Judecătorii Liviu Odagiu, Alin Ene și Laura Radu (foto stânga-dreapta) din Consiliul Superior al Magistraturii și-au exprimat marți, 10 martie 2026, revolta față de nepăsarea Guvernului și a Ministerului Justiției față de problemele cronice din justiție – probleme care s-au acutizat în ultima vreme. 

Este vorba în primul rând despre crunta lipsă de personal atât în rândurile judecătorilor, cât și în ceea ce privește grefierii și asistenții judecătorului – deficit agravat de faptul că Executivul ține blocate concursurile de admitere în magistratură și nu suplimentează schemele de personal.

În al doilea rând, nemulțumirile membrilor CSM – în frunte cu președintele Odagiu – se referă la sediile dărăpănate, care stau să pice pe magistrați și pe personalul auxiliar.

În același context, judecătorii Alin Ene și Laura Radu au dat exemple concrete de judecătorii, tribunale și curți de apel care funcționează la cote de avarie (fără judecători și grefieri, cu sedii dărăpănate, care pică la propriu pe oameni, cu WC-uri în fundul curții etc.), cei doi membri CSM avertizând că situația va deveni chiar mai disperată dacă nepăsarea Guvernului va persista. Totodată, Ene i-a atras atenția premierului Ilie Bolojan că problemele reale din justiție le poate afla doar consultând magistrații, nu stând de vorbă cu ONG-urile #Rezist (Declic, Funky Citizens etc.).

În altă ordine de idei: având în vedere că 10 martie este Ziua internațională a femeilor-judecător, Alin Ene a făcut apel la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și la Consiliul Național al Audiovizualului, precum și la Uniunea Salvați România să ia măsuri față de declarațiile scandaloase proferate de către viceprimarul Timișoarei, USR-istul Ruben Lațcău, la adresa femeilor-judecător (click aici pentru a citi).

Încheiem, menționând că în aceeași ședință de marți Secția pentru judecători a afișat, pe ecranele aflate în plan secund, numeroase mesaje de protest împotriva Executivului, mesaje pe care Lumea Justiției le-a redat în alt articol (click aici pentru a citi).

Redăm cele trei luări de poziție (vezi video):

„Liviu Odagiu: Timp de trei luni de zile, lună de lună, am efectuat adrese atât către ministrul Justiției, cât și către prim-ministrul României, pentru, pe de o parte, a debloca concursurile de admitere în magistratură, iar pe de altă parte pentru a suplimenta schemele de personal în privința posturilor de grefier și de asistent al judecătorului. Până la acest moment, nu am primit absolut niciun fel de răspuns nici de la ministrul Justiției și nici de la prim-ministru, astfel încât nu avem nicio garanție: nici măcar că am fost auziți, darămite ascultați.

O mențiune aș face cu privire la posturile de grefier. În anul 2023, împreună cu colegul nostru Alin Ene, am făcut parte dintr-un grup de lucru la nivelul Ministerului Justiției – grup de lucru axat pe majorarea schemelor de grefieri cu (spuneam noi atunci) 200 de posturi de grefier pe an. La acel moment, deja se adunaseră 600 de posturi pe care ministerul promitea să le furnizeze sistemului judiciar în beneficiul nu al judecătorului, ci al justițiabilului. De la acel moment, au mai trecut doi ani și de atunci și până acum zero posturi de grefire au fost alocate.

De asemenea, în privința asistentului judecătorului, avem o lege (n.r. Legea 393/2023) care prevede înființarea acestei funcții în sistemul judiciar. Sunt 165 de posturi, dar doar atât. Niciun post suplimentar de la momentul 2023 – momentul apariției legii.

În privința concursului de admitere în magistratură pentru juriștii cu cinci ani vechime, toate străduințele noastre de până la acest moment au fost sortite eșecului.

Am vrut să vă aduc la cunoștință toate aceste demersuri. În fiecare lună sunt adrese făcute în scris, sunt înregistrate atât la Ministerul Justiției, cât și la Guvernul României, fără absolut niciun răspuns.

Alin Ene: Observ... Cred că și cei care ne urmăresc observ mesajele scrise în spatele nostru aici. Și constatarea mea este că numitorul comun este respectul. Și mai exact: lipsa de respect. Și este lipsa de respect pentru o putere în stat (pentru justiție), este lipsa de respect pentru judecători, grefieri, personal auxiliar. Este lipsă de respect pentru cetățean, în cele din urmă, pentru că toate măsurile astea care se iau și toate atacurile care vin îndreptate către justiție în cele din urmă se răsfrâng asupra cetățeanului, ca beneficiar al actului de justiție.

Și știți că am fost săptămâna trecută la Curtea de Apel Bacău, la bilanț, și la o vizită de lucru la colegii judecători de la Judecătoria Bacău. La ce am văzut, condițiile în care am văzut că își desfășoară activitatea colegii noștri, eu nu pot să înțeleg unde mai găsesc vitalitatea și energia și optimismul să meargă în fiecare zi la muncă, la serviciu.

Am vorbit cu Simona (n.r. judecătoarea Carmen-Simona Panfil), cu președinta delegată a Judecătoriei Bacău, care are peste 30 de ani în magistratură și exact asta am întrebat o: de ce nu pleci? Are decizia de pensionare deja emisă. Dar unii oameni fac asta, majoritatea dintre noi, de fapt, o fac o fac din pasiune. Numai că nu poți să te sacrifici așa, la nesfârșit.

Vorbesc în mod constant cu Andreea (n.r. judecătoarea Andreea Burlacu), președinta Judecătoriei Câmpina. Judecătoria Câmpina, unde din când în când mai pică o bucată de tavan pe birourile grefierilor și judecătorilor.

Vorbesc – la fel – foarte des cu Camelia (n.r. judecătoarea Camelia-Elena Badea), președinta Judecătoriei Mizil. Nu știu dacă știți, dar la Judecătoria Mizil se îmbină într-un stil extraordinar influențele orientale cu tradițiile românești, în sensul că au o toaletă turcească în fundul curții. Cam ăsta este respectul de care se bucură justiția în România.

Am vorbit cu Raluca (n.r. judecătoarea Raluca Bordea-Cercel), președinta Judecătoriei Strehaia, unde a rămas un singur judecător în în activitate. Vorbesc cu ea de mai bine de un an, pentru că ne ruga să nu cumva s-o uităm la următorul concurs de admitere, pentru că rămăseseră trei din șapte, rămăseseră doi, după aceea a rămas unul. De fiecare dată i-am spus că cu siguranță n o s o uităm, dar când Guvernul va debloca concursurile de admitere.

Am vorbit cu Geanina (n.r. judecătoarea Geanina-Izabela Amza), președinta Judecătoriei Urziceni, unde au rămas doi judecători cu peste 10.000 de dosare. De ce s-a întâmplat asta? Pentru cei care poate nu știu: noi reușeam să ținem pe linia de de plutire instanțele astea neatractive prin două modalități: prin concursul de admitere magistratură (care, iată, a fost blocat de Guvern și premierul refuză și să ne răspundă la solicitarea deblocare) și prin delegarea judecătorilor de la alte instanțe – judecători care veneau în considerarea diurnei, pentru că altfel sunt niște sacrificii în plus pe care le faci să te deplasezi în altă localitate decât cea de domiciliu, la o instanță – evident – mult mai aglomerată decât instanța la care îți desfășori activitatea. Dar primeai o bonificație pentru asta și unii colegi considerau că asta poate să compenseze sacrificiile pe care le fac.

Diurnele au fost tăiate, deși noi la acel moment i-am explicat premierului că dacă face asta vor fi instanțe care vor fi închise, vom pune lacătul pe porți. Nu l-a interesat, pentru că problemele din justiție, dacă vrem să aflăm problemele din justiție, se pare că ne uităm la Funky, la Declic și în niciun caz la sistemul de justiție.

Acum, eu cred că trebuie ca cetățenii să știe că dacă la Judecătoria Strehaia sau Urziceni (sau altele, asemenea, că nu sunt singurele – sunt multe în țară care au rămas în acea situație) vor primi termen peste un an sau peste doi, ar fi bine dacă vor să meargă cu jalba în proțap undeva, să meargă la domnul prim-ministru și să-i spună: ‘Vă rugăm să vă ocupați și de problemele reale din justiție, nu numai de problemele populiste și care să aducă electorat’.

Și astăzi, gândindu-mă la respectul pentru care pe care îl datorăm și îl datorează toți oamenii judecătorilor și mai ales femeilor-judecător, pentru că azi este Ziua Internațională a Femeilor-judecător (pe această cale vreau să le spun ‘la mulți ani’ și colegelor noastre de aici, și celorlalte, din țară), mi-am adus aminte de incidentul Ruben Lațcău de anul trecut și am constatat că se fac patru luni de când noi am sesizat CNCD și CNA cu privire la afirmațiile misogine pe care le-a făcut la adresa femeilor din justiție, judecătoarelor. Nu știu să fi primit vreun răspuns de la cele două instituții. Presupun că nu s-a primit nimic. Am fi aflat.

De aceea, eu vreau să fac un apel public către cele două instituții, să ne spună care este stadiul lucrărilor și un apel public către superiorul lui Ruben Lațcău. Ruben Lațcău este viceprimar al municipiului Timișoara din partea partidului USR. Și aș vrea să știu dacă pe linia partidului sau pe linia primăriei au existat măsuri luate împotriva dumnealui sau s-a luat atitudine în vreun fel cu privire la acele declarații absolut inacceptabile la adresa judecătoarelor. De aceea, poate un apel public și către domnul Dominic Fritz, care este și președintele partidului, și este și primarul Timișoarei. Să vedem dacă s-au luat măsuri sau dacă dumnealui își însușește cele afirmate de Ruben Lațcău cu privire la judecătoare și, probabil, este și părerea dumnealui sau a partidului sau a Primăriei Timișoara. Pentru că mi se pare că, fiind în asemenea poziții, nu vorbești în nume personal, ci vorbești în numele celor pe care îi reprezinți.

Laura Radu: Vineri am participat la bilanțul Curții de Apel Timișoara și n-aș putea să nu precizez aici situația disperată în care se află Tribunalul Caraș-Severin. Și spun aceasta, pentru că din numărul acela de 845 de judecători care lipsesc (așa cum apare pe ecranul nostru), 75% reprezintă gradul de ocupare doar în ceea ce privește tribunalele. Asta înseamnă că cel mai mare deficit pe care îl înregistrează în ierarhia instanțelor judecătorii se plasează la nivelul tribunalelor.

Tribunalul Caraș-Severin este într-o situație disperată, pentru că acolo sunt colegi care au deciziile de pensionare și într-un viitor oarecare (relativ apropiat) este foarte posibil ca acest tribunal să rămână în doi judecători.

Vom fi, probabil, pentru prima dată în situația în care se va pune problema să apelăm la instituția delegării – ceea ce înseamnă să distribuim toate dosarele dintr-un județ către instanțe învecinate. Spun aceasta, pentru că astăzi, în prima linie, sunt neocupate judecătoriile, dar pe termen lung împrejurarea că nu se organizează concursuri pentru ocuparea posturilor de la nivelul judecătoriilor va face ca inclusiv tribunalele să ajungă în imposibilitate obiectivă și reală de funcționare. Prin urmare, cred că este momentul ca cei care au puterea de decizie în ceea ce privește deblocarea acestor concursuri să conștientizeze că cetățenii astăzi din județul Caraș-Severin, dar se pregătesc cetățenii din județul Galați, cetățenii din județul Hunedoara; sunt, iată, niște județe în care în curând accesul la justiție va fi absolut o iluzie.

Dacă noi considerăm că este bine să ne aflăm în acest punct, înseamnă că, așa cum spunea colegul Alin Ene, putem să închidem instanțele și să considerăm că justiția nu mai există. Nu cred că ne dorim acest lucru. Deci, dragi guvernanți, reflectați asupra situației de criză în care se găsesc instanțele din România în momentul de față!”