Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a promovat in august 2011 un Recurs in Interesul Legii in care a sustinut ca bugetarii care au titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale nu au dreptul sa execute statul, in conformitate cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 si OUG-urile ulterioare, de modificare. Kovesi a opinat ca instantele care au decis contrariul, interpretand dispozitiile CEDO cu privire la termenul rezonabil, au gresit. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a pronuntat inca in privinta admisibilitatii acestui RIL, hotararea instantei fiind asteptata in scurt timp, in conditiile in care alte RIL-uri promovate de Kovesi in aceeasi perioada au fost deja solutionate. Obiectul Recursului in Interesul Legii il constituie dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, precum si OUG-urile care au modificat-o, articol care prevedeesalonarea platii sumelor datorate de stat bugetarilor.

Instantele care au admis actiunile bugetarilor au considerat ca, in conformitate cu CEDO, un stat nu poate “sa refuze, sa omita sau saintarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari judecatoresti prin care a fost obligat la plata unor sume de bani”

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a sustinut, in Recursul in Interesul Legii promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie faptul ca unele instante au apreciat in mod gresit, in opinia Procurorului General, ca articolul 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 contravine dispozitiilor CEDO. Articolul 1, alineatele 1 si 2 mentioneaza: „Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2009, se va realiza dupa o procedura de executare care incepe astfel: in anul 2010 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu; in anul 2011 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu; in anul 2012 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu.
Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii in perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2010, se realizeaza astfel: in anul 2011 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu;
in anul 2012 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu; in anul 2013 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu. In cursul termenelor prevazute orice procedura de executare silita se suspenda de drept”. Unele instante au aratat ca, “intrucat creditorul detine un titlu executoriu impotriva debitorului, are un 'bun', in sensul Conventiei, astfel incat masurile instituite prin art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, contravin dispozitiilor art.1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudentei constante a Curtii Europene, deoarece se dispune amanarea in mod repetat a termenelor de plata a creantelor stabilite prin titluri executorii panain anul 2014, precum si suspendarea executarii  incepute de creditor, pana la implinirea termenului de plata”. In aceeasi ordine de idei, instantele au aratat ca, in cazul neexecutarii transelor stabilite prin OUG 71/2009, creditorul nu poate sa ceara sanctionarea in vreun fel a debitorului. In final, instantele care au admis actiunile bugetarilor au mentionat ca, in conformitate cu CEDO, un stat nu poate “sa refuze, sa omita sau saintarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari judecatoresti prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, lipsa fondurilor nefiind considerata un motiv justificat pentru intarziere”.

Kovesi a sustinut ca prin esalonare si reesalonare, statul nu incalca drepturile bugetarilor, pentru ca statul nu refuza recunoasterea drepturilor banesti pe care acestia le au

Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi, a fost de parere ca decizia corecta a fost data de instantele care “au dat eficienta cauzei de suspendare legala obligatorie a executarii silite, prevazuta de art. 1 alin. (2) din ordonanta”. Aceste instante au precizat ca, prin adoptarea OUG 71/2009 nu s-a negat existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti irevocabile si nici nu s-a refuzat punerea lor in executare, ci doar s-a stabilit o metoda de executare, care sa nu duca la imposibilitatea mentinerii echilibrelor bugetare. De asemenea, conform Procurorului General al Romaniei, in mod corect aceste instante au apreciat ca “masurile instituite (…) au un caracter pozitiv, intrucat Guvernul recunoaste obligatia de platain sarcina autoritatii statale si efectuarea platilor in modalitatea stabilita”.

CEDO a stabilit ca timp “justificat” amanarea cu 2 ani si 7 luni a executarii, in conditii exceptionale. Sunt bugetari care isi asteapta plata drepturilor salariale din 2007

Instantele romanesti au preluat argumente pentru a valida legalitatea prevederilor OUG-ului mentionat si din decizii ale CEDO pe aceasta tema, sustinand astfel ca “insasi instanta de contencios european a considerat anumite perioade de prelungire a procedurii de executare ca fiind justificate in considerarea unor conditii de exceptie. In acest context, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, anumite perioade de prelungire a fazei de executare, de 8 luni, 10 luni, dar si de 2 ani si 7 luni au fost apreciate ca justificate in conditiile de exceptie date”. Pe de alta parte, CEDO a precizat ca “o autoritate statala nu ar putea sa invoce lipsa de lichiditati, pentru a justifica refuzul de a executa o hotarare judecatoreasca”. In plus, in Romania sunt bugetari care asteapta din 2007 sa isi primeasca drepturile salariale restante. Ca atare, termenul rezonabil sau justificat a trecut demult!