art. 309 din Cod pen.

Ulterior, prin incheierea nr. 919/28.11.2015 pronuntata in dosarul nr. 4303/1/2015 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala, s-a dispus arestarea preventiva a apelantei reclamante pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii efective in executare a mandatului de arestare preventiva.

Prin incheierea nr. 259 C din sedinta din Camera de consiliu din 10.12.2015, definitiva Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Penala a admis contestatia formulata de apelanta reclamanta Constantinovici Rodica, a desfiintat in totalitate incheierea contestata si, rejudecand, a respins propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie, privind luarea masurii arestarii preventive fata de apelanta reclamanta, dispunand totodata punerea de indata in libertate a acesteia.

(…)

Insa, tribunalul a apreciat gresit ca, prin Incheierea nr. 259C/10.12.2015 nu a fost stabilit caracterul nelegal al masurii arestarii preventive dispusa anterior prin incheierea nr. 919/28.11.2015, ci s-a realizat doar o evaluare a masurii in raport de criteriile enumerate in considerentele incheierii.

Curtea constata ca solutia dispusa de Inalta Curte prin incheierea mentionata a fost aceea de respingere a propunerii formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte Directia Nationala Anticoruptie privind luarea masurii arestarii preventive, urmare a admiterii contestatiei formulate in temeiul art. 204 C.pr.pen si a desfiintarii in totalitate a incheierii nr. 919 din 28.11.2015, prin care aceasta masura privativa de libertate fusese luata.

O asemenea solutie este explicita in sensul constatarii nelegalitatii luarii masurii preventive, din moment ce propunerea privind luarea masurii preventive a fost respinsa in urma exercitarii controlului de legalitate asupra incheierii prin care masura respectiva a fost luata.

Desfiintarea in totalitate a incheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, cu consecinta respingerii propunerii privind luarea acestei masuri nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca masura nu avea baza legala. Actualmente nu exista niciun act de procedura valabil si in fiinta care sa justifice asertiunea ca detinerea apelantei reclamante a avut temei.

Faptul ca prin incheierea 259C/10.12.2015 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de apelanta reclamanta nu este de natura a valida legalitatea masurii arestarii preventive. Dimpotriva, solutia instantei a fost aceea ca masura arestarii preventive nu se justifica de la bun inceput. Pentru acest motiv incheierea contestata a si fost desfiintata in totalitate, respingandu-se propunerea privind luarea masurii arestarii preventive.

(…)

In speta nu s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura, mai usoara, ci s-a respins propunerea de luare a masurii arestarii preventive, deoarece nu a existat niciun temei pentru o astfel de masura. Controlul judiciar, care nu este o masura privativa de libertate, a fost dispus pentru viitor.

Conform art. 9 alin. 2 din Codul de procedura penala orice masura privativa de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. O incheiere desfiintata in totalitate nu are putere si nu poate mentine prezumtia de legalitate a masurilor dispuse prin aceasta. In aceasta ordine de idei, Curtea valideaza asertiunea apelantei reclamante conform careia incheierea desfiintata nu poate fi producatoare de efecte juridice in contra hotararii care o desfiinteaza.

Nelegalitatea luarii masurii arestarii preventive rezulta expres si din considerentele incheierii 295C/10.12.2015.

(…)

Lasand la o parte temeinicia ori netemeinicia acuzatiilor aduse de Parchet, care se va stabili la momentul judecarii fondului cauzei penale (daca va exista o noua sesizare a instantei cu rechizitoriu), Curtea constata ca instanta penala a retinut expres nelegalitatea masurii arestarii preventive si a aratat expres ca luarea masurii arestarii preventive nu se justifica, nefiind intrunite cerintele prevazute de lege.

(…)

In cauza, prejudiciul moral suferit de apelanta reclamanta este indiscutabil, intrucat este evident ca orice privare nelegala de libertate produce celui in cauza suferinte pe plan moral si social.

Din aceasta perspectiva, sustinerile apelantei reclamante referitoare la socul produs de faptul incarcerarii si trauma emotionala suferita ca urmare a privarii nelegale de libertate sunt dovedite prin simplul fapt al luarii masurii privative de libertate care determina ex re un prejudiciu moral in sensul aratat.

Suferintele provocate de perioada de privare de libertate sunt inerente, iar starea de detinere este de natura a amplifica efectele produse pe plan fizic si psihic atunci cand la nivel mental exista perceptia ipostazei de victima a unei masuri nedrepte.

Lipsirea nelegala de libertate a apelantei a avut consecinte si asupra unor drepturi fundamentale ale persoanei, respectiv dreptul la demnitate si reputatie, mai ales in conditiile in care activitatea reclamantei a fost una meritorie din perspectiva cv-ului personal, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicatii (astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar).

Or, neindoielnic, suferinta psihica produsa de lipsirea de libertate a apelantei reclamante a fost amplificata de constientizarea faptului ca imaginea sa publica si reputatia sunt afectate. In acest context, Curtea retine ca la dosar au fost depuse numeroase inscrisuri din care rezulta ca a avut loc o intensa campanie de mediatizare a cazului, in care apelanta reclamanta era infatisata ca parte a 'mafiei retrocedarilor', fapt de natura a afecta in mid indiscutabil reputatia profesionala a acestia.

Martorii audiati in fata primei instante, Ionita Adrian Alexandru si MC Cann Teodor Bpgdan, avocati in cadrul societatii de avocatura la care apelanta reclamanta este asociat, care au fost prezenti la termenele de judecata si au luat legatura cu aceasta in centrul de arest au descris starea fizica si psihica precara a apelantei reclamante in perioada respectiva si au aratat ca privarea de libertate a avut repercusiuni atat pe plan emotional, cat si din perspectiva reputatiei profesionale a acestia.

(…)

Consecintele privarii de libertate a apelantei s-au rasfrant si asupra familiei sale, fiul acesteia, student la Drept, asistand la evenimentele prin care a trecut mama sa. Martorii audiati au perceput si redat personal puternicul impact negativ produs asupra acestuia in perioada respectiva. Aceasta componenta a prejudiciului moral este avuta in vedere din perspectiva consecintelor produse asupra familiei reclamantei, in sensul art. 540 Cod procedura penala.

Toate cele mai sus aratate demonstreaza ca privarea nelegala de libertate a cauzat apelantei reclamante prejudicii de natura morala ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala, reputatia profesionala”.


Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.11.2019 – Ana nu a putut sa deschida gura. Predoiu a intrat in paine

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva