Spectacolul facut de cei de la DNA in cazul primarului Radu Mazare ar putea crea un precedent. Cazul Mazare ar putea reprezenta un prim pas catre stoparea “telejustitiei” si a abuzurilor facute de anumiti procurori si anchetatori din subordinea lor, care defileaza suspecti in catuse in fata presei si dau publicitatii “pe surse” imagini de la descinderile mascatilor.

Procurorii PICCJ au obligatia de a se autosesiza si de a investiga modul in care a ajuns in presa filmul realizat de mascati in momentele in care Radu Mazare a fost saltat de pe terasa unui restaurant din Bucuresti, ca un infractor periculos, si dus la DNA. Edilul din Constanta a declarat marti seara, 22 aprilie 2014, ca operatiunea de ridicare a sa a fost filmata de trei jandarmi de la trupele speciale de interventie. Unul cu o camera, iar ceilalti doi cu telefoanele mobile: “Nu era televiziunea. Era un jandarm care filma cu handycam si mai erau doi jandarmi care filmau cu telefoanele”.

Informatiile din timpul urmaririi penale sunt secrete de serviciu. Divulgarea or cade sub incidenta art. 304 Cod penal

Este evident ca filmuletele, care au fost livrate catre anumie televiziuni (Realitatea TV a dat prima imaginile) dupa aproximativ 10 - 15 minute de la ridicarea lui Mazare si inainte ca acesta sa ajunga la sediul DNA, nu puteau veni decat de la membrii echipei care l-au saltat pe edil. Filmarea unei operatiuni de acest gen este uzitata. Dar nu pentru a fi difuzata publicului, ci doar pentru a exista o dovada in cazul unei reclamatii de abuz in sarcina partea organelor de ordine. Practicarea “telejustitiei”, constand in defilarea prin fata presei a suspectilor cu catuse la maini sau flancati de mascati, ori transmiterea de catre autoritati a unor astfel de imagini, a fost condamnata in mai multe randuri la CEDO, judecatorii de la Strasbourg stabilind ca este vorba despre o incalcarea demnitatii umane si a prezumtiei de nevinovatie.

Potrivit noi legislatii penale, intrata in vigoare de la 1 februarie 2014, oferirea catre presa a unor astfel de inregistrari, parte si ele din dosar, reprezinta o incalcare grava a legii. Mai exact, o incalcare a prevederilor articolului 304 din Codul penal, intitulat “Divulgarea informatiilor screte de serviciu sau nepublice”.

Iata ce prevede art. 304 Cod penal:

“(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda”.

In cazul Mazare, nu exista dubii ca imaginile oferite presei se pot incadra la aceasta infractiune, fiind divulgate informatii nedestinate publicitatii, actiune prin care interesele primarului din Constanta au fost afectate.

In plus, difuzarea unor imagini care infatiseaza o persoana in catuse, flancata de mascati, poate fi interpretata si o presiune asupra judecatorilor, carora li se creaza imaginea unui infractor periculos, fiind astfel mult mai usor sa se obtina de catre procurori arestarea acuzatului.

Mazare a fost saltat si dus cu mascatii la DNA desi nu fusese citat pana atunci. Inspectia Judiciara se sesizeaza?

Pe de alta parte, ceea ce s-a intamplat in cazul Mazare ar mai trebui sa fie investigat de o alta institutie a statului roman. Este vorba despre Inspectia Judiciara a CSM, cea care “condamna” pe banda rulanta ziaristii care indraznesc sa atraga atentia asupa abuzurilor si derapajelor comise de magistrati.

Inspectia Judiciara ar trebui sa se sesizeze si sa verificie cum a fost posibil ca un om care nu fusese citat la DNA si care se prezentase la parchet de fiecare data cand a fost chemat, sa fie saltat de pe strada ca un ultim infractor, cu mandat de aducere si cu imagini de la aceasta “interventie” livrate catre presa.

Radu Mazare, care a precizat ca nu fusese citat in acest caz, a povestit ca a intrebat-o pe procuroarea Ana Dana de la DNA de ce nu l-a citat si chemat sa se prezinte la parchet, dar aceasta nu a putut sa ii ofere un raspuns: “Am intrebat-o pe doamna procuror: doamna procuror puteati sa ma chemati... Da, zice, dar sunt anumite cazuri cand pentru urgenta... Da am venit la DNA, ma duc la procese de fiecare data cand sunt chemat. A bagat capul in pamant si n-a mai spus nimic”.