Arestarile pe banda rulanta in dosare de mare coruptie in jurul carora sunt vehiculate sume de sute de milioane euro, dar mai ales condamnarile si confiscarile dispuse de instantei au infierat clasa politica si societatea civila sa ceara aprig luarea unor masuri in ceea ce priveste recuperarea prejudiciilor create de inculpati. In acest context, Grupul Parlamentar al Partidului National Liberal din Camera Deputatilor a organizat joi, 5 martie 2015, la initiativa liderului Grupului PNL, Ludovic Orban dezbaterea publica "Ce solutie vom adopta pentru confiscarea bunurilor dobandite din infractiuni", scopul fiind acela de a gasi solutii pentru punerea in practica cat mai rapida a unor metode de confiscare a bunurilor dobandite ilicit de inculpati in detrimentul Statului roman. La simpozionul liberal au luat parte doi reprezentanti ai Guvernului Ponta care au stransa legatura cu punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti care dispun confiscarea bunurilor in sensul repararii prejudiciului creat prin comiterea unor infractiuni de inculpatii condamnati definitiv. Este vorba despre ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, si ministrul Finantelor, Darius Valcov. Cei doi au anuntat la unison ca este nevoie de o "Agentie" care sa imbunatateasca rata recuperarilor prejudiciilor si sa eficientizeze masurile care se iau in acest sens.

Ministerul Justitiei va avea in subordine "Agentia" care se va ocupa de recuperarea bunurilor confiscate din infractiuni

V-ati intreba probabil care ar mai fi rolul ANAF in toata aceasta ecuatie, in conditiile in care, in prezent, autoritatea se presupune ca se ocupa de recuperarea prejudiciilor. Ei bine, asa cum ministrul Darius Valcov a explicat, ANAF si Guvernul is fac treaba - desi au fost numiti in timpul conferintei drept "corigenti", data fiind rata rusinoasa de executare efectiva a masurilor de confiscare dispuse de instantele de judecata. Valcov a sustinut insa ca pentru o mai buna operationalizare are nevoie de o institutiei formata din specialisti care sa se ocupe exclusiv de monitorizarea si coordonarea actiunilor de recuperare a prejudiciilor. Aceasta ar urma sa fie "Agentia" care se va afla in subordinea Ministerului Justitiei. Pentru formarea acestei agentii, Darius Valcov a precizat ca a fost suplimentat bugetul cu 30 de milioane de lei, iar numarul de angajati a ajuns 500 de angajati.

Robert Cazanciuc vrea sa se consulte cu magistratii

La randul sau, ministrul Justitiei Robert Cazanciuc afirma ca pana la acest moment nu a fost foarte clar stabilit rolul pe care al urma sa il aiba "Agentia", insa apreciaza ca in mod clar este necesar o interventie la nivel de lege: "Rolul exact al Agentiei o sa il definim dupa ce vom avea intalnirile cu judecatorii si procurorii. Noi suntem in curs de elaborare a noului act normativ, avem elaborate principiile acestui act. Ideea de la care pornim este de a asista magistratii in procesul de indisponibilizare si valorificare. Cu siguranta este necesara o interventie la nivel de lege".

Executarea silita ramane solutia cea mai eficienta

Cu sau fara "Agentia" care urmeza sa fie operationala de la 1 iulie 2015 Romania se confrunta in continuare cu probleme grave care tin nu neaparat de vointa functionarilor ANAF de a pune in aplicare deciziile instantelor, cat de practicile celor vizati de realizarea unui prejudiciu prin infractiunile comise. Dincolo de vorbe, nimeni nu a venit cu o propunere clara in ce priveste modul in care sunt vandute ori ascunse bunurile mobile sau imobile inainte de a fi supuse confiscarii, cum aceste bunuri ce urmeaza a fi valorificate prin licitatie nu prezinta niciun interes pentru nimeni si asta pentru ca de multe ori nu sunt lansate public si vizibil aceste oferte, chiar si in conditiile in care pretul de pornire este si cu 50% mai mic decat valoarea reala, precum si metoda cea mai eficienta care trebuie aplicata pentru recuperarea prejudiciilor intocmai dispozitiilor instantelor de judecata.

O clarificarea a venit insa din partea corpului expertilor. Presedintele Uniunii Nationale a Juristilor din Romania, Cristian Jurchescu (foto 2), a explicat in cadrul simpozionului organizat de PNL ca spre deosebire de procedura de insolventa, executarea silita este mult mai eficienta. Acest lucru se datoreaza modului in care sunt reglementate cele doua actiuni, in sensul in care in procedura insolventei se permite scaderea pretului real al bunului pentru a putea fi instrainat, in vreme ce in cazul executarii silita exista praguri impuse sub care nu se pot efectua anumite tranzactii ulterioare, avand ca scop valorificarea bunurilor confiscate. Din informatiile pe care le avem, in prezent din bunurile supuse confiscarii se obtine un procent mai mare de 10%. In acelasi timp, trebuie precizat ca rata de recuperare a prejudiciului prin procedura insolventei este de 1%.

La dezbaterea publica gazduita de PNL si moderata de avocatul Gabriel Biris au mai participat consilierul prezidential Elena Simina Tanasescu din partea Presedintiei Romaniei, reprezentanti ai Corpului Diplomatic si ai organizatiilor profesionale din domeniul juridic, precum Cristian Jurchescu, presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, Constantin Sima, presedinte al Asociatiei Procurorilor din Romania, numerosi reprezentanti ai societatii civile, ai mediului academic si parlamentari PNL si ai altor partide.

Prezentam in continuare declaratiile sustinute de participantii la dezbaterea organizata de Grupul PNL:

Ministrul Justitiei Robert Cazanciuc

"Vorbim de vointa politica. Prima directiva privind confiscarea produselor a fost trimisa in 2005, a fost transpusa in 2012. Timp de sapte ani vointa politica nu s-a legat de aceasta directiva. Ele s-au regasit in 2012 in Codul penal. Vorbim din nou de vointa politica. Avem un angajament la nivelul Guvernului din decembrie 2014 de a crea o agentie care sa sprijine magistratii in acest proces al confiscarii, al disponibilizarii si al valorificarii bunurilor, pe modele aflate in dialog cu ministerul - francez, belgian si american. Termenul stabilit pentru a pune pe masa Guvernului acest proiect este martie 2015. Trebuie sa fie un document despre cum ar trebui sa functioneze o asemenea structura pentru a face acest proces cat mai eficient. Vom avea o dezbatere publica in acest sens pentru a vedea ca are o valoare adaugata si ca nu facem forme fara fond. In momentul de fata avem instrumente, dar ele trebuie puse mai bine in aplicare si acesta este principalul argument de sprijinire a acestei Agentii. Am inceput un dialog cu instantele si parchetele. Acest dialog nu este la cei mai buni parametrii poate pentru ca la nivelul Ministerului Finantelor este o anumita reticenta in a avea un dialog direct cu judecatorii si procurorii. De aceea, probabil, am convenit ca Agentia sa se afle la Ministerul Justitiei, unde se afla detasati magistrati care tin foarte bine legatura cu sistemul, sunt elaborate, in consultare cu sistemul, actele normative. Cat de eficient va fi acest sistem? Cel putin la fel de eficient ca in statele europene. (...) Gradul de valorificare nu este atat de mare, asa cum toata lumea isi doreste".

Ministrul Finantelor Darius Valcov

"Situatia actuala a recuperarii prejudiciilor din infractiuni, numarul total de dosare aflate in executare la ANAF in 2010-2014 este de 8261, numarul total al dosarelor venite in executare in 2014 este de 1656. In momentul de fata, ANAF inventariaza sumele stabilite de instante si acoperite prin masuri asiguratorii, precum si defalcarea pe unitati ale parchetelor – DNA, DIICOT, parchetele judetene. Cand va fi finalizata analiza o vom face publica. (...) Masurile pe care le propunem pentru imbunatatirea ratei de recuperari sunt inventarierea cazuisticii din toate unitatile si crearea unei baze de date la nivel national, crearea unei aplicatii informatice care sa gestioneze acesta baza de date urmarind stadiul executarii fiecarui titlu de creanta, astfel incat structura centrala a ANAF sa aiba o evidenta, infiintarea si operationalizarea de la 1 iulie 2015 a unei structuri administrative formate din specialisti care se vor ocupa exclusiv de monitorizarea si coordonarea actiunilor de recuperare a prejudiciilor

odata cu operationalizarea structurii, ANAF va solicita instantelor sa transmita deciziile. In acest fel va exista un control direct. Avand in vedere cele prezentate anterior consideram ca ar fi necesara infiintarea unei structuri in cadrul Ministerului Justitiei cu rol de monitorizare si coordonare a intregului proces de recuperare a prejudiciilor din infractiuni in care sunt implicate parchetele si ANAF. (...) Am suplimentat si bugetul, vom avea o crestere cu 500 de persoane a ANAF. Suplimentarea bugetului s-a facut cu 30 de milioane de lei".

Presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti Cristian Jurchescu

"Executarile silite, spre deosebire de insolventa persoanei juridice se desfasoara dupa alte norme de drept. In executarile silite desfasurate dupa Codul de procedura civila sunt limite foarte clare sub care nu se pot face vanzarile. Spre deosebire de legea insolventei persoanei juridice, unde cei care fac parte din masa credala pot conveni ca Guvernul sa faca la valori de 10-15-20%, depinde de piata si de ce imobile se scot la vanzare. Daca veti face o analiza la rezultatele si eficienta a ceea ce se poate obtine din insolventa persoanei juridice, raportat la executarea silita se va vedea ca procentual este un grad de recuperare mult mai mic la insolventa persoanei juridice fata de executarea silita. Asta pentru ca, la insolventa persoanei juridice se pot vinde la orice fel de valori, daca judecatorul sindic si administratorul judiciar accepta sa se vanda. Se pot vinde bunurile de comun acord cu cei din masa credala la valoarea care se ofera. La executarea silita nu este chiar asa pentru ca Codul de procedura civila prevede foarte clar pragurile sub care nu se poate cobori. In aceste conditii, executarea silita este mai eficienta. Eu sunt un executor judecatoresc din cei mai vechi. Pana in 2001 era o lege, decretul nr. 221 din 1960, in baza caruia se faceau aceste confiscari si valorificarea lor. Acolo, de la bunuri care erau in circuitul civil si se puteau valorifica, pana la bunuri care nu erau in circuitul civil, droguri, se faceau formalitatile pentru confiscare. Era o procedura intreaga. Daca s-ar lua un pic din legislatia veche si din legea noua poate s-ar ajunge la o armonizare legislatiilor in sensul de a functiona mai eficient aceste masuri".

Liderul Grupului PNL din Camera Deputatilor Ludovic Orban

"Aceste dezbateri chiar au rolul de a crea un dialog care sa duca la sustinerea unor masuri care sunt in interesul general al societatii. In Romania ultimilor ani, s-a furat enorm. Au inceput cam de vreun an sa demareze anchete penale pentru cazuri mari de coruptie, sa existe condamnari in toate directiile in astfel de cazuri. Pe masura ce intra in instrumentare aceste dosare penale, practic se constata dimensiunea foarte mare a prejudiciilor create. Ele apar in zone evidente. Zona de vulnerabilitate prima este zona achizitiilor publice. Nici astazi nu a fost inaintata spre dezbatere. Aici, problemele sunt extrem de serioase. Cazul Matusa Tamara, ne aducem aminte de el. Sunt mai multe etape, e vorba si de identificarea conturilor din strainatate. In lumea celor care obtin informatii neoficiale se stie ca domnul Cocos a facut multe plasamente de succes intr-o tara. S-a ajuns sa se faca o identificare a acestor plasamente? Nu e vorba de conturi, e vorba de plasamente in companii, societati, de dobandirea de bunuri. Sunt multe cazuri care au inceput sa apara. Exista niste destinatii favorite ale celor imbogatiti din coruptie: Monaco, Dubai. Asta e faza in care procurorii trebuie sa aiba un suport si o sustinere in operatiunea de identificare. Baietii astia, in momentul in care aud ca vine DNA peste ei, incep sa transforme in bani cash si sa-i piteasca. Sunt atatea smecherii si subterfugii, incat operatiunea in sine de identificare a acelor bunuri, instrumente si asa mai departe este importanta. Din momentul in care se pune sechestru asigurator pana se ajunge la condamnare definitiva, trece o buna bucata de vreme".

Co-presedintele PNL Alina Gorghiu

"Vorbim de sume importante de care bugetul de stat e privat, sume de care in mod normal ar putea beneficia sectoare importante ca educatia, sanatatea, infrastructura, dar pe care ANAF le face cadou condamnatilor pentru fapte de coruptie. Un exemplu care cred eu ca este graitor si relevant, dadea un exemplu seful DNA si spunea ca sumele care nu sunt recuperate, daca ar fi recuperate, ar acoperi salariile tuturor medicilor romani. Chiar daca a fost contrazisa de unul, altul, cred ca asta e realitatea si astazi va trebui sa gasim solutii astfel incat aceste cifre sa nu mai existe de partea cealalta, decat bugetul de stat al Romaniei. Am auzit ca s-a dat vina pe magistrati. Esecul nu poate fi imputat magistratilor, este o problema a Guvernului".