Procurorii Lucian Papici si Gheorghe Bocsan au fost chemati la mediere, in urma cu circa o saptamana, de unul dintre cei patru politisti de frontiera pe care i-au trimis in judecata sub acuzatia ca ar fi luat mita 700 de euro de la niste cetateni turci, lucratorul de politie solicitandu-le celor doi magistrati plata unor daune morale in valoare totala de 1,5 milioane euro, ca urmare a deciziei definitive din februarie 2013 a ICCJ prin care a fost achitat. Asa cum era de asteptat, cei doi procurori nu au binevoit sa se prezinte la sedinta de mediere, iar politistul Iustin Micu a decis ca ii va actiona in judecata pe cei doi procurori si Statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice. In urma cu doar o zi, mai exact, duminica 15 decembrie 2013, Iustin Micu (foto 1), unul dintre cei patru politisti de frontiera trimisi in judecata in baza rechizitoriului intocmit de procurorul Gheorghe Bocsan si confirmat de superiorul sau de la acea vreme, seful Sectiei I din DNA, Lucian Papici, a dezvaluit in cadrul emisiunii Secvential de la Antena 3, prezentata de Adrian Ursu, modalitatea prin care a fost pus sub acuzare de procurorul Bocsan si cum a fost avertizat, inca din 2007, ca va avea probleme pentru ca a interzis accesul in tara al cetatenilor de etnie turca: "Sunt niste turci pe aici care zic ca ati facut rau ca i-ati intors pe astia, ca o sa aveti mari probleme, ca seful meu are relatii mari de tot".

La acea vreme, politistul Iustin Micu nu s-a gandit ca va avea de suferit pentru ca si-a exercitat corespunzator atributiile de serviciu, reusind sa opreasca intrarea in tara a unor persoane asupra carora au fost gasite un cartus si un film negativ care il reprezenta pe unul dintre cetatenti in prezenta unor arme deosebit de periculoase. Ceea ce urma sa se intample trei ani mai tarziu, in 2010, este desprins parca din filme.

Politistul Iustin Micu a povestit cu lux de amanunte cum a fost cautat la domiciliu de politistii DGA pentru a-l duce la DNA, unde a fost luat in primire de procurorul Gheorghe Bocsan (foto 2). In rechizitoriul intocmit de Bocsan, cei patru politisti de frontiera sunt acuzati ca au facut exces de zel in momentul in care i-au controlat pe cetatenii turci, lucru consemnat chiar si in rechizitoriul acestuia.

Cu "un aer foarte important" procurorul Bocsan l-a intrebat pe Iustin Micu doar daca isi aminteste incidentul din 2007 petrecut in aeroport si daca isi mentine declaratiile. Si asta a fost tot.

Au urmat ore intregi in care politistul a fost tinut in DNA, fara a i se da mancare sau apa, desi era diabetic. Mai mult, in momentul in care a solicitat apa, procurorii l-au invitat sa bea apa de la wc.

In momentul in care l-a intrebat pe procurorul Bocsan, care l-a informat in jurul orelor 19:00 ca s-a inceput urmarirea penala impotriva sa, in baza carui lucru s-a pus in miscare actiunea penala, explicatia data de magistrat a fost: "Ai avut ocazia sa te aperi, acum asteapta!... Te retin... pentru ce ai facut!".

Ce este si mai grav, este ca au existat inadvertente si din punct de vedere procedural. Conform afirmatiilor politistului din cadrul emisiunii Secvential de la Antena 3, declaratia data la DNA a fost consemnata la ora 21:34, iar ordonanta de retinere a fost emisa la ora 21:15, adica inainte de a fi incheiata audierea.

Prezentam in continuare declaratia in integralitate a lucratorului de politie Iustin Micu din timpul emisiunii Secvential:

"In 2007 a venit o cursa de la Istanbul. In acea perioada de timp, pe fondul politic international, fusesera de curand atentatele de la Londra, exploziile acelea, ofiterii de la aeroport de la Combaterea migratiei ilegale si combaterea infractionalitati transfrontaliere pe toate aceste curse considerate de risc efectuau actiuni care vizau tocmai combaterea infractionalitati. Eu eram un simplu agent lucram in filtru. La mine s-a prezentat un cetatean turc de aproximativ 20 de ani, cu constitutie atletica. Cand i-am deschis pasaportul avea o viza de afaceri obtinuta la Izmir. Aceast lucru mi s-a parut suspect pentru ca el era din Sivas, undeva spre granita cu Irakul. De ce mergea sa ia viza de la Izmir cand el putea sa ia de la Ankara? Un alt element a fost ca fusese intors cu doua zile inainte de autoritatile bulgare si am mai observat la sfarsitul pasaportului ca turcii faceau niste mentiuni referitoare la situatia militara. Acesta avea trasa linie la situatia militara, nu facuse armata. Foarte multi pleaca din Turcia ca sa nu faca armata, unde dureaza trei ani. Mai au niste elemente, parintii si adresa. Cetatenilor de origine curda nu li se trece adresa, iar pasapoartele sunt eliberate pe o perioada scurta de timp, sase luni, un an. Acesta avea pasaportul eliberat pe un an. Am informat seful de tura, era un grup intreg, erau sapte, acesta a informat ofiterii de la Combaterea migratiei, i-a separat de restul pasagerilor asa cum se procedeaza si-au luat bagajele si au fost condusi pe fluxul de iesire in zona de tranzit pentru a li se face un control conform metodologiei. Domnul Bocsan ne-a acuzat pe noi ca am facut exces de zel facandu-le control, ca nu trebuia sa ii controlam, asta apare chiar in rechizitoriu. La control, la unul dintre el s-a gasit un cartus, dar important este cum s-a gasit acel cartus! Intr-un geamantan, vamesul care a facut controlul a bagat mana intr-un buzunar si a dat cu mana de o crema si a scos mana scarbit. Dupa aceea a bagat mana din nou si in acea crema a gasit cartusul. Interesant este ca acea crema avea proprietatea, cred ca era usor radioactiva, sa mascheze ce era in ea. Nu mai era depistat nimic la controlul antitero. Bagajul acela trecuse si pe la Istanbul si pe la Brigada antitero de la noi. Deci aia era clar o tentativa sa vada daca se poate trece cu un cartus sau nu. La un alt cetatean s-au gasit niste negative care il infatisau cu un pistol AKM, cu pusti cu luneta, cu lansatoare de racheta, transportoare blindate, in conditiile in care el nu facuse armata. Deci fusese undeva intr-o tabara de instruire. In acel moment seful de tura a spus clar ca turcii nu o sa intre in tara, se completeaza un formular de nepermitere a intrarii in tara, se informeaza Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. A fost informat DIICOT ca s-a gasit un cartus. DIICOT a zis: "Faceti-i dosar, e clar e tentativa de contrabanda". S-a informat Brigada de amenintari si informari teroriste, care au si trimis doi oameni vorbitori de limba turca sa stea cu ei de vorba. Cursa aceasta a aterizat pe la 18.30, eu la ora 20.00 am plecat acasa. Nu stiu ce s-a desfasurat in continuare. Am inteles ca a fost chemat un traducator de limba turca sa asigure comunicarea cu acel turc si doi ofiteri de la Cercetari penale care veneau de acasa din timpul liber, ca sa intocmeasca acea lucrare penala. In momentul in care mi-am terminat serviciul, am predat pistolul si ieseam din aeroport, un angajat din aeroport mi-a zis mie si unui coleg: "Bai, sunt niste turci pe aici care zic ca ati facut rau ca i-ati intors pe astia, ca o sa aveti mari probleme, ca seful meu are relatii mari de tot". Mari de tot, amenintari dintr-astea ca politist am tot auzit. Ca are relatii, sa fie sanatos. Interesant este ca la trei, patru zile am fost chemat la Corpul de control al inspectoratului general la noi la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, fiind acuzat eu si colegii mei ca nu le-am permis intrarea in tara cetatenilor turci ca le-am fi cerut bani. Am dat atunci o declaratie la noi la Inspectoratul General, noi ne asteptam sa primim laude, nicidecum sa fim cercetati pentru ce am facut, pentru ca per ansamblu, atunci s-a ajuns la concluzia ca se eliberau multe asemenea vize pentru cetateni care veneau ca oameni de afaceri, dar ei in realitate veneau sa munceasca, pentru ca si turcii aceia au zis ca ei vin sa construiasca ceva, ca nu sunt oameni de afaceri. In bagaje mai aveau si salopete, cancioc, mistrie, haine de lucru.

Dupa inca trei luni am primit o citatie sa ma prezint la DGA si m-am dus. Am dat o declaratie, am explicat ce s-a intamplat si aia a fost. In ianuarie 2008 am dat declaratia la DGA pentru ca in 9 sau 10 martie 2010, sa ma sune sotia si sa imi spuna ca m-au cautat acasa doi domni de la DGA: "eu nu le-am deschis pentru ca le-am spus ca daca sunt de la DGA si te cauta pe tine trebuie sa stie ca nu esti acasa, esti la serviciu. Mi-au cerut numarul tau de telefon si la fel le-am spus ca daca sunt de la DGA stiu numarul tau de telefon. Eu nu va dau asemenea relatii prin usa, nu va deschid la 7 dimineata, nu stiu cine sunteti".

Au venit la aeroport, eu sunt diabetic, tocmai imi facusem insulina, imi mancam sendvisul, au venit dansii cu mandat de aducere sa merg la DNA. Le-am zis ca merg, nicio problema. Am ajuns la DNA in jur de 8.00 dimineata. M-au bagat intr-un birou si am stat acolo pana pe la ora 12.00.

Pe la ora 12.00 m-a intrebat cineva daca am avocat. Am zis "pentru ce sa am avocat?". Mi-a raspuns "cum pentru ce, pentru ce o sa se intample!". "Pai ce o sa se intample?" "-Hai ca vezi tu!".

Au mai trecut cateva ore, le-am spus ca sunt diabetic, ca am insulina la serviciu, aparatul de testat glicemia. S-a dus un politist de la DGA si mi-a adus rucsacul in care aveam insulina si aparatul, dar eu trebuia sa mananc ceva. Am stat la DNA pana la 10 seara, nu mi-a dat nimeni o felie de paine sau o cana de apa, m-au trimis la wc sa beau apa. Pe la ora 2, nu imi amintesc exact, am mers prima oara in birou la domnul Bocsan. Domnul Bocsan, cu un aer foarte important ma intreaba:

-Iti amintesti ca in 2007 a fost un incident la aeroport?

-Da, imi amintesc!

-Ai dat o declaratie in ianuarie 2008.

-Da, am dat.

-Ti-o menti?

-Da.

-Bine, esti liber. Asteapta!

In jur de ora 18.00-19.00 mi-a dat o hartie prin care eram informat ca s-a inceput urmarirea penala impotriva mea. Si am intrebat:

-In baza a ce?

-Ai avut ocazia sa te aperi, acum asteapta!

A venit o avocata din oficiu, am intrat la dansul si imi spune:

-Te retin!

-Pentru ce?

-Pentru ce ai facut!

Aia a fost toata discutia! Nu ca nu m-a audiat, dar nici omeneste nu a vrut sa stea de vorba cu mine domnul Bocsan. Am o declaratie care au consemnat ei ca s-a incheiat la ora 21.34, dar el la ora 21.15 a emis ordonata de retinere. Deci el m-a retinut inainte sa ma audieze scriptic! Atunci seara la 21.30 am vazut pe hol la DNA ca mai erau trei colegi de-ai mei: fostul comandat care nici nu fusese la serviciu in ziua aia, un ofiter de la combaterea migratiei ilegale si un coleg din ce stiu eu, atunci in 2007, era in prima zi de serviciu sau a doua. Nu am vazut nicio legatura. Mi-au sunat sotia la ora aceea sa o anunte ca am fost retinut. Va dati seama cum i-a picat sotiei care stia ca am plecat la serviciu si seara la 22.30 este sunata sa ii spuna ca sotul ei este retinut. Tatal meu de curand fusese operat de inima, inlocuita inima, by-passuri".

Amintim ca politistii de frontiera Micu Iustin Robertino, Guiu Lucian Catalin, Barbor Bogda si Grama Danut Ion au fost trimisi in judecata in iunie 2010, ca urmare a deplasarii procurorului Bocsan, in luna martie a aceluiasi an, pana in Istanbul pentru a audia niste martori turci – pe care doar el stie unde i-a gasit si cum s-a inteles cu ei, in conditiile in care turcii nu stiau romana si probabil nici Bocsan, iar translatorul nu era autorizat – deplasare finalizata cu intocmirea rechizitoriului nr. 12/P/2008 bazat tocmai pe declaratiile martorilor turci care cereau sa se ia act de faptul ca ei fac denunt impotriva politistilor de frontiera pentru ca nu le-a permis accesul in Romania.

Dosarul politistilor de frontiera a fost repartizat judecatorului Dumitru Mirancea de la Curtea de Apel Bucuresti, care i-a condamnat pe cei patru lucratori de politie la 2 si 3 ani de inchisoare cu suspendare, desi au fost prezentate dovezi care aratau ca probele obtinute de procurorul Bocsan in Turcia au fost obtinute fara respectarea stricta a dispozitiilor legale. Magistratul a stabilit insa ca probele pot fi folosite daca se coroboreaza cu celelalte probe ale cauzei. Decizia a fost atacata de cei patru politisti de frontiera, iar dosarul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la completul format din judecatoarele Lavinia Lefterache, Corina Jijiie si Lucia Rog, care a admis recursul acestora si a dispus achitarea lor in baza art.10 litera c) – fapta nu a fost comisa de inculpati. Instanta suprema a stabilit prin decizia penala nr. 480 din 11 februarie 2013 ca probatoriul administrat in cauza nu sustine invinuirea adusa, iar concluzia procurorului este lipsita de orice fundament. Cei patru politisti de frontiera au putut sa demonstreze ca acuzatiile imputate de procurorii DNA nu au fost reale, dar si ca in tot acest timp le-a fost prejudiciata nu doar imaginea, ci si viata profesionala. Din acest motiv, instanta a stabilit ca cei patru ofiteri de politie sa fie repusi in drepturi, dupa ce au fost suspendati din functii pe durata intregului proces, fiecare dintre acestia primind in medie circa 300.000 lei, reprezentand contravaloarea salariilor neincasate in cei trei ani de suspendare.

*Cititi aici decizia definitiva de achitare data de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul politistilor de frontiera