23 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SANTIERUL LUI PREDOIU – Se modifica iar Codul penal si Codul de procedura penala. Anunt neasteptat de la Ministerul Justitiei: ”Se impune o regandire a politicii penale... Ministerul Justitiei demareaza acest nou santier... Formarea 'Grupului de Lucru-Politica Penala a Romaniei 2024', avand drept scop elaborarea si punerea in dezbatere a variantelor revizuite ale Noilor Coduri Penale si ale legislatiei penale speciale de baza si sesizarea Parlamentului pana cel tarziu la 31.12.2024”

Scris de: George TARATA | pdf | print

24 March 2023 18:07
Vizualizari: 6042

Se anunta un nou haos in Justitie si noi modificari ale Codului penal si Codului de procedura penala, altele decat cele prevazute in proiectele de lege trimise deja in Parlament. Un demers neasteptat vine din partea ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto).


 

Ministerul Justitiei pregateste noi modificari la legislatia penala, care sa fie facute in urma unei ample consultari, mai lunga de un an de zile, profesionistii Dreptului si societatea civila. Ministrul Justitiei a anuntat vineri, 24 martie 2023, constituirea unui “Grupului de Lucru – Politica Penala a Romaniei 2024”.

In comunicatul de presa in care se atrage atentia inca de la inceput ca “politica penala a statului se afla la o rascruce” si in care mentioneaza deschiderea unui nou ”santier institutional legislativ” caci "se impune o regandire a politicii penale", Ministerul Justitiei precizeaza ca respectivul grup de lucru, format in baza unui ordin al ministrului Catalin Predoiu, va avea ca scop elaborarea si punerea in dezbatere publica a variantelor revizuite ale Noilor Coduri Penale si ale legislatiei penale speciale de baza si, ulterior, sesizarea Parlamentului pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2024.


Prezentam comunicatul Ministerului Justitiei:


Politica penala a statului se afla la o rascruce.

De la adoptarea noilor coduri penale, sute de interventii au fost facute pe proiectele initiale, inca din faza de dezbateri parlamentare si pana in prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocarile la care trebuie sa raspunda institutiile de aplicare a legii s-au diversificat.

Un efort concertat, structurat si integrat de cooperare intre executiv, legislativ, puterea judecatoreasca, profesiile juridice, mediul academic si societatea civila, se impune a fi lansat pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudentei instantelor romane, CCR, CJUE si CEDO, a propunerilor legislative aflate in Parlament, a fenomenului criminologic, a dinamicii si tendintelor acestuia, a nevoilor prezente si de perspectiva ale sistemului judiciar si ale beneficiarilor finali – cetatenii si societatea romaneasca in ansamblul ei.

Acest demers se va incadra implicit intr-un binevenit si necesar proces mai larg de simplificare si clarificare normativa la scara intregului sistem de drept romanesc.

Ministerul Justitiei lanseaza aceasta initiativa de cooperare inter-institutionala intre institutiile statului, precum si intre stat si societatea civila, dupa cum urmeaza.

Prezenta initiativa nu va afecta in nici un fel proiectele cu care Guvernul a sesizat deja recent Parlamentul la propunerea Ministerului Justitiei, inclusiv proiectele de modificare a codurilor penale pentru implementarea de urgenta a deciziilor CCR in cuprinsul codurilor, proiecte care vor fi sustinute in continuare.


Istoric legislativ recent


Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedura penala au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 829/2007, iar tezele prealabile ale proiectului Codului penal au fost aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1183/2008. Proiectele noilor coduri penale au devenit, dupa parcurgerea procedurilor parlamentare, promulgarea si publicarea lor in Monitorul Oficial Partea I nr. 510 din 24 iulie 2009 si, respectiv, nr. 486 din 15 iulie 2010, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal si Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala.

Unul dintre coduri, Codul penal, a fost adoptat prin procedura parlamentara a asumarii raspunderii Guvernului pe proiect. Celalalt cod, Codul de procedura penala, a fost dezbatut si adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare.

Ulterior, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, au mai fost facute cateva sute de modificari celor doua legi, schimbandu-se in multiple sectiuni ale celor doua reglementari filosofia si solutiile concrete de reglementare privind mai multe institutii din coduri.

Modificarea formelor initiale ale proiectelor in procesul lor de adoptare si modificarile ulterioare ale celor doua legi au transformat conceptia initiala a redactorilor codurilor si au afectat pe alocuri coerenta reglementarii.

In consecinta, ulterior, pe parcursul aplicarii celor doua legi care suferisera deja numeroase interpolari si modificari, prin peste 80 de decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstitutionale sau constitutionale conditionat de o anumita interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate a unor texte din cele doua acte normative au fost urmate de interventii legislative prin care s-a incercat punerea in acord cu Constitutia, asa cum a fost aceasta din urma interpretata prin respectivele decizii. Din pacate, au fost si cazuri in care punerea in acord cu Constitutia nu a permis mentinerea conceptiei initiale a autorilor proiectelor celor doua coduri.

Totodata, de la data intrarii in vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala acesta a fost modificat si/sau completat de mai mult de 30 de acte normative.

In Parlament, sunt, in prezent, peste 50 de propuneri legislative de modificare si/sau completare a celor doua coduri penale, aspect care confirma preocuparea Parlamentului si, implicit, a cetatenilor, cu privire la adaptarea politicilor penale la noile riscuri si amenintari. Dar aceste propuneri sunt departe de a fi corelate si integrate intr-o conceptie unitara, motiv pentru care adoptarea acestora in mod disparat nu ar face decat sa „topeasca” si ceea ce a mai ramas din coerenta legislativa si functionalitatea in sine a acestor coduri.

Aceasta fluctuatie legislativa, care uneori a fost incoerenta, a afectat inevitabil eficienta parchetelor, a politiei si caracterul unitar al jurisprudentei, conducand, nu de putine ori, la solutii diferite in cazuri similare, conducand inclusiv la o potentiala aplicare neunitara a legii penale si vulnerabilitati sub aspectul respectarii jurisprudentei CEDO.

De aceea, din perspectiva stabilitatii, predictibilitatii si coerentei legislative, a eficientei combaterii infractionalitatii de toate tipurile intr-un mod structurat logic si coerent, din perspectiva fenomenelor criminologice din societatea romaneasca contemporana si a nevoilor de siguranta juridica ale cetatenilor si societatii in ansamblu, precum si a necesitatii protectiei valorilor democratice intr-un context in care democratiile sunt supuse unui test de rezistenta atat in interiorul fiecarei tari democratice, cat si in context regional si global, se impune o regandire a politicii penale si o „resetare” a demersurilor legislative referitoare la Codul penal si Codul de procedura penala, dar numai pe baza unei analize profunde a evolutiilor legislative descrise mai sus, precum si cu consultarea tuturor actorilor relevanti din cadrul autoritatii judecatoresti, a mediului academic juridic, a profesiilor juridice si a societatii civile.


Context strategic


Sistemul judiciar dispune in prezent de trei strategii de baza, construite de Ministerul Justitiei pe baza contributiilor directe ale judecatorilor si procurorilor, trei strategii configurate nu numai cu larga consultare a CSM si a Ministerului Public, ci si potrivit viziunilor si contributiilor directe ale judecatorilor si procurorilor.

Aceste strategii cuprind obiective si directii de actiune care comporta si o acordare corespunzatoare a politicii penale, a legislatiei penale.

intr-adevar, Guvernul Romaniei a instituit recent un cadru strategic complex, care a fost corelat cu atentie, mai ales din perspectiva relatiei dintre coruptie, criminalitate organizata, infractionalitate de mediu si limitarea accesului infractorilor la resurse financiare, respectiv:

-Strategia nationala impotriva criminalitatii organizate (SNICO) 2021-2024,

-Strategia Nationala Anticoruptie (SNA) 2021-2025,

-Strategia nationala privind recuperarea creantelor provenite din infractiuni pentru perioada 2021 – 2025 – „Criminalitatea nu este profitabila!”

-Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025.

Strategiile si planurile de actiune aferente traseaza diverse sarcini diverselor entitati publice relevante si pun in discutie utilitatea mai multor interventii legislative, atat in ceea ce priveste legislatia penala, cat si actele normative speciale. Putem astfel sa evaluam si sa configuram legislativ de o maniera coerenta si solicitarile privind ajustarea competentelor pe care le-am primit din partea Ministerului Public, inclusiv a DNA si a DIICOT.


In loc de concluzii


Se impune o dezbatere realista a celor de mai sus pentru elaborarea unei politici penale reinnoite, aduse la zi din punct de vedere a coerentei, adresabilitatii din perspectiva axiologica a valorilor societale ce se cer a fi protejate si de eficienta a Justitiei.

Acest demers nu poate fi doar o „afacere de familie” a Justitiei, ci unul care sa reprezinte un loc in care toti specialistii sa-si poata spune cuvantul, inclusiv cei din societatea civila, cuvantul final urmand sa revina Parlamentului.

Ministerul Justitiei demareaza acest nou santier institutional-legislativ pe baze solide, cu o abordare inclusiva si transparenta fata de societate, cu obiectivul de a elimina toate incoerentele acumulate in ultimii ani in legislatia penala prin interventii necorelate asupra reglementarilor, de a complini toate lipsurile constatate, de a adapta legislatia penala la nevoile prezente si de perspectiva de protejare a cetatenilor si valorilor democratice ale societatii.

Sectorul public abunda de formate de lucru cu eficienta dubitabila, care nu ating rezultate palpabile si nu intentionam sa adaugam unul in plus acestui tablou, atelierul de lucru ce va fi organizat de Ministerul Justitiei va fi orientat pragmatic spre eficienta aplicata si va desfasura o activitate efectiva si regulata, cu teluri bine definite si un calendar asumat. Intentia asumata este de a purta acest dialog lucrativ la cel mai inalt nivel de profesionalism, cu accent pe vulnerabilitatile identificate, tendintele inregistrate in jurisprudenta si ultimele evolutii inregistrate in criminologie si victimologie, pentru a putea identifica cele mai bune solutii tehnice.

Acest demers se inscrie in logica punctelor importante marcate in anul 2022 in procesul de reformare a Justitiei, care trebuie continuate de o maniera coerenta, iar sistemul sa fie periodic adaptat provocarilor punctuale sau structurale intampinate. Consider ca experienta noastra recenta, ce a determinat inclusiv inregistrarea unui bilant pozitiv pentru justitia romana in plan european, poate fi catalizata pentru atingerea unor reforme suplimentare de substanta pentru sistemul judiciar.

Incheierea Mecanismului de Cooperare si Verificare cu Comisia Europeana nu este un punct de final al santierului Justitiei, ci unul in care trebuie lansat un santier mai amplu, cu multiple sectiuni si ateliere, pe langa cel al politicii si legislatiei penale, cum este cel de fata.

Reconstructia institutionala, inclusiv sub aspectul arhitecturii sistemului judiciar, plecand de la extraordinara provocare a deficitului de judecatori, procurori, grefieri, executori si agenti de probatiune, va face obiectului unui alt asemenea atelier, despre care vom comunica in curand.

Primul grup de lucru pe care il lansam prin prezenta comunicare va trebui sa analizeze sistematic politica penala a statului in raport cu ultimele riscuri si amenintari identificate, pentru a preveni si ameliora consecintele suportate de cetatean. Atelierul va reprezenta un moment prielnic pentru a discuta provocarile determinate de fenomenul coruptiei, criminalitatii organizate, traficului de persoane, traficului de droguri sau infractionalitatii de mediu, dar si a altor fenomene infractionale care au potential de cronicizare. Se impune, de asemenea, o abordare strategica de combatere a infractionalitatii economico-financiare sau a fenomenelor infractionale care au loc in mediul informatic, mai ales a pornografiei infantile. Nu in ultimul rand, discursurile polarizante si propaganda, atat de prezente in spatiul public, au dus la acutizarea infractiunilor motivate de ura si discriminare, iar noi avem datoria sa raspundem acestor evolutii.

Tot din aceasta perspectiva, se va evalua, cu onestitate, modul in care functioneaza sistemul de competente privind efectuarea urmaririi penale instituit prin desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de casatie si Justitie.

O listare exemplificativa a sarcinilor posibile ale grupului de lucru, ca baza de plecare in demersurile acestuia, este indicata in Anexa tehnica a prezentei comunicari.

Decizie

In considerarea celor de mai sus, ministrul Justitiei a emis astazi Ordinul nr.485/24.03.2023, prin care a decis formarea „Grupului de Lucru-Politica Penala a Romaniei 2024”, avand drept scop elaborarea si punerea in dezbatere publica a variantelor revizuite ale Noilor Coduri Penale si ale legislatiei penale speciale de baza si, ulterior, sesizarea Parlamentului pana cel tarziu la data de 31.12.2024.

Anexa tehnica – Zona de analiza si interventie legislativa

I.      Zona de analiza

·       Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare;

·       Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare;

·       Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

·       Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;

·       Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune;

·       Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

·       Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

·       jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale;

·       jurisprudenta in materie a inaltei Curti de Casatie si Justitie;

·       jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului;

·       jurisprudenta in materie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene;

·       Rapoartele intocmite ca urmare a vizitelor in Romania ale CPT – Comitetul european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

·       Raportul intocmit ca urmare a vizitei in Romania in 2016 a SPT – Subcomitetul pentru Prevenirea Torturii si a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante;

·       doctrina relevanta (de la intrarea in vigoare a noii legislatii penale/procesual-penale/executional penale);

·       propunerile legislative referitoare la actele normative mentionate mai sus, aflate in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului;

·       Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 436/2022;

·       Strategia nationala anticoruptie 2021 – 2025, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1269/2021;

·       Strategia nationala privind recuperarea creantelor provenite din infractiuni pentru perioada 2021 – 2025 „Criminalitatea nu este profitabila!”, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 917/2021;

·       Strategia nationala privind imigratia pentru perioada 2021 – 2024, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 884/2021;

·       Strategia nationala impotriva criminalitatii organizate 2021 2024, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 930/2021;

·       Strategia nationala in domeniul drogurilor 2022 – 2026, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 344/2022;

·       alte aspecte care vor reiesi din consultarile efectuate si din activitatea Grupului de lucru.

II.    Zona de interventie

·       principala:

o   Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare;

o   Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare.

·       subsecventa interventiilor asupra cadrului legislativ principal:

o   Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

o   Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;

o   Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune;

o   Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

o   Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;

o   alte legi speciale”.

Comentarii

# Cetateanul date 24 March 2023 18:24 +6

Iar se bagă marfă la ccr.

# Jijo date 24 March 2023 20:20 +2

Cuvantul santier spune totul!Toata gandirea va incepe cu minca-v-assi se va termina cu minca-mi-ti!Ca pe santier!

# Daca nu iesiti sa dam de pamant cu date 24 March 2023 20:30 +4

alianta infecta a SRI (psd+pnl+udmr) vor umbla la legi pe ascvuns si va vor phoote de vi se duc toate libertatile , conform cu ce graieste Ursula ( sclaveata lui Klaus ...Schwab , G. Soros , B.Gates). Nu este nici o alternativa adevarata , patriotica, suverana pentru romani ; ceva-ceva mai misca AUR dar slabut. Ne trebuie un AUR pe steroizi , inmultit cu 10 si ridicat la patrat ca sa iesim din nazismul impus de UE. ROEXIT, urgent !

# DODI date 24 March 2023 20:50 +4

Pupincuristul de președinți și servicii are în prezent două obiective: 1 = creșterea rolului și a importanței prerogativelor prezidențiale și 2 = legitimarea intruziunii SRI în actul de justiție. Vorbesc de aceste două obiective majore ale pupincuristului PERDOIU după legiferarea rolului UE în detrimentul intereselor naționale. Și până acum (cu ajutorul SRI al cărui lachel este) i-a reușit. Cu atât mai mult cu cât vocea destul de slabă a adevăraților magistrați nu se mai face auzită. Rândurile acestora au fost interesat subțiate prin pensionări, dosare prefabricate și în ultimă instanță chiar crime (vezi cazul Mustață!).

# Cotyso date 24 March 2023 20:53 +1

Politica penala populista isi face din nou simtita prezenta. Nu au ruinat deja Codul penal cu amendamentele lor necorelate? Sau pe cel de Procedura Penala (care si asa e plin de necorelari si formulari aberante)

# obiectiva date 24 March 2023 21:29 +1

PERDOIU , acest DOREL al justitiei romane, se manifesta in mars voios de santierist...unde-i sunt casca, salopeta si manusile de lucru ? un lampas , ceva , are ?? ca daca nu are, cum vede luminita de la capatul tunelului....???

# Prometheus date 24 March 2023 22:40 +1

Ce-i pasa lui Predoiu? El in curând zboară din funcție. Așa ca arunca nu doar o grenada in urma, pe drumul spre ieșire, ci un sac întreg de grenade. Ieri-alaltaieri tocmai au "terminat "cu "reforma in justiție". Acum o pun de o rescriere din temelii a codurilor? LOL! Aiuritor ce se întâmpla in tara asta.

# Kluivert date 25 March 2023 00:12 +4

Normal! Iar își decontează 150.000 de euro pentru consultanță. Știe Predoiu să facă bani, doar el a făcut și codurile intrate in vigoare in 2014.

# santinela date 25 March 2023 07:28 +5

Acuma sa vedeti nenorocire.Se apuca iar de treaba pelticul neamului dupa ce a nenorocit legile justitiei. Sa vedeti "componenta" la grupul de lucru,numai unul si unul,si care se vrea condus,pe bani multi,asa cum a mai facut,de aceasta sluga ! Daca Ciolacu il mai "tine" in Guvern pe acest neica-nimeni atunci sa nu se mai mire de consecinte.Bai frate chiar atit de obedient sa fie politicianul roman,atit de sluga,atit de fara coloana, adica atit de mizerabil ?? Se pare ca DA !

# merinos predoiu date 25 March 2023 07:48 +3

Un partid abject precum pnl ce putea sa dea tarii in calitate de ministri? Niste secaturi, ca altceva nu exista acolo. Organizatia lor tribala formata din lachei pupincuristi, capetenii de trib analfabete si bineinteles soldateii din sri care-i papuseaza, a hotarat ca legile nu-i avantajeaza suficient cand se ocupa de jefuit bugetul de stat si in consecinta se apuca sa modifice, astfel incat sa-i bage la puscarie (unde le este locul) cat mai greu. S-au inspirat de la unul din stapanii de peste hotare, nenea benjamin, care s-a autoproclamat prim ministru pe viata, si s-au gandit ei ca asta-i calea de urmat ca sa nu mai plece de la guvernare, adica modificarea legilor justitiei in favoarea lor.

# Câmpul Tactic Interesul Naţional date 25 March 2023 09:48 +1

Propunem ca procurorul să intre în uniformă de militar în sala de judecată ca în Rusia. Măcar să ştie şi cetăţenii cu cine au de-a face!

# Ioana M. date 25 March 2023 11:12 +6

Nu il lasati pe abramburici Predoiu sa modifice iar codurile intrate in vigoare nu demult, cat de cat echilibrate de CCR, cu o multime de articole neconstitutionale, coduri facute de procurori pentru procurori. O sa si i a doar banii pentru consultanta si o sa lase judecatorii ametiti si mafiotii fericiti. Sper sa nu il gireze prim ministrul.

# Obs date 26 March 2023 11:21 0

De 34 de ani reforme in justitie, de 34 de ani reforme in invatamant si tot asa ! Cum sa iesim la liman cu astfel de abordari ?!

# jUSTie date 27 March 2023 10:17 +5

Sa fim corecti: codurile penale mult criticate au fost elaborate de o comisie din care au facut parte si judecatori (unii sau cel putin unul dintre ei laudati aici pe Luju). Da, tot Predoiu era ministru, dar ca si acum si atunci acesta a fost optiunea PNL (nu s-a numit singur). In mod firesc cu asta ar fi trebuit sa se inceapa: cu elaborarea politicii penale. Asta trebuia facut cu ani (zeci) in urma si ulterioar ar fi trebuit sa se treaca la legiferare. Tocmai faptul ca NU a existat si NU exista la acest moment o politica penala este consecinta haosului mai ales in domeniul i dividualizarii si executarii pedepselor, conditiilor de detentie, etc. De victime nimeni nu zice nimic (anexa tehnica nu include acest domeniu. Important este cine va conduce in MJ un astfel de demers. E nevoie de oameni care sa nu vorbeasca din carti, hartii strategice etc. E nevoie de cineva care sa cunoasca si sa isi asume realitatea a ceea ce reprezinta justitia penala in acest moment. Fara copy paste!

# marin date 27 March 2023 20:00 +1

se lucreaza pentru restrangerea drepturilor individuale si arestarea celor ce se opun sistemului discretionar ce se pregateste. lagarul digital, pierderea proprietatii si arestarea, executarea celor care spun adevarul istoria se repeta pentru ca nu am invatat nimic...dormim somnul de veci! nici o dictatura nu se poate ridica fara acordul sau nepasarea oamenilor.

# ?????? date 30 March 2023 20:42 0

@ Ce alte specii mai au , "politici penale", ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.06.2024 – Prinsa in scandalul Coldea, Kovesi si-a reactivat propagandistii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva