O veste buna! Judecatoarea Adina Daria Lupea-Aghinita (foto) de la Curtea de Apel Cluj candideaza pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, mandatul 2017-2023. Cunoscuta in sistem ca fiind unul dintre magistratii cu demnitate, care a reactionat de fiecare in fata abuzurilor sau derapajelor la care au fost supusi colegi de-ai ei, Adina Daria Lupea-Aghinita face in proiectul de candidatura o radiografie cat se poate de obiectiva a Justitiei din Romania, subliniind problemele existente si lucrurile ce trebuie indreptate.

Inca de la bun inceput, Adina Daria Lupea-Aghinita precizeaza, in proiectul pe care Lumeajustitiei.ro il prezinta in exclusivitate, ca a decis sa candideze intrucat simte nevoia sa se implice activ mult mai vizibil, asta dupa ce timp de 17 ani a asistat si a luat parte la mai multe evenimente majore ce au avut loc in sistemul de justitie: „Proiectul meu nu este unul complicat. Este o forma de adresare directa de la magistrat la magistrat, din postura unui judecator de scaun, care nu a avut niciodata vreo functie de conducere, dar din postura unuia care s-a implicat in toate deciziile majore privind justitia”.

Lupea-Aghinita: „Este timpul sa se puna punct monitorizarii justitiei din punct de vedere al Mecanismului de Coordonare si Verificare, care aseaza mereu in prim plan activitatea unor anumite structuri de parchet fata de activitatea instantelor judecatoresti”

Judecatoarea arata ca actualul CSM nu a fost unul care sa raspunda si sa implineasca nevoile magistratilor, toate marile asteptari disparand in cursul verii anului 2012, atunci cand membrii Consiliului nu s-au dovedit a fi capabili sa gestioneze problema numirii Monei Pivniceru in functia de ministru al Justitiei. Pe de alta parte, Lupea-Aghinita considera ca este timpul sa se puna stop monitorizarii Justitiei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), mecanism care scoate mereu in evidenta activitatea unor structuri de parchet, in detrimentul instantelor. In acest sens, Adina Daria Lupea-Aghinita aminteste ca Justitia este infaptuita de instante, nu de parchete, subliniind ca ceea ce se intampla astazi este rodul lipsei de reactie a judecatorilor in fata procurorilor DNA. De asemenea, Lupea-Aghinita subliniaza ca Justitia se infaptuieste nu doar in domeniul penal, ci si in cauzele civile, de dreptul muncii, de contencios administrativ, de comerciale: „Poate ca vorbesc din perspectiva unui judecator de cauze penale, insa este timpul sa se puna punct monitorizarii justitiei din punct de vedere al Mecanismului de Coordonare si Verificare, care aseaza mereu in prim plan activitatea unor anumite structuri de parchet fata de activitatea instantelor judecatoresti. Justitia se infaptuieste prin intermediul instantelor de judecata, nu prin intermediul Parchetelor. Toata aceasta conceptie trebuie rasturnata din temelii. Afirm, fara sa am vreo retinere, ca ceea ce se intampla in peisajul judiciar de peste 10 ani este rezultatul unei lipse de reactie a judecatorilor in fata procurorilor din DNA. Daca citim atent orice statistici pe aceasta tema, vom vedea ca Departamentul National Anticoruptie face aparent toata treaba si vinovati suntem noi judecatorii, care mai pronuntam si achitari, dupa care suntem pasibili brusc de vreo sanctiune disciplinara (a se vedea cazul Rarinca).

Justitia pe care o infaptuim toti nu se limiteaza nici macar la procesele penale in care DNA este parte si nici macar la cauzele penale care fac deliciul mass mediei. Justitia se infaptuieste si in cauzele civile, de dreptul muncii, de contencios administrativ si in cele comerciale. Din punctul meu de vedere, este ingrijorator faptul ca actul de justitie s-a mutat in spatiul public intr-un domeniu exclusiv penal, uitandu-se importanta celorlalte procese”.

Obiectivele judecatoarei Adina Daria Lupea-Aghinita

In acelasi proiect, judecatoarea Lupea-Aghinita a enumerat si o serie de obiective pe care doreste sa le realizeze in cazul in care va fi aleasa de colegii ei de la curtile de apel din tara pentru un post in CSM. Va prezentam cateva idei care noua ne-au atras atentia, ele fiind amplu detaliate in proiect:

-implementarea aplicatiei „Info-instante” la nivelul intregii tari

-crearea unor parghii necesare pentru o comunicare eficienta atat cu Comisiile juridice din cadrul Parlamentului, cat si cu Ministerul Justitiei

-analiza eficientei financiare comparative, in care sa se examineze in mod corect cheltuielile necesare finantarii sistemului judiciar

-analizarea la modul cel mai serios a ideei privind separarea functiilor judiciare, respectiv judecatorii de drepturi si libertati, de camera preliminara, de fond si de apeluri

-clarificarea definitiva a problemei referitoare la raportul dintre Serviciul Roman de Informatii si actul de justitie

-o mai mare importanta acordata colaborarii cu societatea civila, care este necesar sa fie partenera a CSM si sa aiba un rol activ in relatia cu sistemul judiciar

-consolidarea relatiei cu Inspectia Judiciara, astfel incat sa fie inlaturate orice suspiciuni de atingere a independentei magistratilor

-consolidarea relatiei cu presa

-o deschidere mai mare catre transparenta

Iata proiectul judecatoarei Adina Daria Lupea-Aghinita de la Curtea de Apel Cluj:

„Asist de peste 17 ani la un intreg proces de reformare a magistraturii romane. Am asistat si m-am implicat in toate procesele mai mult sau mai putin vizibile de unde s-a coordonat tot si ma refer aici cel putin la protestul din 2009 si la revocarile din 2013. Simt nevoia sa ma implic activ mult mai vizibil, deoarece putini colegi stiu ca fara mine nu existau aceste doua evenimente. Am ales pana acum sa stau in umbra, tot ce am facut pana acum a fost sa fie potentat si calibrat de altii. Proiectul meu nu este unul complicat. Este o forma de adresare directa de la magistrat la magistrat, din postura unui judecator de scaun, care nu a avut niciodata vreo functie de conducere, dar din postura unuia care s-a implicat in toate deciziile majore privind justitia.

Am urmarit de-a lungul anilor proiectele membrilor CSM care candidau la functia de presedinte, respectiv vicepresedinte al CSM. Mi-a fost limpede ca modul in care a fost coordonata si organizata activitatea CSM nu a fost unul care sa raspunda si sa implineasca nevoile sistemului. Cred in continuare ca este esentiala consultarea corpului profesional al magistratilor de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, aspect care a lipsit cu desavarsire in cei 6 ani de mandat. Fara a incerca sa rastorn situatia, mutatis mutandis, si fara a incerca sa arunc responsabilitatea esecurilor in spatiul CSM, trebuie totusi subliniat faptul ca actualul Consiliu a fost unul de la care am avut mari asteptari si toate au inceput sa dispara in cursul verii anului 2012, cand s-au dovedit incapabili sa gestioneze o situatie care viza numirea unui judecator in calitate de Ministru al Justitiei.

Nu intentionez sa fac vreun proces de constiinta cuiva, punctual, voi incerca sa subliniez vulnerabilitatile sistemului, asa cum sunt ele percepute din interior. Poate ca vorbesc din perspectiva unui judecator de cauze penale, insa este timpul sa se puna punct monitorizarii justitiei din punct de vedere al Mecanismului de Coordonare si Verificare, care aseaza mereu in prim plan activitatea unor anumite structuri de parchet fata de activitatea instantelor judecatoresti. Justitia se infaptuieste prin intermediul instantelor de judecata, nu prin intermediul Parchetelor. Toata aceasta conceptie trebuie rasturnata din temelii. Afirm, fara sa am vreo retinere, ca ceea ce se intampla in peisajul judiciar de peste 10 ani este rezultatul unei lipse de reactie a judecatorilor in fata procurorilor din DNA. Daca citim atent orice statistici pe aceasta tema, vom vedea ca Departamentul National Anticoruptie face aparent toata treaba si vinovati suntem noi judecatorii, care mai pronuntam si achitari, dupa care suntem pasibili brusc de vreo sanctiune disciplinara (a se vedea cazul Rarinca).

Justitia pe care o infaptuim toti nu se limiteaza nici macar la procesele penale in care DNA este parte si nici macar la cauzele penale care fac deliciul mass mediei. Justitia se infaptuieste si in cauzele civile, de dreptul muncii, de contencios administrativ si in cele comerciale. Din punctul meu de vedere, este ingrijorator faptul ca actul de justitie s-a mutat in spatiul public intr-un domeniu exclusiv penal, uitandu-se importanta celorlalte procese.

Atata vreme cat Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa fie garantul independentei justitiei, este inacceptabil ca acesta sa gireze sau sa minimalizeze manifestarile unor membri care, prin expunerea in spatiul public, conduc in derizoriu ideea de justitie. Daca tot se vorbeste de integritate si de ghiduri de conduita, trebuie pornit de la esenta, ceea ce presupune ca membrii CSM trebuie sa fie primii promotori ai unor astfel de comportamente profesionale.

Trecand de la faza de transparenta decizionala a membrilor CSM la faza de transparenta in raport cu justitiabilii, ceea ce vreau sa realizez, in conditiile in care voi fi aleasa ca membru al CSM, este ca aplicatia Info-instante care acorda posibilitatea partilor sa consulte on line dosarele sa fie implementata la nivelul intregii tari. Este o munca sustinuta si o determinare in spatele acestei actiuni care trebuiesc recunoscute la nivel national. Atata vreme cat se sustine ca este un etalon Curtea de Apel Cluj, consider ca trebuie sa ne onoram aceasta pozitie, sa o consolidam si sa dovedim ca suntem printre cei mai buni judecatori din tara, și afirm asta fara falsa modestie. Toti dintre dumneavoastra cunoașteti ca la nivel national solutiile noastre sunt considerate modele de jurisprudenta, ca ceilalti colegi din tara sunt mereu cu ochii pe noi si suntem considerati izvor de practica judiciara.

In legatura cu acest aspect, se impune ca CSM sa aiba parghiile necesare si sa reuseasca o comunicare eficienta atat cu Comisiile juridice din cadrul Parlamentului, cat si cu Ministerul Justitiei, in special atata vreme cat Codul de procedura penala va fi mereu amendat de Curtea Constitutionala. Afirmatiile lansate la nivel public sunt himere. Ce va face viitorul CSM impreuna cu Ministerul Justitiei trebuie sa se constituie intr-o analiza a eficientei financiare comparative, in care sa se examineze in mod corect cheltuielile necesare finantarii sistemului judiciar. In acest context, trebuie reamintit faptul ca intrarea in vigoare a noilor Coduri a implicat o munca extrem de sustinuta din partea tuturor magistratilor, in conditiile in care schemele de personal au ramas practic nemodificate. In pofida promisiunilor repetate ale reprezentantilor CSM, cu acelasi efectiv de personal s-a facut fata tuturor schimbarilor legislative, efort resimtit in special de judecatorii Curtilor de Apel, competenta acestor instante marindu-se in mod considerabil, mai ales in materie penala. Din acest punct de vedere, trebuie examinata la modul cel mai serios ideea separarii functiilor judiciare, respectiv judecatorii de drepturi si libertati, de camera preliminara, de fond si de apeluri. Supraaglomerarea judecatorilor din materie penala cu toate aceste patru functii poate sa conduca la deficiente in actul de justitie, cu atat mai mult cu cat tot ce viza masurile preventive anterior era supus controlului a trei judecatori in complet de recurs, in timp ce in prezent un singur judecator este chemat in contestatie sa verifice aceste aspecte. Nu trebuie uitat faptul ca este vorba de foarte multe ori de zeci de dosare de urmarire penala, cu loturi de inculpati, cu mare impact mediatic, sens in care este frecvent ca sedintele de judecata sa se desfasoare pana tarziu in noapte. Acest lucru nu este in beneficiul si interesul nimanui, nici al justitiabililor, nici al societatii in general.

In acelasi context al cauzelor penale, trebuie clarificata o data pentru totdeauna problema raportului dintre Serviciul Roman de Informatii si actul de justitie. Nimeni nu neaga, tehnic vorbind, necesitatea activitatii acestei institutii in depistarea unor infractiuni si in demararea unor masuri incipiente in faza de urmarire penala, insa rolul acestora trebuie sa se opreasca in acest punct. Este inadmisibil ca intr-un stat de drept sa ajungem la afirmatii de genul ca actul de justitie este un 'camp tactic' din care un serviciu de informatii nu se retrage pana la finalizarea procesului. Justitia este independenta si trebuie sa ramana asa.

In acelasi timp si pentru pastrarea unui just echilibru, trebuie acordata o mai mare importanta colaborarii cu societatea civila, care este necesar sa fie partenera a CSM si sa aiba un rol activ in relatia cu sistemul judiciar. Noi suntem slujitorii dreptatii si ai societatii iar acest aspect nu trebuie minimalizat. Cu regret trebuie sa afirm ca cei doi reprezentanti ai societatii civile din actualul CSM practic nu au existat si nu au avut in sase ani nici macar o luare de cuvant in plenul Consiliului.

Un punct important il constituie si relatia cu Inspectia Judiciara care trebuie vadit consolidata, astfel incat sa fie inlaturate orice suspiciuni de atingere a independentei magistratilor. Chiar daca rolul acesteia este acela de a responsabiliza magistratii, nu trebuie uitat ca acestia isi exercita activitatea sub o presiune mediatica sistematica si ca trebuie gasit un echilibru intre justetea unei eventuale sanctiuni disciplinare si justetea unei sesizari.

Ceea ce vreau sa subliniez in incheiere este ca rolul viitorului Consiliu Superior al Magistraturii va fi si acela de a consolida relatia cu presa. A patra putere in stat nu trebuie nici neglijata, nici actionata in judecata cand are puncte de vedere critice, dar intemeiate. Rolul mass mediei este unul extrem de important. O presa favorabila care incearca sa protejeze imaginea justitiei, chiar prin indicarea unor derapaje din sistem, trebuie incurajata si nu pusa la zid.

Justitia este in interesul cetatenilor si ideea de adevar si dreptate trebuie sa fie primordiale. O deschidere mai mare catre transparenta este de dorit si de promovat.

Imi pun toata speranta si nutresc toata convingerea ca de dumneavoastra, colegii mei, in al caror profesionalism cred si am crezut intotdeauna, depinde acum reasezarea pe pozitii de normalitate a sistemului judiciar din Romania iar acest lucru se si poate concretiza prin alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii dintre aceia care au dovedit de-a lungul vremii ca le pasa.

ADINA DARIA LUPEA-AGHINITA JUDECATOR, CURTEA DE APEL CLUJ

Va multumesc!”

P.S. - Lumeajustitiei.ro va publica orice proiect, al oricarui candidat la functia de membru in CSM