27 octombrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NUMITA DE IOHANNIS, DEVOTATA PE MASURA – Procurorul General Gabriela Scutea a omorat dosarul caselor lui Iohannis, copiind insailarea procurorului Ioan Sandru. Scutea a interpretat in maniera proprie o decizie CJUE aplicabila statelor Schengen: "Este posibil ca ordonantele de clasare emise de procuror, care au ca efect finalizarea procesului penal, desi nu au autoritate de lucru judecat, sa impiedice inceperea unei noi urmariri penale" (Clasarea)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

6 octombrie 2020 20:43
Vizualizari: 7775

Dupa cum am anuntat in editia din 5 octombrie 2020, Lumea Justitiei publica ordonanta pe care Procurorul general al Romaniei Gabriela Scutea (foto) a dispus-o in dosarul in care sotii Iohannis au fost reclamati de redactia Lumea Justitiei printr-o plangere penala pentru modul de dobandire a unor imobile din Sibiu, de pe urma carora au obtinut 320.000 euro. Iata ordonanta din 16 septembrie 2020 pe care Scutea a catadicsit sa ne-o comunice abia in 24 septembrie 2020, cu doua saptamani inaintea termenului programat la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru judecarea dosarului nr. 1120/1/2020, care are ca obiect "plangere solutii de neurmarire/netrimitere in judecata (art. 340 NCPP)" in care presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis, sotia acestuia Carmen Iohannis si notarul Radu Gabriel Bucsa au calitatea de intimati. Legal, Scutea trebuia sa emita acesta ordonanta in termenul de 20 zile prevazut de lege, adica cel tarziu in luna aprilie 2020.


Din document reiese ca Procurorul general Gabriela Scutea a respins plangerea formulata de Lumea Justitiei impotriva ordonantei de clasare emise initial de procurorul Ioan Sandru la 27 februarie 2020 in dosarul sotilor Iohannis, motivand ca solutiile de neincepere a urmaririi penale ori de clasare care au fost emise fata de sotii Iohannis au aceeasi putere cu ale unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate in instanta, astfel incat intervine principiul ne bis in idem prevazut la art. 6 din Codul de procedura penala si in alte norme internationale.


Invocarea acestui principiu se face de catre Scutea, astfel cum se retine in ordonanta, pentru ca principiul ne bis in idem are "un domeniu de aplicare mult mai extins" fata de art. 16 alin. 1 lit. i) din Codul de procedura penala privind "autoritatea de lucru judecat" (in acest caz fiind evident vorba despre pronuntarea unor hotarari judecatoresti) spre deosebire de principiul ne bis in idem despre care Scutea a sustinut ca "se aplica si ordonantelor emise de procuror".


Solutia CJUE, data pentru evitarea unui conflict intre statele europene, nu pentru absolvirea de vina a unor cetateni


Pentru interpretarea principiului ne bis in idem in aceasta maniera Parchetul General a invocat jurisprudenta internationala aplicabila Statelor Schengen si care, prin extindere, si-a gasit corespondent in pactele si tratatele europene care invoca acest principiu. 


Concret, interpretarea lui Scutea are la baza, dupa cum veti vedea, o Hotarare pronuntata de Curtea de Justitiei a Uniunii Europene intr-o speta de interpretare a Conventiei Schengen, din care Romaniei nu este parte, care face insa trimitere la Protocolul 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si la Carta drepturilor fundamentale ale omului – Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene nr. C-398/12 din 5 iunie 2014, pronuntata la cererea Italiei care a solicitat, prin Tribunalul di Fermo, interpretarea art. 54 "aplicarea principiului ne bis in idem" din Conventia din 19 iunie 1990 de aplicare a acorului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune Schengen.

Este o solutie care, din punctul nostru de vedere, reuseste sa puna solutiile de NUP/clasare ale procurorilor pe aceeasi scara cu hotararile definitive ale judecatorilor.

Iar toata aceasta interpretare heirupistica se intampla in acelasi stat in care hotararile definitive ale instantelor romanesti nu mai sunt respectate nici macar de presedintele Romaniei Klaus Iohannis, care din cate stim, si la aceasta ora este dator la stat cu vreo 320.000 euro + penalitati.


Agresiunile sexuale petrecute pe teritoriul altor state, folosite ca jurisprudenta, inainte normelor nationale


Pe scurt, hotararea prin care Scutea isi motiveaza clasarea vizeaza un conflict intre doua state, respectiv Italia si Belgia, in care Italia a declansat o ancheta penala fata de un cetatean cercetat si in Belgia pentru comiterea, intre mai 2001-februarie 2004, a mai multor infractiuni de natura sexuala asupra unei minore. In timp ce autoritatile belgiene au dispus netrimiterea in judecata a acestuia, pe motiv ca nu exista probe, autoritatile italiene au decis trimiterea barbatului in judecata. In fata instantei insa a fost invocat principiul ne bis in idem de catre aparatorul barbatului, motivand ca a mai fost "judecat" si in Belgia pentru acelasi fapte. Aceasta desi, astfel cum se poate constata si din hotararea pe care o puteti citi AICI, nu a fost vorba decat despre o ancheta finalizata cu netrimiterea in judecata in Belgia, nicidecum de o judecata in fata unei instante judecatoresti.

 

Aceasta speta care a avut la baza practic un conflict intre state a stat si la baza ordonantei de respingere a plangerii formulate de Lumea Justitiei, dispuse de Gabriela Scutea, retinand asemenea procurorului de caz Ioan Sandru, ca Iohannis si sotia acestuia au mai fost in trecut cercetati penal de parchet pentru fapte privind casele lor, astfel ca nu mai pot fi cercetati in prezent pentru modul de achizitionare a caselor.

Aceasta desi, astfel cum este cunoscut opiniei publice, au fost aduse elemente noi, iar cercetarea penala fata de faptele reclamate fata de familia Iohannis nu a avut loc nici in trecut, nici ca urmare a plangerii Lumea Justitiei.


Iar aceasta nu o spunem noi, ci o spune chiar procurorul general al Romaniei Gabriela Scutea care, in ordonanta pe care o prezentam integral, sustine ca anchetarea de catre Sandru a lui Iohannis nu a mai fost posibila intrucat a intervenit principiul ne bis in idem (nicio persoana nu poate fi cercetata de doua ori pentru aceeasi fapta). Asadar, printr-o hotarare a CJUE a fost solutionata si problema imunutiatii prezidentiale, de vreme ce, zic anchetatorii, Iohannis nu a fost nicio secunda cercetat.


Intelegem astfel ca Parchetul General a clasat plangerea Lumea justitiei fara sa il fi anchetat pe Iohannis, fara sa fi anchetat-o macar pe sotia acestuia, Carmen Iohannis sau pe notarul Bastea, atat timp cat au invocat o hotararea a CJUE aplicabila statelor membre Schengen. Si atunci, ne intrebam, daca Sandru a descoperit solutia CJUE ca portita de scoatere a lui Iohannis dintr-o, halucinant, dubla cercetare, de ce a mai chemat-o pe sotia presedintelui la audieri?


Precizam ca Decizia CJUE a fost in sensul interpretarii art. 54 ca "o ordonanta de netrimitere in judecata trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva, in sensul acestui articol, care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleiasi persoane pentru aceleasi fapte intr-un alt stat contractant":

"Articolul 54 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 intre guvernele statelor din Uniunea Economica Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnata la Schengen (Luxemburg) la 19 iunie 1990, trebuie interpretat in sensul ca o ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica, in statul contractant in care a fost data aceasta ordonanta, o noua urmarire penala pentru aceleasi fapte impotriva persoanei care a beneficiat de ordonanta respectiva, cu exceptia cazului in care intervin noi probe impotriva acestei persoane, trebuie considerata ca fiind o hotarare definitiva, in sensul acestui articol, care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleiasi persoane pentru aceleasi fapte intr-un alt stat contractant".


Avem asadar trei norme internationale carora Parchetul General le acorda prioritate in interpretarea legii in favoarea familiei Iohannis, respectiv:

-Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene nr. C-398/12 din 5 iunie 2014, pronuntata la cererea Italiei care a solicitat, prin Tribunalul di Fermo, interpretarea art. 54 "aplicarea principiului ne bis in idem" din Conventia din 19 iunie 1990 de aplicare a acorului de la Schengen din 14 iunie 1985 la care Romania nu este parte;

-Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care la art. 50 statueaza cetatenilor europeni "dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeasi infractiune" (ne bis in idem);

-Conventia EDO - Protocolul nr. 7, art. 4 "dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori".

Iar aceasta in conditiile in care si in Romania sunt prevazute aceste principii, insa interpretarea extinsa data de CJUE devine mai favorabila, zic ei, presedintelui Iohannis si familiei acestuia astfel incat o vor aplica. Iar favorabil inseamna exonerarea familiei Iohannis de raspunderea penala.


Enuntarea acestor dispozitiile legale este facuta in detrimentul Constitutiei Romaniei care la art. 20 alin. (2) statueaza ca "Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile", precum si deciziile Curtii Constitutionale nr. 1470/2011 si 365/2014 privitoare la autoritatea de lucru judecat, si Decizia nr. 678/2014 privitoare la imunitatea prezidentiala.

 

Cat de corecta este interpretarea procurorilor si cat de sanatos este in economia unui stat ca insusi presedintele tarii sa nu raspunda pentru faptele sale, ramane de vazut.

 

Cronica unui dosar spectacol


Amintim asadar ca actiunea are la baza plangerea penala pe care Lumea Justitiei a depus-o la 9 mai 2018 la Parchetul General, prin care reclamam modalitatea de dobandire a caselor de catre familia Iohannis, dar si faptul ca in ciuda unei solutii definitive pronuntate de Curtea de Apel Brasov, pana la aceasta ora, familia prezidentiala a fost obligata sa restituie casele obtinute cu acte false, dar nu a procedat la plata celor 320.000 euro proveniti din inchirierea unui imobil bancii Raiffeisen Bank in perioada 2001-2015.


Dosarul a fost clasat dupa 2 ani si 9 luni de procurorul Ioan Sandru, cel adus de fostul procuror general Augustin Lazar (taica Lazar) in Parchetul General, care in prezent ocupa functia de adjunct al procurorului sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in PICCJ. Clasarea data de Ioan Sandru a fost cu atat mai scandaloasa cu cat acesta nu a abordat aspectele retinute in 2014 - 2015 de instantele din Brasov (Tribunalul si Curtea de Apel Brasov) si fara sa tina cont ca nu putea efectua cercetarile in cauza fata de Iohannis in perioada in care acesta era presedinte si beneficia de imunitatea prezidentiala.

Caci, tinand cont de Decizia nr/ 678/2014 a Curtii Constitutionale care era aplicabila in acest caz, Ioan Sandru trebuia sa disjunga cauza fata de Iohannis, si sa o suspende, in niciun caz sa pronunte o solutie de clasare, fara a-l audia si fara a lua in calcul imunitatea prezidentiala care interzicea ca presedintele sa fie parte intr-o procedura judiciara penala.


In ordonanta nr. 260/P/2018 din 6 februarie 2020, procurorul Ioan Sandru a dispus clasarea cauzei pe motiv ca pentru faptele sesizate de redactia Lumea Justitiei "exista autoritate de lucru judecat", dar si ca acestea "nu sunt prevazute de legea penala". Solutia lui Sandru sfida insa normele extrem de clare din Dreptul penal, precum si solutiile Curtii Constitutionale care retin ca ca nu poate constituie autoritate de lucru judecat o solutie de neincepere a urmaririi penale ori clasare date de procurori.

Vorbim despre Deciziile Curtii Constitutionale nr. 1470/2011 si 365/2014 privind autoritatea de lucru judecat, prin care s-a statuat ca doar o hotarare judecatoreasca definitiva poate reprezenta autoritate de lucru judecat, nu si solutiile de NUP/clasare date de procurori (astfel cum a interpretat Sandru).


Culmea este ca, in solutia de clasare, procurorul Sandru a invocat singurel temeiul de clasare "art. 6 Cod procedura penala" unde se prevede clar ca "nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni atunci cand fata de acea persoana s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta". Desi, este limpede ca in acest caz nu s-a pronuntat nicio hotarare penala definitiva!

Iata cum isi motiva procurorul Ioan Sandru clasarea din dosarul familiei Iohannis:

"Pe parcursul mai multor ani, incepand cu anul 2000, au fost instrumentate o serie de dosare penale si civile vizand modul de dobandire al proprietatilor imobilitare situatie in Sibiu, str. Nicoale Balcescu nr. 29 si G-ral Magheru nr. 35 – de catre sotii Iohannis, cu pretinsa complicitate a altor persoane, respectiv Bucsa radu Gabriel (notar public), Suciu Dorin (avocat), Munteanu Liviu (secretar Primaria Porumbacu de Sus), Giura Mircea (avocat), Nicola Iordan (secretar Primaria Sibiu), Nistor Dorin (consilier juridic Primaria Sibiu) si altii. Dosarele penale s-au finalizat cu solutii de netrimitere in judecata, cu exceptia dosarului nr. 66/P/2001 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, in care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Munteanu Liviu (secretarul Primariei Porumbacu de sus).

Astfel, fata de cele expuse, se constata cu prisosinta, ca au fost formulate numeroase sesizari vizand aceeasi stare de fapt – identitate de persoane si obiect – ce a format obiectul dosarelor susmentionate, in toate fiind adoptate solutii de netrimitere in judecata, cu exceptia lui Munteanu Liviu".


In atare conditii, fata de clasarea dispusa de Sandru, redactia Lumea Justitiei a formulat in data de 27 februarie 2020 plangere la Parchetul General care a fost, in cele din urma, clasata de procurorul general al Romaniei Gabriela Scutea cu intarirea celor retinute de procurorul Ioan Sandru in ordonanta de clasare.


Iata ordonanta Gabrielei Scutea:



"In urma examinarii intregului material probator administrati in cauza apreciem ca plangerea penala formulata impotriva ordonantei de clasare nr. 260/P.2018 din 06.02.2020 este nefondata urmand a fi respinsa.

In sprijinul opiniei exprimate anterior invocam urmatoarele argumente desprinse din doctrina si jurisprudenta:

(...)

Suspendarea urmaririi penale constituie o derogare de la regula potrivit careia procesul penal trebuie sa se desfasoare fara intrerupere pana la solutionarea definitiva a cauzei. In mod exceptional, procesul penal si, implicit, urmarirea penala, ca faza procedurala a acestuia, poate fi suspendat in cazurile expres prevazute de lege.

Institutia suspendarii urmaririi penale isi gaseste fundamentul in necesitatea suspendarii prescriptiei raspunderii penale si asigurarii dreptului de aparare al suspectului / inculpatului.

In cazul precazut de dispozitiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedura penala, suspendarea urmaririi penale este incidenta ca urmare a constatarii de catre organele de urmarire penala a existentei unui impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale fata de o persoana.

Prin decizia nr. 678/2014 a Curtii Constitutionale s-a statuat ca suspendarea urmaririi penale, pe motivul existentei unui impediment legal temporar pentru punerea in miscare a actiunii penale, poate opera avand ca situatie premisa imunitatea Presedintelui Romaniei.


Actiunea penala se pune in miscare atunci cand se constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin.1 Cod procedura penala.

In speta, procurorul a constatat incidenta unui astfel de caz, si anume a principiului ne bis in idem, consacrat in art. 6 C.pr.pen.si a dispus clasare cauzei.

Din examinarea documentelor existente la dosar nu reiese ca procurorul de caz a efectuat acte de urmarire penala cu privire la persoana care detine functia de Presedinte al Romaniei.


In cauza, procurorul a constatat incidenta principiului ne bis in idem si, in consecinta a dispus aplicarea lui. Astfel, s-a dispus clasarea cauzei pe motiv ca exista unul dintre cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, respectiv cazul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. i) C.pr.pen. - exista autoritate de lucru judecat.

In esenta, principiul ne bis in idem, cosacrat in art. 6 C.pr.pen, interzice reluarea procedurilor penale finalizate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Autoritatea de lucru judecat este un principiu recunoscut in dreptul procesual penal si civil si reprezinta 'puterea sau forta acordata de lege hotararilor judecatoresti definitive, de a fi executata si de a impiedica o noua urmarire penala pentru aceeasi fapta'.

Principiul ne bis in idem are un domeniu de aplicare mult mai extins decat principiul autoritatii de lucru judecat, deoarece extinde notiunea de 'hotarare definitiva la toate actele procesuale ce au ca efect finalizarea procesului penal si stingerea actiunii penale. Astfel, principiul ne bis in idem se aplica si ordonantelor emise de procuror prin care se incheie procesul penal/stinge actiunea penala.

Asadar, este posibil ca ordonantele de clasare emise de procuror, care au ca efect finalizarea procesului penal, desi nu au autoritate de lucru judecat, sa impiedice inceperea unei noi urmariri penale pentru faptele si persoanele cu privire la care s-a dispus clasarea, in baza principiului ne bis in idem.

Cu privire la temeiul juridic in baza caruia se dispune clasare cauzei, urmare incidentei principiului ne bis in idem, practica parchetelor nu este unitara.

In asemenea cazuri, exista procurori care isi intemeiaza o astfel de solutie pe dispozitiile art. 16 lit. i C.pr.pen – exista autoritate de lucru judecat, dar si procurori care se raporteaza la cazul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen – lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale.

De asemenea, mai exista opinia potrivit careia temeiul juridic al clasarii care se dispune in urma aplicarii principiului ne bis in idem, sa fie identic cu temeiul juridic al clasarii prin care s-a finalizat anterior, intr-o alta cauza, procesul penal si s-a stins actiunea penala.

Invocarea impedimentului prevazut de art. 16 alin. 1 lit. i C.pr.pen., cat si a celui din art. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen., de catre procurori, in cauzele in care constata incidenta principiului ne bis in idem, reprezinta remedii procesuale impotriva inceperii/continuarii urmaririi penale cu privire la faptele si persoanele pentru care s-a dispus clasare intr-o alta cauza.

Prin invocarea hotararii Curtii de Justitiei a Uniunii Europene – Camera a IV-a pronuntata in cauza C-398/12 din 5 iunie, procurorul de caz a dorit sa accentueze aplicabilitatea si efectele principiului ne bis in idem in cazul ordonantelor de netrimitere in judecata, respectiv faptul ca impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleasi persoane, pentru aceeasi fapta.

Argumentele expuse la pct. 3 si 4 sunt valabile mutatis mutandi si in ceea ce priveste punctul 5 al plangerii, intrucat incidenta in cauza a principiului ne bis in idem nu a permis procurorului de caz continuarea urmaririi penale fata de persoanele vizate de sesizare".

Comentarii

# X date 6 octombrie 2020 22:03 +13

Sluga prea plecata! Pai nici dracu nu o numea prucor general dacă nu era sleahta asta de hoți. A vrut la DIiCOt a picat, a vrut SUPC a picat cu nota 2. Este de o competenta rara. A avut norocul sa vina la putere o gașca de prosti la fel ca ea și asa a ajuns procuror general. Oare mai urla sau s_a potolit?

# DODI date 6 octombrie 2020 22:29 +12

Coliva stanciu a făcut copii. La fel de obedienți cu nulitatea de ciolaniSS, la fel de mârșavi, la fel de ratați profesional și josnici în aplicarea legii pentru dulăii. Aceasta este fața justiției române, caricaturizată chiar de cei care fac cu nerușinare parte din ea și care nu ratează ocazia de a se plânge la organismele internaționale că PSD le îngrădește... independența. Jurista (???) Gabi ne SCUTEA de orice comentariu prin atitudinea sa de slugă preaaplecat și care nu scapă nici un prilej de a umecta fesele prezidențiale.

# jude date 7 octombrie 2020 06:29 +8

Mai, nemernico, la nivelul tau nu se lucreaza cu "este posibil"! Nici macar atata n-ai invatat la scoala? Va mai bateti mult joc de noi? Ne credeti prosti, nu-i asa? O sa vedeti voi pe dreacu cand or veni si patrioti la conducerea tarii! Va veni si vremea asta cand vom vota noi si nu colonistii actuali!

# imun/teanu date 7 octombrie 2020 07:48 +3

Cineva a contrazis pe Dodi cu-un minus. Cine?! I la-m sters. Scarba! Scarba! Scarba! Sa nu uitam ca "aici" a inceput metoda "nevoii sa moara oameni" /primarul care a emis adeverinta trebuitoare perpetuarii falsurilor la case bagat la puscarie, a si murit acolo (sa nu ciripeasca?).

# escu date 7 octombrie 2020 13:20 +1

La câte belele are Johannis, dacă ar avea demnitate, și-ar da demisia de onoare. Asta, pentru a nu întina funcția prezidențială și a respecta legislația ROMÂNIEI. Dar, așa ceva este de domeniul fantasticului, el încălcând în mod grosolan chiar CONSTITUȚIA ROMÂNIEI crezând că orice îi este permis. Dar de, românii, hă, hă, hă, cică l-ar fi votat pe el, alesul nației, cu peste 60%! Bravos români, halal să vă fie, bravos STS, SRI și SIE, instituțiile noastre care, cică, veghează la securitatea națională.

# mitica date 8 octombrie 2020 18:46 0

Procurorul general Gabriela Scutea nu are voie sa faca puscarie? Ii uram multi ani de puscarie.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 149
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.10.2020 – Solutia din dosarul “Veveritei“ a aparut cu o zi inainte de pronuntare

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva