Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avocatul Pompiliu Bota, a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la incalcarea, de catre Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a articolului 99, litera d) din Statutul judecatorilor si procurorilor, dar si a articolului 15 (1) din Codul Deontologic, prin transmiterea pe mail unor jurnalisti a rechizitoriului “curatat” in cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. Bota a atras atentia CSM ca Romania risca sa fie din nou condamnata la CEDO, pentru nerespectarea dreptului la viata privata, din cauza actiunilor Procurorului General. De asemenea, Bota a sustinut ca Laura Codruta Kovesi poate sa raspunda penal pentru faptele sale, daca omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu va depune plangere impotriva sa.

Prezentam in cele ce urmeaza sesizarea facuta de avocatul Pompiliu Bota Consiliului Superior al Magistraturii:

„UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA
Catre
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
DOMNULUI PRESEDINTE
Subscrisa, UNIUNE, prin presedintele Pompiliu Bota, formulam prezenta

PLANGERE

Impotriva Procurorului General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Laura-Codruta Kovesi.
Cerem sa o sanctionati pentru:
- incalcarea art. 99 d) din Statutul judecatorilor si procurorilor
- Constituie abateri disciplinare: 'nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter.'
- incalcarea art. 15 - (1) din CODUL DEONTOLOGIC al judecatorilor si procurorilor:
'Judecatorii si procurorii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.'
Din presa am aflat cu stupoare, urmatoarele: 'Jurnalistul Victor Ciutacu a publicat, miercuri, pe blogul sau www.ciutacu.ro dovada ca Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a transmis de pe mailul sau personal, pe mailul ziaristului Mircea Marian, de la “Evenimentul zilei”, rechizitoriul intocmit de subalternii sai pe numele inculpatului Sorin Ovidiu Vantu (omul de afaceri a fost acuzat de favorizarea infractorului, pentru ca i-a trimis sume de bani fugarului Nicolae Popa, ca sa se asigure ca nu se va intoarce in Romania). Stenogramele discutiei dintre Vantu si anumiti jurnalisti ai Realitatea TV au fost 'scapate' de procurori in dosarul ajuns in instanta, desi acestea nu aveau legatura cu acuzatia adusa lui SOV. Inspectia Judiciara a sarit ca arsa, a facut o 'ancheta', in urma careia nu a reusit sa descopere sursa celor care au publicat stenogramele, si a propus, ca urmare, interzicerea accesului jurnalistilor la dosarele din instanta. Pe blogul lui Ciutacu a fost insa postata o dovada ca sursa a fost chiar Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, si ca, din pozitia sa, l-a 'lucrat' pe Vantu prin presa.

Kovesi, sursa jurnalistilor de la EVZ

Din imaginile publicate de jurnalistul Victor Ciutacu pe blogul sau se poate observa ca expeditorul mailului este 'Kovesi Codruta', de la adresa ”kovesi@mpublic.ro”, iar destinatarul mailului este nimeni altul decat Mircea Marian, conform adresei mircea.marian@evz.ro. Subiectul mail-ului expediat este: “rechizitoriu vantu curatat ultima varianta”, iar data la care mail-ul a fost expediat este 14 octombrie 2010, adica exact in perioada in care presa scrisa, audio-video si online a fost inundata de stenogramele discutiilor dintre Vantu si angajati ai Realitatea Media, sau colaboratori ai postului. Subiectele discutate de cei interceptati nu aveau nicio legatura cu acuzatia de favorizarea infractorului care ii era adusa omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu.'
La 24 februarie 2009, Statul Roman a fost condamnat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in CAZUL TOMA contra ROMANIEI (Dosarul nr. 42716/02), pentru incalcarea art. 8 din Conventie:
'1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege, daca constituie o masura care este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica,
bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.'
Citam din aceasta hotarare:
'88.Reclamantul sustine ca drepturile sale garantate de art. 8 din Conventie au fost ignorate intrucat autoritatile l-au «expus» mijloacelor media.
90. Curtea reaminteste ca notiunea de viata privata cuprinde elemente ce privesc dreptul la imagine al unei persoane si ca publicarea unei fotografii da la iveala aspecte din viata privata. in cauza similare, Curtea a mai indicat principiile generale ce guverneaza raporturile dintre protectia vietii private si libertatea de expresie. De altfel, intr-o speta in care reclamanta nu era persoana actionand intr-un context public, ci – ca in speta – persoana urmarita penal, Curtea a considerat ca, faptul ca reclamanta facea obiectul cercetarilor penale nu putea sa restranga domeniul de protectie mai larg de care beneficia aceasta in calitate de 'persoana obisnuita'. Autoritatile ce au pus la dispozitia presei o fotografie (in cazul Sorin-Ovidiu Vantu intregul rechizitoriu!) a reclamantei, scoasa din dosarul de urmarire, amestecul in cauza – ce decurgea din distribuirea si publicarea acestei fotografii, lucru ce nu era prevazut de vreo 'lege' – a condus Curtea la
concluzia ca a avut loc violarea art. 8 din Conventie. In sfarsit, intr-un caz privind publicarea, fara consimtamantul reclamantului, a unei fotografii luate de un jurnalist, Curtea a ajuns la concluzia existentei unui amestec contra articolului 8 din Conventie, publicarea din speta neputand contribui la nicio dezbatere de interes general pentru societate, oricare ar fi fost gradul de interes al acesteia fata de faptele ce au stat la originea acestui articol de presa.'

Similar, citam cazul SCCIACA vs. ITALIA (hot. Strasbourg din 11.01.2005):
'25. Cu toata gravitatea acuzatiilor, informatiile relative la procedura penala ar fi trebuit sa ramana secrete.
28. Cazul de fata se deosebeste de cele deja tratate, reclamanta nu era persoana ce actiona intr-un context public (personaj public sau personalitate politica) ci persoana ce facea obiectul urmaririi penale.
Din acest considerent, conform jurisprudentei sale, Curtea trebuie sa cerceteze daca statul parat si-a respectat obligatia de neamestec in dreptul la respect pentru viata privata a reclamantei. Curtea trebuie sa verifice daca in cauza a avut loc un amestec in dreptul mentionat si, in caz afirmativ, daca acest amestec s-a incadrat in cele trei conditii precizate la paragraful 2 din art.
8: sa fie 'prevazut de lege ', sa vizeze un scop sau mai multe scopuri legitime fata de par. 2 dispozitia citata si sa fie 'necesar, intr-o societate democratica' ca sa fie realizate.
29.Curtea a mai dat indicatii asupra modului cum trebuie inteleasa sfera privata si a constatat ca exista 'o zona de interactiune intre individ si terti care, chiar in context public, poate sa releve parte din 'viata privata'.Caracterul de 'persoana ordinara' a reclamantei de fata extinde zona de interactiune susceptibila sa releve parte din viata privata, iar faptul ca reclamanta era obiectul urmaririi penale nu putea restrange campul acestei protectii.

In consecinta, Curtea conchide ca a avut loc o ingerinta.

31.In concluzie, a avut loc violarea art. 8 al Conventiei.'Va reamintim pozitia doamnei Laura-Codruta Kovesi in interviul acordat ziarului Romanialibera la data de 11 octombrie 2007:

Kovesi: Nu avem sanctiuni penale pentru transmiterea de informatii presei

“Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a declarat joi ca este foarte important ca s-au demarat verificari cu privire la modul in care a ajuns materialul cu Decebal Traian Remes la TVR si daca scurgerile de informatii au
fost de la procurori sau judecatori. 'Consider ca este foarte important ca s-au demarat aceste verificari.
Personal nu sunt de acord ca probe din dosar sa fie difuzate la public. Exista un ordin al procurorului general care stabileste in mod clar modul in care se face comunicarea in relatia cu presa', a spus Laura Codruta Kovesi, dupa sedinta plenului Consiliului Superior al Magistraturii, informeaza Rompres.Procurorul general a precizat ca i-a solicitat procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, sa-i trimita o informare cu privire la aceste aspecte.
'Nu am toate indiciile sa va spun daca acel film este autentic sau nu, daca face parte din dosar penal sau nu', a afirmat procurorul general. Intrebata daca este posibil ca scurgerile sa fi fost de la Cotroceni,
Laura Codruta Kovesi a raspuns ca nu poate sa faca aprecieri de unde s-au scurs informatiile, acest lucru va fi lamurit dupa finalizarea anchetei Inspectiei Judiciare.'Nu pot sa comentez ceva probabil sau ceva ce va fi. Eu va raspund pe ceea ce tine de competenta Ministerului Public', a spus procurorul general.

In legatura cu posibilitatea ca unul dintre procurori sa fi dat aceste informatii si ce masuri se pot lua impotriva lui, Laura Codruta Kovesi a raspuns: 'Din punct de vedere penal, nu avem sanctiuni. Nu exista infractiune prevazuta in lege care sa incrimineze furnizarea unor astfel de informatii la presa. Exista un ordin al procurorului general, daca se constata ca normele de conduita sau ordinul procurorului general a fost incalcate, acel magistrat risca sa fie sanctionat disciplinar. Insa aceasta sanctiune trebuie administrata de CSM si nu de procurorul general. Este binevenita aceasta inspectie care se face, pentru ca nu este normal ca probe din dosar sa fie difuzate publicului in aceste conditii'. Postul public de televiziune a difuzat, miercuri seara, imagini cu Decebal Traian Remes, Ioan Avram Muresan si omul de afaceri Gheorghe Ciorba care reprezinta probe ale procurorilor in dosarul in care Remes este acuzat ca ar fi luat mita.”
Ce nu stie sau nu vrea sa stie doamna procuror general:

- Art. 196 cod penal:
'Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost incredintate, sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. 'Ca atare, daca inculpatul Sorin-Ovidiu Vantu formuleaza o plangere penala impotriva doamnei Laura-Codruta Kovesi, aceasta ar putea fi trasa la raspundere penala. Daca cetateanul roman Sorin-Ovidiu Vantu formuleaza o plangere la CEDO, Statul Roman va fi din nou condamnat pentru inc. art. 8 din Conventie. In concluzie, consideram ca divulgarea catre presa a unui intreg rechizitoriu, fara consimtamantul inculpatului Sorin-Ovidiu Vantu, reprezinta o incalcare brutala a art. 8 din Conventie”.

Pompiliu BOTA