Uniunea Juristilor din Romania a organizat, joi 30 iunie 2016, ca in fiecare an, Ziua Justitiei. Evenimentul nu a avut loc la palat (Palatul de Justitie), asa cum obisnuieste sa organizeze Consiliul Superior al Magistraturii in fiecare prima duminica din iulie, ci la castel. Intr-o atmosfera de sarbatoare, presedintele UJR Ioan Chelaru a intampinat zecile de invitati la intrarea din “Le Chateau”, unde s-a desfasurat "Ziua Justitiei”. In acest an, tema de dezbatere aleasa de reprezentantii UJR pentru “Ziua Justitiei” a fost “Rolul publicisticii juridice in consolidarea institutiilor statului de drept”. Cu aceasta ocazie, invitatii prezenti la eveniment au avut ocazia de a-si expune propriile ganduri cu privire la tema aleasa, cat si fata de importanta puterii judecatoresti si a rolului acesteia in consolidarea statului de drept.

Au tinut prelegeri in fata zecilor de invitati presedintele UJR, avocatul Ioan Chelaru, Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar, presedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Gabriela Baltag, judecatoarea ICCJ, Rodica Aida Popa, judecatoarea Andreea Ciuca, judecatoarea Madalina Afrasinie, presedintele Camerei Notarilor Publici, Laura Badiu, directorul publicatiilor “Dreptul”, prof.univ.dr. Ovidiu Predescu, fondatorul Grupului editorial Universul Juridic, Pro Universitaria, Editura Neverland si ujmag.ro, Nicolae Cirstea si alti.

Evenimentul organizat de UJR cu prilejul “Zilei Justitiei” s-a bucurat de prezenta prim-adjnunctul Procurorului General, Bogdan Licu, vicepresedintele UNBR, avocatul Petrut Ciobanu, presedintele INM, Octavia Spineanu, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, Constantin Sima, Presedintele Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti, prof.univ.dr. Iosif Urs, rectorul Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti, prof.univ.dr. Smaranda Angheni, redactorul sef al Revistei “Dreptul”, Cristian Ionescu, reprezentanta PICCJ, Ramona Bulcu, avocatii Florentin Tuca si Gabriel Zbarcea, judecatoarea Daniela Panioglu, presedintele Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, Marius Iacob Morari, presedintele Ordinului Consilierilor Juridici din Romania Valentin Trutan si multi alti.

Cu prilejul “Zilei Justitiei” de la “Le Chateau”, UJR a celebrat si cei 145 de ani de la aparitia primului numar al Revistei “Dreptul, ocazie cu care directorul publicatiilor “Dreptul”, prof.univ.dr. Ovidiu Predescu a vorbit despre mandria de a duce mai departe “frumosul si minunatul destin” al acestei publicatii.

Trebuie mentionat ca la “Ziua Justitiei” organizata de UJR au fost invitati atat reprezentanti ai Ministerului Justitiei, printre care si ministresa Raluca Pruna, membrii CSM, ICCJ si alte institutii de forta din Justitia romaneasca dar care nu au onorat invitatiile, probabil gandindu-se ca oricum se vor intalni duminica 3 iulie 2016 cand CSM va organiza cu fast “Ziua Justitiei” la Palatul de Justitie, eveniment pentru care Guvernul a alocat 30.000 lei.

Prezentam in continuarea discursul presesedintelui UJR avocatul Ioan Chelaru:

“Dragi prieteni, stimati invitati, distinsi membri ai auditoriului, onorati colegi,

Avem sansa de a fi impreuna, din nou, la o ocazie de gala. Este o reuniune - zic eu - a marii familii a Dreptului romanesc. O familie prestigioasa, dinamica, o familie care a avut si are parte de provocarile ei, dar care le-a gasit mereu raspuns. Parafrazandu-l pe cronicar, nu sunt vremurile sub juristi, ci juristii - saracii de ei! - sub vremuri.

Insa, daca oamenii si metodele lor sunt imperfecte, dreptul - ca ideal spre care tindem - este impecabil, este 'fara pata'. Multe ni se pot reprosa ca juristi - insa un stat de drept functional presupune sa fim ireprosabili in rationamentul juridic dar mai ales in simtirea noastra juridica. Sigur ca litera este importanta, dar am pretentia ca, in fata togii, si armele si catusele sa faca liniste.

Iertati-mi, va rog, micul excurs filosofic. Marturisesc ca sunt cuprins de emotie. Va privesc si imi vad alaturi vechi colaboratori, vad oameni care mi-au marcat devenirea profesionala, vad oameni de la care, slava Cerului, invat ceva nou in fiecare zi.

Aniversam, astazi, pe de o parte, apropiata Zi a Justitiei, dar si 145 de ani de la aparitia primului numar al celei mai vechi si mai reputate publicatii juridice din Romania - revista 'Dreptul'. Sunt borne de vaza, care se pretind celebrate de o maniera corespunzatoare - si tin sa va multumesc Dvs., celor mai importanti actori din mediul juridic, ca ati onorat cu prezenta semnificatia momentului.

Dragi colegi,

Cand spunem 'jurist', nu spunem 'publicist'. Este o intelepciune conventionala pe care as vrea sa o demontez astazi, cu voia domniilor voastre.

O voi face printr-un mic apel la istoria dreptului, universal si - pe cale de consecinta - a dreptului romanesc. Stim cu totii ca dreptul cutumiar este cel dintai izvor de drept. Mai stim ca dreptul pozitiv a venit sa intareasca ceea ce memoria colectiva n-a izbutit. Dragilor, daca am fi siguri de virtutile memoriei n-am mai construi monumente! In egala masura, daca memoria si blamul public ar fi o lege prin ele insele, n-am mai redacta legi scrise.

De la Moise incoace avem insa legi scrise, si este foarte bine ca le avem. Iar eu, ca unul care si-a dedicat multi ani din viata democratiei si forurilor ei, pot afirma fara nici o ezitare: legislatorul este un publicist si un comentator al realitatilor sociale si economice prin 'scriitura' lui.

Sigur ca ne-am dori ca 'operele' legislative sa treaca proba timpului si sa fie perene precum creatiile marilor clasici. O lege buna transcende epoca si contextul care au generat-o.

Sigur ca ne-am dori sa avem Coduri de un impact comparabil cu cel al lui Hammurabi sau cu Pandectele lui Iustinian.

Insa realitatea este alta: timpul nu mai are rabdare cu nimeni, iar cu legislatorul cu atat mai putin. Ca sa il citez pe Cicero: 'Vremurile sunt rele. Copiii nu-si mai asculta parintii, si toata lumea scrie o carte'.

S-ar parea ca toata lumea scrie o lege, dragilor, in aceste zile.

O sa ma intrebati care este legatura dintre legi, publicistica juridica si juristi.

Pentru mine nu exista indoiala ca un jurist care nu isi asuma si rolul de publicist, de autor de specialitate, nu este un jurist complet. El asista la aparitia legilor, la proliferarea jurisprudentei, dar nu creeaza. El consimte tacit, nu contesta. El iroseste, nu contribuie.

Sigur ca o dihotomie nu poate fi ignorata: avem, pe de o parte, publicistica de specialitate, reprezentata de adevarate institutii juridice, cu o istorie seculara, precum revista 'Dreptul'. Avem, in acelasi timp, o tot mai efervescenta si mai liberala exprimare a juristilor pe cateva platforme online dedicate, care ele insele si-au consolidat reputatia si expertiza in ultimii ani.

Publicistica juridica de specialitate este facuta de juristi pentru juristi si colaboratorii lor in actul de justitie. Presa juridica, o varianta mai 'deschisa' a publicisticii de profil, vine sa o completeze. Atunci cand la ea contribuie si juristii, aceasta se doreste un instrument de constientizare, de popularizare si, nu in ultimul rand, de presiune publica in chestiuni de larg interes. Presa juridica este veriga lipsa dintre noi, juristii, si destinatarii eforturilor noastre: cetatenii.

Observ, cu mare satisfactie, ca avem tot mai multi juristi - de la notari, la judecatori, la avocati sau la profesori de Drept - care redescopera si placerea punerii in dezbatere de teme majore pentru justitie, si placerea publicisticii - fie ca vorbim despre articole, despre comentarii, despre sinteze de practica judecatoreasca, despre restituiri ori carti ce reconfigureaza harta dreptului romanesc.

In Templul Justitiei, valorile sunt cariatidele care ne zambesc, insa fara sustinerea juristilor, fara 'mortarul' acesta al publicisticii care ne da voce si autoritate, edificiul statului de drept s-ar prabusi, creand un peisaj dezolant si mut. Libertatea de expresie a juristului este barometrul cel mai autentic al statului de drept.

Profit de ocazie pentru a le ura colegilor mei de la revista 'Dreptul' traditionalul 'La multi ani', multumindu-le pentru concursul acordat si pentru pasiunea perceptibila in fiecare fila, in fiecare rand al publicatiei noastre. Felicitari dragi colegi din Comitetul Stiintific si din Comitetul de Redactie, felicitari domnule director, felicitari domnule redactor-sef!

Iar Dvs., celorlalti, un indemn:

'Scrieti, colegi, numai scrieti!'

La multi ani! “

Prezentam in continuarea discursul presedintelui UNBR, avocatul Gheorghe Florea:

„Apararea cauta, de regula, certitudini si raspunsuri.

Adesea, certitudinea apararii este o iluzie, iar gasirea unui raspuns unic la o problema de drept nu este harazita, prin destin, judecatii.

Judecata, ca opera de interpretare si aplicare a dreptului, se face tot mai des aici si acum si, inexorabil, incorporeaza atitudini, preconceptii, experiente personale sau precedente – subiectiv cunoscut si selectate – pe care, in ansamblu, ne-am obisnuit sa le numim 'convingeri'.

Jurisprudenta nu este suficienta pentru dezvoltarea completa a unui mediu juridic coerent.

Viata intensa si accelerata din incinta instantelor, miscarea continua sub presiunea timpului, ziua profesionala impartita intre obligatii si clienti, impun profesiei de avocat un ritm comun, caracterizat printr-o atmosfera de graba, de preocupare, in continua cautare de solutii rapide, bazate in special pe practica judiciara si doctrina de specialitate.

Selectia organizata de o revista de specialitate pentru o astfel de nevoie este bine-venita.

Din cauze variate, mai ales datorita greutatilor vietii, foarte multi avocati nu au nici posibilitatea si nici timpul material necesar sa culeaga cunostinte teoretice la zi, din domeniul de specialitate juridica in care practica, decat daca, peste cunostintele teoretice dobandite in anii de studiu, se adauga obisnuinta de a fi 'la zi' prin studiu continuu.

Adesea ne multumim sa adoptam solutii, opinii, modalitati de abordare a unei chestiuni asemanatoare, cu ceea ce auzim sau le dobandim zilnic, inaintea instantelor sau intr-o practica profesionala bazata pe modele, unele 'importate' din medii profesionale adesea incompatibile cu traditia romaneasca.

Desi este dificila, in principiu, elaborarea intelectuala a materialelor scrise de avocat, cuprinzand reflectii si dezbateri cu caracter de actualitate juridica, este si devine, cu certitudine, un instrument de lucru pentru practicieni.

Utilitatea lucrarilor publicate in reviste de specialitate juridica, ancorate in practica si inspirate din cazuistica jurisprudentiala, este incontestabila.

Avocatii sunt confruntati inca cu o practica judiciara incoerenta, astfel incat, desi sunt condamnati sa nu ramana niciodata muti la problemele carora trebuie sa le gaseasca un raspuns, simt nevoia de a se adapta, din mers, la un mediu juridic in permanenta expansiune in spatiu si timp, in care faptele sunt tot mai mult predispuse la revolta impotriva regulilor depasite sau inadaptate.

Mania legiferarii, agravata de fluctuatii normative sau inconsecvente determinate de ignorarea ierarhiei actelor normative, graba cu care sunt intocmite reglementari impuse de nevoi sociale generale sau interese de grup, au facut ca dreptul sa parcurga schimbari radicale, adesea prin legi speciale, care fac din ce in ce mai greu de identificat baza legala cea mai potrivita situatiilor de fapt, din ce in ce mai complexe.

Cumulul de baze legale a devenit 'moda' prin care se deturneaza prin subtilitati tehnice ratiunea legii spre profitul injust, de moment, dar facil, intr-un labirint juridic in care eterna 'ratacire' elimina previzibilitatea, iar discretionarul obtureaza certitudinea.

Nevoia de o analiza metodica a legislatiei, menita sa ierarhizeze, sa ordoneze, sa interzica, dar sa si permita coerent si logic o conduita clara, nedependenta de interpretarea convenabila si contradictorie a aceleiasi legi, nevoia de un instrument de lucru credibil, care sa reflecte evolutia legislatiei si a jurisprudentei, sunt tot mai actuale.

Reforma tehnica realizata prin codificare a fost si este un prilej benefic pentru ca avocatii sa se implice in dezbaterile ocazionate de paginile revistelor de specialitate.

Sunt decisive pentru toti practicienii identificarea si prefigurarea de solutii traditionale, imbinate cu schimbari inovatoare, bazate pe precedente judiciare consacrate, pe solutii doctrinare, pentru intelegerea sistemica a cadrului normativ, nuantarea solutiilor, adaptarea terminologiei si integrarea dreptului european in tiparele legislatiei nationale.

Indiferent de abordarea tehnocratica a procesului de codificare, modificarile legislative nu trebuie sa surprinda sau sa genereze confuzii, in special, in randul practicienilor.

Acestia sunt indreptatiti sa exprime un punct de vedere in etapa gasirii formulei celei mai potrivite in aplicarea corecta a Noilor coduri, inclusiv prin paginile revistelor de specialitate juridica.

Avocatii sunt convinsi ca din ratiuni pragmatice si din consideratii de prestigiu si respect, practica dreptului va orienta invariabil doctrina si, invers, la izvoarele ideilor juridice fundamentale se vor afla creatiile jurisprudentiale, parte din ele sugerate de 'aparare'.

Este inca nevoie ca dialogul de idei si comunicarea dintre teoreticieni si practicieni sa fie facilitate de reviste cu continut orientat spre nevoi imediate, dar si spre perspective ce convin viitorului national.

De aceea, istoria, dar si realitatea prezenta, au demonstrat ca initiativa editarii unor reviste de specialitate juridica, sub egida unui barou, este un semn al asumarii constiente a unei responsabilitati impovaratoare fata de generatiile actuale si generatiile viitoare de profesionisti ai barei.

S-a dovedit benefica, in timp, stradania de a reflecta, in paginile revistelor Barourilor, viata profesionala reala, concretizata in opinii doctrinare, aflata in permanent dialog si cautare de idei si solutii, zbuciumata de patimi si pasiuni pentru tot ce este nou, dar si actual, vesnic in cautare de 'precedent', pentru ilustrarea unui trecut meritoriu.

In conditiile in care toti avocatii sunt indemnati sa se regaseasca in paginile revistei unui barou, este necesar sa se reaminteasca faptul ca dezideratul pronuntarii unei solutii corecte, in justitie, este adesea precedat de concretizarea in scris a unei aparari.

Dorinta de precizie si siguranta, nevoia de nuante, adesea, doar mintile si imaginatia avocatilor le pot revarsa in viata de zi cu zi, in care, printr-un stil concis si complet, se detaseaza si avocatul care are experienta redactorului de revista.

Avocatul care a subordonat totdeauna expunerea verbala a pledoariei formei scrise, singura care ajuta cert scopului final si care este 'marturia' apararii, devine un bun manuitor al condeiului, ca si al cuvantului!

O revista a avocatilor este modelul necesar pentru ca stilul exprimarii in scris sa devina pentru avocat o preocupare apta sa salveze aparentele pledoariei, care, adesea sufera prin folosirea unor cuvinte sau expresii care nu au acceptiunea juridica cea mai potrivita, ori care abunda in cuvinte sau expresii comune, care nu-l diferentiaza suficient pe avocat.

Efortul pe care orice avocat il face pentru a se regasi in paginile unei reviste profesionale va elimina, sigur, treptat, in exprimarea specifica profesiei, cuvintele de uz comun, redactarea vulgara, redactarea amplificata inutil, repetarea de cuvinte, in favoarea redactarii succinte, care sa cuprinda elementele esentiale, argumente, idei, care sa faca din avocat un comunicator eficient.

Lecturii inutile ii va fi preferata cert o revista editata de baroul din care avocatul face parte, daca lucrul bine facut, obolul adus muncii si devotamentului fata de profesie sunt rasplatite de reviste ale barourilor care dainuie peste ani!".

Prezentam in continuare galerie foto de la eveniment: