Scandal la sedinta Sectiei pentru Judecatori a CSM, dupa ce presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Alina Ghica i-a anuntat pe membrii CSM ca intentioneaza sa sesizeze Inspectia Judiciara pentru a face verificari cu privire la modul in care s-a scurs pe site-ul unora dintre membrii CSM raportul privind dosarele de coruptie din instante. Membrii care au recunoscut ca detin site-ul www.membricsm.ro (Dumbrava, Danilet, Neacsu si Serban) au sustinut ca de fapt nu a fost publicat raportul, ci numai informatii si franturi din acesta.

Majoritatea membrilor CSM au sustinut ca este incorect ca aceste rapoarte sau informatii din acestea sa fie facute publice mai inainte de a fi discutate in Consiliu, iar judecatorul Marius Tudose a afirmat ca “dezavueaza” modul in care au procedat colegiisai. Lumeajustitiei.ro a atras luni atentia asupra faptului ca raportul privind dosarele de coruptie a fost baza unui material aparut pe site-ul membricsm.ro, sustinut de judecatorii Horatius Dumbrava, Toni Neacsu, Cristi Danilet si Alexandru Serban. In momentul in care Sectia a inceput discutarea raportului privind dosarele mai vechi de 10 ani, judecatorul Horatius Dumbrava si-a deschis microfonul si i-a spus ironic presedintelui CSM: “Sa cereti la Inspectie extinderea cercetarilor, ca si din acest raport am dat informatii, nu tot raportul, asa cum gresit ati fost informata!” Pana la final, Sectia pentru Judecatori si-a insusit concluziile din raportul Inspectiei Judiciare privind cauzele de coruptie si a recomandat instantelor sa adopte modelul instantei supreme in managerierea cauzelor de coruptie.

Judecatorul Cristi Danilet a afirmat ca, in conditiile subdimensionarii instantelor bucurestene, celeritatea este iluzorie si a propus un calendar care sa contina termenele din fiecare dosar

Judecatorul Cristi Danilet a precizat ca raportul Inspectiei Judiciare cu privire la cauzele de coruptie arata cateva dintre marile probleme pe care le au instantele, in special cele din Bucuresti. Subdimensionarea acestora, adica lipsa unui numar suficient de personal si de sali, care face ca celeritatea sa fie una iluzorie. “Inexistenta unei metodologii de case management”, a mentionat judecatorul, adaugand ca numai la ICCJ s-a gasit o formula in care dosarele sa fie judecate mai repede, insa aceasta s-a intamplat cu pretul sanatatii unor judecatori. Tocmai din acest motiv, Danilet a propus crearea unui document, ghid, care sa mentioneze termenele pe care le-ar putea avea un dosar si mai ales durata rezonabila in care acesta ar trebui judecat. “ Termenele trebuie puse intr-un document, Inspectia Judiciara a zis ca, intr-un dosar, judecatorul a dat termene prea mari. Prea mari in comparatie cu ce? Pentru ca, de exemplu, intr-un caz de minor abuzat si doua zile poate sa fie un termen prea mare. Deci, in comparatie cu ce prea lung?” Judecatorul a sustinut ca nici macar durata rezonabila a unui proces nu este stabilita in Romania, pentru ca “nu avem statistici care sa arate termenul optim in care un anume tip de dosar poate fi judecat”. Danilet a precizat de asemenea ca exceptia de neconstitutionalitate nu mai poate constitui motiv de amanare nejustificata a cauzelor, pentru ca judecata dosarelor trimise la Curtea Constitutionala nu se mai suspenda, insa a precizat ca uneori, judecatorii admit cu prea multa lejeritate probele tehnice cerute de parti, si asta duce la tergiversarea cauzelor. “Trebuie intarita pregatirea judecatorilor in probleme tehnice”. La randul sau, fostul presedinte al CSM, judecatorul Horatius Dumbrava a precizat ca “este important de stiut si de inteles ca noi nu conturam achitari sau condamnari, ci doar pe solutionarea acestor cauze. De exemplu, intr-un dosar s-a ramas in pronuntare in martie 2010, a fost amanata pronuntarea pana in aprilie 2010, si de abia in iulie 2010 s-a pronuntat o solutie. Din pacate, acest magistrat s-a pensionat in decembrie 2011. O alta cauza, intr-un alt dosar s-a ramas in pronuntare in martie 2011, si a fost repus pe rol pentru audierea unor martori si pentru o expertiza, pe care inculpatul le ceruse inainte de ramanerea in pronuntare. Ceea ce retine Inspectia Judiciara este ca judecatorul nu a studiat suficient dosarul”.

Mona Pivniceru: “Nu exista riscul prescrierii niciunui dosar de coruptie la Inalta Curte”

La randul sau, judecatoarea Mona Pivniceru i-a replicat lui Danilet ca asa-numitul calendar de fixare a termenelor este dat de normele de procedura. Judecatoarea a adaugat ca raportul Inspectiei a identificat mai multe cauze care au dus la tergiversarea dosarelor de corutie: “o cauza structurala -imposbilitatea gasirii unor sali corespunzatoare de judecata”, dar si nedegrevarea judecatorilor care au dosare mari de coruptie: “Un judecator care are un dosar de coruptie, daca e un dosar cu multi inculpati, sau cu multi martori, daca are de audiat 50, 60, 100 de martori, judecatorul acela ar trebui degrevat de alte cauze. In raport am vazut ca intr-un dosar numai raportul de expertiza avea 2.300 de pagini, numai raportul de expertiza!” De asemenea, judecatoarea a mentionat ca uneori, din cauza naturii infractiunilor, sau a modului in care acestea au fost comise, oricat de “vijelios ar vrea un judecator sa solutioneze cauza, nu poate. O alta cauza este legata de faptul ca nu toate autoritatile publice isi exercita atributiile in termenul fixat de instanta, astfel ca instanta este nevoita sa dea alt termen, pentru ca nu poate administra proba”. Judecatoarea Pivniceru a propus inserarea in Cod ca asistenta din oficiu sa fie asigurata in mod continuu, pentru a nu mai pune judecatorul in situatia de a amana un dosar daca avocatul ales al inculpatului nu ajunge in sala de judecata. In final, judecatoarea Mona Pivniceru a explicat ca, in substanta lui, raportul este unul pozitiv.

Presedintele ICCJ, judecatoarea Livia Stanciu, le-a adresat “mii de multumiri” colegilor sai supremi si personalului auxiliar

Presedintele instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu, a afirmat ca “raportul este unul extrem de consistent, deosebit de obiectiv si pozitiv si care trebuie interpretat in acest sens. S-a facut o analiza a fiecarui dosar in parte, a personalului Inaltei Curti de Casatie si Justitie implicat in solutionarea acestor cauze, s-a avut in vedere ca la Sectia Penala, din totalul de 35 de locuri, sunt 23-25 de judecatori implicati in solutionarea acestor cauze. (…) Inca din vara anului 2010, in urma discutiilor pe care le-am avut cu judecatorii Sectiei Penale, ei au inteles ca trebuie regandit managementul acestor cauze, de aceea am incheiat protocoale cu Curtea Militara de Apel si cu Tribunalul Bucuresti, pentru a ne pune la dispozitie locatii suplimentare. In rapoartele lunare pe care le-am trimis Comisiei Europene am notat ca termenele de judecata au fost scurte, de 3-5 zile, am raportat peste 255 de termene numai in acest tip de dosare”. Presedintele ICCJ le-a multumit judecatorilor supremi pentru “eforturile inumane” depuse in vederea accelerarii judecarii cauzelor de coruptie, fara insa a face “rabat de la calitate si de la respectarea tuturor drepturilor procesuale ale partilor”. “Ii felicit pe colegii mei de la ICCJ care au facut eforturi supraomenesti, pe langa aceste dosare au intrat si in recursuri si alte dosare care le-au fost repartizate”. De asemenea, judecatoarea Livia Stanciu a aratat ca toti judecatorii supremi implicati in judecarea dosarelor de coruptie au in cunostinta termenele clare de prescriptie in aceste cazuri, dar si o evidenta clara si un plan stabilit cu privire la probele ce urmeaza a fi administrate. Stanciu a apreciat raportul Inspectiei Judiciare pentru ca a analizat fiecare dosar pe fiecare perioada in care acesta a stat la organul de urmarire penala si cat a stat la Curtea Constitutionala.

La randul sau, judecatorul Mircea Aron a apreciat ca raportul este unul ale carui concluzii erau de asteptat, si ca e bine ca se discuta public, pentru ca in acest fel si alte institutii cu atributii in domeniu, dar si presa si implicit justitiabilii sa fie informati cu privire la ce se intampla in sistemul judiciar. In aceasta nota, judecatorul Aron a atras atentia ca: “disputele din interiorul CSM, care exista si pe care nu le putem nega, maculeaza imaginea CSM-ului si e pacat, pentru ca acest raport a fost una din misiunile Consiliului, a fost o preocupare a CSM in ansamblul sau, disputele din interiorul Consiliului trebuie sa dispara, care este interesul CSM e mai important decat aceste dispute de interior”. Acesta a adaugat ca este importanta degrevarea judecatorilor care intra in dosare de coruptie si ca, de asemenea, e importanta gasirea unor spatii adecvate pentru desfasurarea activitatii judecatoresti. Si judecatorul Alexandru Serban a luat cuvantul pe acest raport si a mentionat ca acesta este unul dintre cele mai importante rapoarte, si ca este cazul sa se discute deschis despre cauzele subiective care au dus la prelungirea dosarelor.

Judecatorul Marius Tudose a dezavuat atitudinea colegilor sai, care au dat raportul publicitatii fara ca acesta sa fie discutat in Sectia pentru Judecatori

Magistratul Marius Tudose a inceput prin a spune ca lauda acest raport al Inspectiei Judiciare, pentru ca se inscrie in tendintele celorlalte rapoarte, arata problemele “vesnice, istorice, referitoare la o baza materiala”, pe care le au judecatorii. Acesta a mentionat ca trebuie constientizate Colegiile de conducere ale instantelor pentru a lua masuri in vederea degrevarii de alte sarcini a judecatorilor care solutioneaza cauze de coruptie. “Judecatorii sunt asediati si de alte dosare si de alte sarcini si probleme, pe langa dosarele de coruptie. Eu dezavuez ca astfel de rapoarte sa fie facute publice pe site-ul altor colegi”.

Judecatorul Toni Neacsu a precizat ca, desi este de acord cu tot ce au spus colegii sai, Inspectia Judiciara nu a facut decat trei propuneri. In acest sens, judecatorul Neacsu a mentionat ca este important ca judecatorii de la Curtile de Apel sa aiba trei luni la dispozitie pentru a implementa legea micii reforme, dar si pentru a prelua, in masura in care se poate, modelul de succes al instantei supreme. Neacsu a aratat in final ca anul trecut a fost un varf istoric al numarului de dosare inregistrate, adica 3,1 milioane de cauze, fata de cele 130 de dosare de coruptie verificate de CSM, incercand in acest fel sa arate ca acestea nu reprezinta unica mare problema a sistemului judiciar.

Concluzii ale raportului pe dosarele de coruptie: cel mai vechi dosar de coruptie este de 9 ani la Curtea de Apel Bacau, ICCJ vine din urma cu 3 dosare mai vechi de 8 ani

Raportul Inspectiei Judiciare cu privire la dosarele de coruptie a aratat ca: “Numarul cel mai mare de dosare privind infractiuni de coruptie se inregistreaza la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - 32, urmata de Curtea de Apel Bucuresti – 19 si Tribunalul Bucuresti – 10 dosare si Judecatoria Sector 1 Bucuresti – 8 dosare, la nivelul celorlalte curti de apel numarul dosarelor cu acest obiect nedepasind 8 dosare (pentru toate instantele arondate). Dosarul cu vechimea cea mai mare in sistem – 9 ani, se afla in prezent pe rolul Curtii de Apel Bacau, dosare cu o vechime mai mare de 8 ani inregistrandu-se la Inalta Curte de Casatie si Justitie – 3, Curtea de Apel Bucuresti – 2 si Curtea de Apel Oradea – un dosar. Ponderea principala o reprezinta dosarele cu o vechime de pana la 3 ani – 53 (dintre care 14 au o vechime mai mica de 2 ani), dosare cu o vechime intre 3 si 5 ani fiind in numar de 42, iar cu o vechime mai mare de 5 ani – 35. Inspectorii judiciari au constatat ca prelungirea duratei procedurii s-a datorat predominant unor cauze obiective: invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a diferitelor dispozitii legale, ce a impus derularea procedurii de sesizare a Curtii Constitutionale si suspendarea cauzei pana la solutionarea respectivelor exceptii; formularea si incuviintarea cererilor de amanare ale partilor pentru angajare aparatori, pentru studierea dosarului si pregatirea apararii pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorilor alesi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpatilor; necesitatea administrarii unui probatoriu complex; dificultatile legate de indeplinirea procedurii de citare cu partile; parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare; formularea unor cereri de stramutare, urmata de suspendarea judecatii pana la solutionarea acestora; modificarea calitatii persoanelor trimise in judecata si modificarea dispozitiilor legale ce reglementeaza competenta dupa calitatea persoanei; necesitatea solutionarii cererilor si exceptiilor (altele decat cele de neconstitutionalitate) invocate de parti pe parcursul procedurii judiciare.

Au fost identificate si situatii (cu o incidenta redusa in practica) in care culpa instantei a contribuit la temporizarea procedurii prin: lipsa de fermitate in aplicarea de sanctiuni procedurale partilor si participantilor la procedurile judiciare vinovati de tergiversarea solutionarii cauzelor; intarzierea in redactarea hotararilor judecatoresti pronuntate; administrarea probelor in etape; insuficienta studiere a dosarelor; acordarea unor termene lungi, cu consecinta lipsirii de eficienta a dispozitiilor prevazute in Legea nr. 202/2010 in vederea accelerarii judecatii”.

Concluziile raportului Inspectiei Judiciare pe dosarele mai vechi de 10 ani, existente pe rolul instantelor : 586 de dosare de un deceniu in instante, 37 dintre ele sunt la Curtea de Apel Bucuresti

Curtea de Apel Bucuresti are cele mai multe dosare care sunt de zece ani pe rolul instantelor: 37 la numar, din totalul de 586 de dosare, urmata de Curtea de Apel Constanta, cu 28 de dosare si de Curtea de Apel Oradea, cu 17 dosare. Singurele curti de apel in care nu exista niciun dosar mai vechi de zece ani sunt Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Timisoara, Curtea Militara de Apel si instantele din circumscriptia acestora. „Avand in vedere durata de timp afectata solutionarii cauzelor mai vechi de 10 ani, cele mai multe dintre masurile dispuse de judecatori pe parcursul judecatii si care au condus la tergiversarea solutionarii cauzelor nu mai pot fi analizate prin raportare la procedura disciplinara, intrucat s-a implinit termenul de prescriptie, astfel cum este reglementat de dispozitiile cuprinse in Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Deosebit, in situatia in care s-au constatat indicii de savarsire a vreunei abateri disciplinare in legatura prelungirea duratei de solutionare a cauzelor mai vechi, iar termenul de prescriptie nu este implinit, inspectorii judiciari s-au sesizat in vederea efectuarii de verificari prealabile. Inspectorii judiciari au identificat urmatoarele cauze care au condus la prelungirea duratei judecatii: complexitatea cauzelor civile si penale, prelungirea duratei procedurilor datorata comportamentul partilor, intarzierea nejustificata a solutionarii cauzelor datorata altor autoritati,situatii obiective, care nu pot fi imputate partilor, autoritatilor sau altor institutii, situatii atipice, in care prelungirea duratei de solutionare a cauzei are numai un caracter aparent, cauze care au concurat la prelungirea duratei procedurilor, imputabile judecatorului care a instrumentat cauza”.

Sectia pentru Judecatori a CSM a decis: “stabilirea unui plan de actiune si implementarea masurilor dispuse de catre conducerile instantelor pentru instituirea procedurilor de lucru specifice in vederea eficientizarii actului de justitie prin raportare la duratele dosarelor a caror durata este mai mare de 10 ani de la data inregistrarii in sistemul informatic si comunicarea aplicarii lor efective Inspectiei Judiciare pana cel tarziu la data de 2 aprilie 2012; stabilirea de catre fiecare judecator a unei agende de lucru referitoare la controlul si gestionarea propriului volum de dosare, urmarind prioritizarea solutionarii cauzelor prin raportare la criteriul legal al vechimii acestora; reanalizarea planurilor tematice ale sedintelor de formare profesionala, din perspectiva dispozitiilor legale si regulamentare, in scopul constientizarii si al responsabilizarii de catre judecatori a aplicarii dispozitiilor referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; monitorizarea situatiei dosarelor mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem, referitor la modul de respectare a dispozitiilor legale ce privesc solutionarea cu celeritate a cauzelor, urmand a fi intocmita si comunicata Inspectiei Judiciare o situatie statistica, pentru fiecare judecator in parte, pana la data de 14 septembrie 2012; transmiterea punctuala si de indata, in mod separat, de catre conducerile instantelor judecatoresti a datelor si informatiilor privind solutiile in care intervine prescriptia raspunderii penale in dosarele mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem; efectuarea comunicarilor si raportarilor de catre conducerile curtilor de apel, in urma centralizarii datelor respective”.