Bucurestii au ajuns sa fie administrati de facto de catre judecatori, iar nu de cel votat in acest scop – adica primarul Nicusor Dan (foto 1) –, acuza avocata Monica Livescu (foto 2), managing partner la Livescu si Asociatii, indignata de blocajul creat de edil, prin refuzul de a elibera autorizatii de construire, chiar daca dosarele contin toata documentatia necesara.

Prezenta saptamana trecuta la conferinta „Cum dezvoltam sustenabil orasele” (organizata de Ziarul Financiar si Asociatia Bucharest Real Estate Club – BREC), avocata a avertizat ca stilul lui Dan de a face administratie locala incalca dreptul fundamental la buna administrare, prevazut inclusiv in Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene.

In acest context, in care primarul general blocheaza cu obstinatie numeroase proiecte imobiliare, chiar daca dosarele lor sunt in regula, s-a ajuns ca administratia locala din Bucuresti sa fie facuta de catre judecatori, luati cu asalt de catre petentii exasperati de sabotajele lui Nicusor Dan. Or, nu este treaba instantelor sa faca administratie publica, ci acest lucru tine de primar, de arhitect sau de urbanist, a punctat Monica Livescu.

Zero securitate juridica

Avocata a adaugat ca astfel este incalcat si principiul de drept al securitatii juridice (sau, altfel, spus, al predictibilitatii) a actelor normative: cand un investitor incepe demersurile pentru a obtine o autorizatie, trebuie sa aiba siguranta ca pasii de urmat sunt clari. Or, stilul haotic al lui Nicusor Dan de a face administratie da peste cap acest principiu de drept, a sugerat Monica Livescu.

In contextul in care autoritatile administrative locale ignora interesul public (inclusiv prin refuzul unui primar de pune pe ordinea de zi a Consiliului General o problema de interes general, precum documentatiile de urbanism), Monica Livescu enumera doua solutii: fie autoritatea publica locala care sta in pasivitate sa fie constransa legal (in virtutea principiilor de drept enumerate mai sus si in baza prevederilor Codului Administrativ) la adoptarea unor acte normative in domeniul care intereseaza, fie sa fie intreprinsa o actiune la nivel guvernamental.

Monica Livescu a explicat:

„Atunci cand avem un vid de reglementare, trebuie sa ne intoarcem la principiile dreptului. In cazul de fata, avem principiile dreptului administrativ care trebuie sa responsabilizeze autoritatea publica. Avem un drept la buna administrare, consacrat de Carta Drepturilor Omului a UE. Vorbim de integrare europeana, dar cei care ne conduc si au puterea de a decide uita ca acest drept la buna administrare este esential. O eroare in administrare publica, fie de ordin normativ sau de natura unor masuri administrative, nu trebuie sa ajunga sa prejudicieze drepturile investitorilor, pentru ca vorbim de principiul securitatii juridice, care inseamna ca un investitor, in momentul in care are reprezentarea ca achizitioneaza un teren, ca solicita o autorizare, ca se raporteaza la o anumita reglementare urbanistica are in vedere nevoia de securitate juridica.

Avem principiul constitutional al garantarii libertatii economice, care este afectat in substanta sa. Toti cei care doresc sa dezvolte au o asteptare legitima de a-si exercita dreptul de proprietate, care implica si dreptul de a construi. Nu putem vorbi de dezvoltare fara proprietate si fara exercitarea dreptului de a construi. Acesta este conditionat de existenta unei predictibilitati normative in materia documentatiilor de urbanism.

Pe domeniul urbanismului, la nivelul Bucurestiului, avem un vid de normare care genereaza blocaj. Normarea trebuie s-o faca Parlamentul. Initiator poate sa fie guvernul, poate sa fie un grup parlamentar”.

Sperante de la noua lege

Din punct de vedere legislativ, la momentul actual sunt perspective legate de adoptarea Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor (prevazut in PNRR, cu termen-limita iunie 2023), care ar putea aduce predictibilitatea si coerenta care lipsesc acum in dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului. Pana atunci insa, adoptarea recenta a Legii nr. 679/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii corecteaza anumite blocaje care exista in aceasta zona, fiind o solutie de tranzit pana la adoptarea Codului, a comentat Monica Livescu. Pe de alta parte, nu exista niciun orizont de timp concret pentru noul PUG sau pentru refacerea PUZ-urilor de sector, principalele documentatii pentru a asigura o minima corenta si predictibilitate in dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, a remarcat Livescu.

Alta piedica in dezvoltarea urbanistica a Capitalei este situatia bizara in care s-a ajuns, aceea prin care soarta a numeroase proiecte imobiliare sa se decida in instanta, care ajunge sa se substituie primarului, arhitectului, urbanistului si sa fie in situatia de a lua anumite decizii fara a avea o specializare in urbanism sau in domeniile imediat conexe acestuia. Toata aceasta situatie genereaza numeroase probleme de coerenta in dezvoltarea urbana si impacteaza negativ predictibilitatea in domeniu, si asa puternic afectata in ultimii 2 ani. O solutie propusa de avocata Monica Livescu pe aceasta speta este dezvoltarea unor instante specializate: „Ne putem inspira de la modelele altor tari europene, care incearca sa raspunda nevoilor beneficiarilor”.

Pana si Ciuca s-a saturat de Nicusor

Inainte de a va lasa sa cititi afirmatiile avocatei Livescu, amintim ca prestatia primarului Nicusor Dan l-a exasperat pana si pe premierul Nicolae Ciuca, seful Guvernului declarand, la inceputul acestei luni, ca nu este deloc sigur ca PNL il va mai sustine pe actualul edil la alegerile locale din 2024, asa cum a facut la scrutinul din 2020.

Nemultumirea lui Ciuca a fost provocata, bineinteles, de multiplele blocaje din Bucuresti si problemele de administratie din Primaria Generala, inclusiv in privinta managementului de fonduri – toate acestea culminand cu gestul lui Nicusor Dan de a cere ajutor financiar de la Guvern pentru a plati datoria de 600 de milioane de lei pe care PMB o are la Termoenergetica. In acest context, Nicolae Ciuca i-a solicitat organizatiei PNL Bucuresti sa gandeasca un plan in zece puncte pe care sa-l dea primarului general, cu termene precise de implementare in prima jumatate a anului 2023:

„Propun ca, pana la sfarsitul lunii ianuarie, organizatia PNL Bucuresti sa gandeasca un plan in zece puncte pe care sa-l dea primarului general cu termene precise de implementare in prima jumatate a anului viitor. In functie de realizari, vom decide in ce masura vom dori sau nu sa-l mai sprijinim in Consiliul General.

Va trebui sa formulam un raspuns mai clar in ceea ce priveste administratia Capitalei. Va marturisesc, cel putin pana acum, nu inteleg intru totul pozitia PNL in Bucuresti. Suntem la Putere sau suntem in Opozitie? La sectoare, in functie de personalitatea primarilor, lucrurile sunt si ele diferite si confuze. Toata lumea este de acord ca trebuie sa castigam Bucurestiul la alegerile urmatoare. Eu as vrea sa asez in fata dumneavoastra o alta intrebare la care va indemn sa reflectati: pentru ce vrem noi sa castigam Bucurestiul? Un municipiu cu electorat preponderent liberal are nevoie de conducere liberala si sunt convins ca suntem cu totii de acord cu acest lucru, dar la fel de bine sunt convins ca si dumneavoastra ganditi ca nu vom putea castiga din nou Bucurestiul mergand doar pe ideea ca dreapta trebuie sa conduca. Vom putea castiga doar daca vom arata ca avem o viziune, un proiect pentru aceasta capitala europeana”.

Anterior, in noiembrie, intrebat daca Nicusor Dan mai beneficiaza de sprijinul politic al PNL pentru realegerea la PMB, prim-ministrul a raspuns: „Nu are sprijinul politic de la PNL. Nu de la mine”.

PUG-ul a picat deja in prima instanta. Nicusor nu misca un deget

Pe dimensiunea blocajului urbanistic, exista deja mai multe voci care cer autoritatilor centrale sa intervina pentru urgentarea elaborarii noului Planului Urbanistic General (PUG) al Capitalei, in conditiile pasivitatii de care da dovada edilul Nicusor Dan.

PUG-ul actual este redactat in 2000 si a avut o valabilitate initiala de 10 ani, dar in lipsa adoptarii unor noi documentantii de urbanism, planul a fost prelungit de mai multe ori pana s-a decis sa ramana in vigoare pana la adoptarea unui nou PUG. In mod evident, PUG-ul redactat acum 22 de ani nu mai reflecta realitatile urbanistice din Bucuresti si, in plus, a fost desfiintat deja de catre Tribunalul Bucuresti, in prima instanta (prin sentinta nr. 3605/2022 din dosarul nr. 9613/3/2018, pronuntata de judecatoarea Miruna Cazanescu). In plus, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) de sector au fost suspendate sau chiar anulate in instanta din februarie 2020. Blocajul generat de acest vid de reglementare nu afecteaza doar marii investitori, ci si autoritatile locale de sector (care au proiecte de infrastructura blocate sau intarziate) si pe locuitorii Capitalei care aveau planuri de renovare si care au intampinat piedici administrative ce pot trena chiar si ani intregi. Acest blocaj are si implicatii economice importante, daca ne gandim ca dezvoltarea mobilizeaza un buget care contribuie cu aproximativ 20% la PIB-ul Bucurestilor.