Justitia din Romania are o grava problema cu judecatorii din penal, din dosarele instrumentate de DNA si bazate pe interceptari audio-video. In sensul ca mai toti judecatorii, ca si cand ar fi la ordinul cuiva, refuza in pofida tuturor evidentelor sa incuviinteze expertizarea inregistrarilor pe care DNA si/sau SRI le depune la dosar in acuzare. Mai mult, comportamentul judecatorilor din penal, din dosarele cu miza instrumentate de DNA, arata ca acestia manifesta dispret fata de ideea de proces echitabil si resping in bloc aproape toate probele propuse de acuzati, avand o singura grija: sa dea cat mai repede solutia de condamnare.

Judecatorul sindic Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucuresti (foto) condamnat in fond in mod uluitor la 22 de ani de inchisoare in dosarul afaceristului Grigore Dan Adamescu - de la Astra Asigurari, pentru o infractiune de abuz in serviciu si sapte de luare de mita in bani si bunuri insumand cu toate o valoare de 7000 euro, a depus in data de 15.09.2015 la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti o plangere penala impotriva judecatorului Ciprian Alexandru Ghita de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, pe care il acuza ca l-a executat, savarsind infractiunile de abuz in serviciu si neglijenta in servciu.

Pana in prezent, vocea judecatorului Mircea Moldovan nu s-a auzit in presa, el fiind practic desfiintat din momentul retinerii si arestarii sale, cand s-au difuzat filme cu fuga sa din domiciliu, din timpul unor perchezitii. Putini stiu insa ca la acel moment impotriva lui Moldovan nu exista niciun mandat de retinere sau arestare, filmarile livrate de DNA presei nefiind insotite de aceasta informatie intrucat s-a dorit ca acesta sa fie prezentat opiniei publice ca un infractor care fuge de raspundere.

Lumeajustitiei.ro va prezinta, sintetizat, plangerea penala formulata de judecatorul sindic Mircea Moldovan impotriva judecatorului care l-a condamnat la fond la 22 de ani de inchisoare – pedeapsa absolut exagerata. Spunem asta intrucat valoarea banilor si bunurilor care au stat la baza celor opt infractiuni ce i s-au imputat nu depaseste 7000 euro, iar 22 de ani de inchisoare se dau doar celor care comit omoruri calificate. Chiar daca la cifra uriasa de 22 ani de inchisoare s-a ajuns printr-o interpretare fortata a noilor coduri – care sunt pline de aberatii si incalcari flagrante ale constitutiei si drepturilor omului - din plangerea judecatorului Mircea Moldovan rezulta ca executia sa s-a bazat pe respingerea tuturor probelor in aparare, inclusiv a interceptarilor pe care DNA si-a construit acuzarea.

Principalele acuzatii aduse judecatorului Ciprian Alexandru Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti:

-a pronuntat condamnarea lui Moldovan incalcand dreptul inculpatului la un proces echitabil, dreptul de a beneficia de timpul si inlesninirile unei aparari efective;

-la termenul din 19.02.2015 instanta a dispus inchiderea cercetarilor judecatoresti si inceperea dezbaterilor desi aparatorii alesi ai lui Moldovan (avocatii Mircea Popescu, Ilie Iordachescu si Horia Miclescu) se aflau intr-o alta sala de judecata la ICCJ, aspect sesizat instantei, dar ignorat de judecator – fapt ce echivaleaza cu lipsirea de aparare;

-instanta a pronuntat condamnarea doar pe baza declaratiilor de martor de la urmarirea penala si pe interceptarile audio-video, inregistrari care desi au fost contestate, judecatorul a refuzat sa le verifice nemijlocit si contradictoriu incalcand dispozitiile art. 374, alin. 7 Cpp;

-in mod fals instanta a consemnat in incheiere ca inculpatul Mircea Moldovan “nu a contestat probele administrate in faza de urmarire penala si nici nu a propus audierea unor martori””, desi din caietul grefierului rezulta exact contrariul si anume ca Moldovan a contestat aceste probe;

-in mod fals s-a consemnat ca Moldovan ar fi invocat dreptul la tacere, si nu i s-a luat declaratie de inculpat, desi din consemnarile grefierului rezulta ca Moldovan a precizat ca nu va da nicio declaratie decat dupa administrarea probelor;

-desi la termenul din 07.12.2014 instanta i-a aprobat lui Moldovan sa obtina copii dupa suportii optici cu inregistrarile audio si video de la dosar, pentru a le putea asculta/viziona in vederea pregatirii apararii, la termenul din 19.01.2015 (dupa doar 5 saptamani) atunci cand s-a solicitat un nou termen pentru analizarea tuturor suportilor optici de catre acuzatul Moldovan aflat in stare de arest, s-a refuzat acest lucru, considerandu-se ca cererea a fost facuta “nejustificat si cu rea-credinta”. In realitate, volumul inregistrarilor de la dosar (81 suporti optici) este de 1400 ore, echivalent a 52 de zile, asta daca cineva le-ar viziona continuu fara sa doarma, fiind asadar imposibil vizionarea suportilor optici de la o luna la alta;

-instanta a refuzat la termenul din 19.01.2015 solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice criminalistice cu privire la interceptarile de pe suportii optici, mentionand ca respinge cererea in acest sens a inculpatului Mircea Moldovan, desi in realitate cererea fusese facuta de alti co-inculpati, Moldovan mentionand anterior ca va solicita sau nu efectuarea unei expertize doar dupa ce va reusi sa analizeze toti cei 81 suporti optici. Practic instanta i-a respins lui Moldovan o cerere de probe pe care acesta nu a facut-o, privandu-l de dreptul de a o face, desi initial i-a permis sa obtina si sa studieze interceptarile de pe respectivii suporti;

-instanta nu a administrat in apararea lui Moldovan nicio proba, intrand pe dezbateri si ramanand in pronuntare fara sa tina cont nici macar de cererea de repunere pe rol formulata de Moldovan, in care s-a atras atentia asupra incalcarii tuturor drepturilor procesuale, de la cel de a fi asistat de aparatorii alesi, la cel de administrare de probe in aparare si declaratia de inculpat;

-instanta nu a tinut cont de criteriile de individualizare a pedepselor si pentru fiecare infractiune retinuta a retinut doar de gravitatea deosebita a faptelor, fara sa ia in seama obiectul material al acestora (7000 euro pentru opt infractiuni) si alte criterii prevazute de art. 74, alin. 1, lit g Cpp (nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala) aplicand criterii maxime, ceea ce a condus la o pedeapsa rezultanta de 22 ani nejustificat de severa;