Deja au aparut fisuri in noua forma a Codului de procedura penala, nascuta in 2022 si 2023, dupa ce Parlamentul a votat proiectul propus de catre ministrul Justitiei din acea perioada, Catalin Predoiu. O astfel de fisura risca sa puna mii de oameni pe drumuri complet degeaba.

Problema a fost semnalata zilele trecute, intr-o analiza trimisa in exclusivitate pentru Lumea Justitiei, de catre avocatul si fostul procuror Gheorghe Ionescu „John” (foto) din Baroul Arges.

Mai exact, este vorba despre introducerea alineatului 1/1 in articolul 20 din Codul de procedura penala: „Anterior rezolvarii cauzei, organul de urmarire penala are obligatia de a intreba persoana vatamata daca se constituie parte civila si daca cere introducerea in cauza a partii responsabile civilmente, incheind un proces-verbal in acest sens”.

Cheia este in sintagma „anterior rezolvarii cauzei”, care poate fi interpretata (abuziv, desigur) inclusiv „in faza de urmarire penala”. Ba chiar, in extremis, „in faza de urmarire penala in rem”. Or, asa ceva este o aberatie daca vorbim despre dosare despre care se vede de la o posta ca vor fi clasate de pe scaun. Asadar, este complet inutil ca pentru asemenea dosare procurorul sa puna mii de oameni pe drumuri, doar ca sa-i intrebe daca se constituie sau nu parti civile, explica maestrul John pentru Luju.

In plus, arata fostul procuror, art. 20 alin. 1/1 CPP este defectuos si din perspectiva tehnicii legislative, intrucat intra in contradictie cu art. 19 alin. 2 Cod procedura penala, care vorbeste doar despre inculpat, nu si despre suspect: „Actiunea civila se exercita de persoana vatamata sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civila impotriva inculpatului si, dupa caz, a partii responsabile civilmente”.

Redam analiza avocatului Gheorghe Ionescu „John”:

„Despre legislatia lu' peste

sau

Domnule fost ministru al Justitiei Predoiu, lasati-ne!

Codul de procedura penala roman a suferit, numai la nivelul anului 2023, trei modificari, respectiv prin Legea 51/2023 (in vigoare incepand cu 09.03.2023), prin Legea 201/2023 (in vigoare incepand cu 09.07.2023) si prin Legea 214/2023 (in vigoare incepand cu 14.07.2023).

Una dintre modificarile aduse prin Legea 201/2023 (n.r. ca urmare a unui proiect initiat in 2022 de catre Guvern, la propunerea ministrului din acel moment al Justitiei, Catalin Predoiu) consta in introducerea unui alineat nou la art. 20 C.p.p., mai exact a alin. 1/1 cu urmatorul continut: 'Anterior rezolvarii cauzei, organul de urmarire penala are obligatia de a intreba persoana vatamata daca se constituie parte civila si daca cere introducerea in cauza a partii responsabile civilmente, incheind un proces-verbal in acest sens'.

'Constituirea de parte civila' semnifica initierea / promovarea actiunii civile, deci formularea unor pretentii cu caracter civil, evident in cadrul unui proces penal.

Esentiala pentru intelegerea problematicii ridicate de aceasta nefericita prevedere legala este imprejurarea ca actiunea civila este accesorie actiunii penale, adica nu poate fi exercitata decat daca intr-un proces penal / dosar penal este pusa in miscare / exercitata actiunea penala!!

Frapeaza, asadar, vadita contradictie a acestui nou alineat cu prevederile art. 19 alin. 2 C.p.p. (articol situat exact inaintea celui in cauza!): 'Actiunea civila se exercita de persoana vatamata sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civila impotriva inculpatului si, dupa caz, a partii responsabile civilmente'.

Sa retinem si imprejurarea ca alineatul citat mai sus este neschimbat de la momentul 15.07.2010 (data la care in M.OF., partea I, nr. 486,a fost publicata L. 135/2010, respectiv Codul de procedura penala), deci de mai bine de 13 ani…

In literatura de specialitate, s-a subliniat limpede faptul ca: 'Spre deosebire de reglementarea anterioara, de lege lata constituirea de parte civila in cursul urmaririi penale nu poate avea loc decat dupa punerea in miscare a actiunii penale [intrucat, potrivit art. 19 alin. 1 C.proc.pen., actiunea civila nu se poate exercita decat impotriva inculpatului, nu si impotriva suspectului]' – Codul de procedura penala. Comentariu pe articole. Editia 3' – M. Udroiu (coordonator), Editura C.H.Beck, Bucuresti 2020, pag. 181, paragraf 2.2 (cu mentiunea ca, in opinia noastra, trimiterea la alin.1 este rodul unei erori materiale, fiind vorba despre alin.2)…

Intr-adevar, in vechea reglementare, in vigoare pana la 31.01.2014, inclusiv, legiuitorul prevazuse, la art. 15 alin. 1 Cod proc. pen., ca persoana vatamata sa se poata constitui parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si persoanei responsabile civilmente – situatie care, dupa cum am aratat deja, nu mai este de actualitate.

Incepand cu 01.02.2014, constituirea ca parte civila este conditionata de punerea in miscare a actiunii penale, respectiv de conferirea calitatii de inculpat suspectului din cauza.

In schimb, daca avem un dosar de urmarire penala in care urmarirea penala este inceputa doar in rem si probele administrate nu conduc nici macar la necesitatea dispunerii efectuarii in continuare a urmaririi penale – cu atat mai putin la punerea in miscare a actiunii penale –, este clar ca nu se poate pune problema ca persoana vatamata sa se constituie, legal vorbind, prin prisma textelor invocate, parte civila.

In aceasta ipoteza, cum poate fi pus in aplicare art. 20 alin. 1/1 C.p.p.?

In 'Expunerea de motive' a Legii 201/2023 pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative, regasim invocata, de catre autorul propunerii de completare a textului art. 20 C.p.p. (Ministerul Justitiei), Decizia CCR 257/2017.

Prin aceasta decizie, s-a stabilit, in esenta, ca persoana responsabila civilmente nu poate fi introdusa intr-un dosar penal direct in cursul judecatii, intrucat aceasta o priveaza de posibilitatea de a formula, in camera preliminara, critici cu privire la urmarirea penala.

Care ar putea fi legatura dintre noul alineat, in discutie (alin. 1/1 al art. 20 C.p.p.), si Decizia CCR 257/2017, ca noua ne scapa?

Si, mai ales, cum a fost posibila avizarea de catre Consiliul legislativ (cel care, potrivit art. 79 din Constitutie, 'este organ consultativ de specialitate al Parlamentului care avizeaza proiectele de acte normative, in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii, si tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei'), a unei astfel de propuneri de initiativa legislativa?

Ceea ce este cert este faptul ca, in varianta actuala, art. 20 alin. 1/1 C.p.p. obliga organul de urmarire penala sa intrebe persoana vatamata daca se constituie parte civila si daca cere introducerea in cauza a partii responsabile civilmente, incheind un proces-verbal in acest sens, in toate dosarele de urmarire penala, indiferent daca avem pusa in miscare actiunea penala sau nu, ceea ce exprima, in opinia noastra, un diletantism care, pur si simplu, te infioara: atat al autorului propunerii de modificare (Ministerul Justitiei, in frunte cu fostul ministru Predoiu), al legiuitorului (Parlamentul Romaniei), dar si al Consiliului legislativ.

Zeci / sute de functionari publici, parlamentari (unii dintre ei avocati!), toti platiti cu bani grei de la buget, ne 'fericesc' cu asemenea 'minuni', de-ti crapa capul incercand sa pricepi ceva… Un demers inutil, purtarea a mii de oameni pe drumuri degeaba etc. etc.

Vai noua!”