Pana si procurorii de caz au retineri fata de acuzatiile pe care i le aduc fostului judecator CCR, Toni Grebla. Si intelegem si de ce! Tot dosarul spectacol in care procurorii DNA Doru Tulus si Marius Vartic (foto) au oscilat intre struti, capre si embargouri unilaterale a fost “rezolvat” de judecatoarea Maricela Cobzariu de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a concluzionat, culmea, la unison cu procurorii de caz, ca toata situatia creionata in jurul lui Toni Grebla se bazeaza “pe indicii ce ar justifica masura preventiva a arestului la domiciliu, intemeiate pe o stare de suspiciune rezonabila justificata”. Intr-adevar, in incheierea prin care s-a respins propunerea DNA de arestare la domiciliu a lui Toni Grebla, se retine ca in referat este prezentat un tablou infractional vast, insa judecatoarea Cobzariu a apreciat ca “toate aceasta stare de presupusa ilegalitate mascata de amestec/confuziuni trebuie clarificata, etapizata, prezentata si probata astfel incat ele sa capete valoare de probe certe si sa dea justete masurii preventive”.

In atare conditii, judecatoarea Maricela Cobzariu a decis ca Toni Grebla nu reprezinta pericol social concret pentru ordinea publica si nu poate afecta buna desfasurare a procesului penal, fostul judecator CCR urmand sa fie judecat in stare de libertate.

Pana la acesta concluzie, judecatoarea Maricela Cobzariu de la ICCJ a demontat rand pe rand, intr-o incheiere de 41 de pagini, toate acuzatiile aduse de procurorii DNA Doru Tulus si Marius Vartic in referatul prin care au cerut luarea masurii preventive a arestului la domiciliu pentru Toni Grebla, cercetat pentru trafic de influenta, efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia in scopul obtinerii pentru sine si pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite si constituire de grup infractional organizat.

ICCJ nu a gasit fundamentul juridic pentru “folosul necuvenit”

In incheierea nr. 176 din data de 11 martie 2015 din dosarul nr. 990/1/2015, referindu-se la infractiunea de trafic de influenta ce ar fi fost comisa de Toni Grebla, judecatoarea suprema Maricela Cobzariu a retinut ca nu se poate sustine acuzatia procurorilor privind acuzatia de trafic de influenta, evidentiind ca "este dificil de admis ca inculpatul a pretins bunuri in 2003 pentru a-si trafica influenta in perioada 2010-2015" in favoarea finului sau Ion Biricina, "anticipandu-si cumva cariera sau ascensiunea profesionala". De altfel, judecatoarea Cobzariu a stabilit si ca bunurile pe care le-ar fi primit Grebla de la finul sau Ion Biricina nu reprezinta “bunuri primite cu titlu de foloase necuvenite sau ca au fost pretinse in scop infractional”, apreciind ca sustinerea procurorilor potrivit careia bunurile primite de ex-judecatorul CCR de la finul sau Bircina se circumscriu notiunii de "folos necuvenit" nu au fundament juridic.

Dincolo de aspectul primirii unor bunuri cu titlul de folos necuvenit, judecatoarea Maricela Cobzariu a evidentiat ca procurorii nu au facut “dovada prin probe certe" ca Toni Grebla ar fi determinat anumite persoane din cadrul unor institutii sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze, ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu, nefiind astfel indeplinita o conditie esentiala pentru a putea fi incriminata infractiunea de trafic de influenta.

DNA il acuza pe Toni Grebla de o infractiune care “nu s-a consumat”

In ce priveste acuzatia privind efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia, insusi procurorul Marius Vartic recunoaste, potrivit Incheierii ICCJ, ca “nu s-a consumat”, insa “ea vine sa dea forta primei acuzatii ce vizeaza efecutarea de operatiuni bancare cu functia”, iar, atentie, judecatorul de drepturi si libertati mai retine ca in opinia reprezentantului parchetului “prima infractiune este cea care da gravitate acuzatiei prin raportare la aceste doua infractiuni circumscrise dispozitiilor art. 12 lit. 1 din Legea 78/2000”. Argumentatia procurorului insa, in opinia judecatoarei Maricela Cobzariu, “nu confera existenta sau persistenta unor motive rezonabile care sa justifice banuiala ca persoana in cauza a comis o infractiune”.

DNA a “destructurat” grupul care nu prea era grup

Judecatoarea Maricela Cobzariu a analizat si acuzatia adusa de procurorul DNA Marius Vartic privitoare la constituirea unui grup infractional organizat cu scopul de a initia raporturi comerciale pe linia Romania-Federatia Rusa, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de catre Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeana.

In urma analizarii acuzatiilor, Maricela Cobzariu a stabilit ca nu exista nici macar o proba in dosar care sa arate ca Toni Grebla si celelalte persoane cercetate s-ar fi constituit intr-un astfel de grup avand intentia comiterii unor infractiuni.

De altfel, indoieli par a avea, asa cum reiese din incheiere chiar si procurorii de caz ai DNA care au sustinut ca este vorba mai degraba despre o activitate infractionala desfasurata de inculpatul Toni Grebla ca si initiator al grupului in coniventa cu Savoiu B.C., pe un palier, iar pe alt palier o activitate infractionala desfasurata de catre Bircina Ion, Doghi Victor si ca liantul reunirii acestora ar fi inculpatul Toni Grebla.

In final, Inalta Curte a conchis, in urma analizarii schemei prezentate de DNA, ca “presupusele activitati ale grupului raportat la situatia de fapt existenta in cauza nu se regasesc in niciun mod elemente ce tin sau evidentiaza aspecte ce definesc sau structureaza grupul organizat”.

Deci, nu prea e grup. Asa cum nu prea e nici trafic de influenta, nici foloase necuvenite... Nu o spunem noi, o spune Inalta Curte!

Prezentam in continuare pasaje din incheierea ICCJ din data de 11 martie 2015:

"Analizand propunerea de arestare la domiciliu formulata in cauza, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce vor fi expuse:

Pentru ca solicitarea de arestare vizeaza patru acuzatii in materie penala, judecatorul de drepturi si libertati, in analiza solicitarii de arestare formulata in cauza, va face analiza punctuala a fiecareia dintre aceste acuzatii, cu referire directa si prin raportare la conditiile ce trebuiesc indeplinite atunci cand se solicita luarea unor masuri preventive. (...)

Astfel, prima acuzatie in materie penala vizeaza savarsirea de catre inculpatul Toni Neacsu a infractiunii de trafic de influenta (...). Analiza acestei acuzatii raportat la datele cauzei nu indeplineste in opinia judecatorului de drepturi si libertati cerintele prevazute nici de art. 223 alin. 2 C.procedura penala si nici cele de pertinenta prevazute de art. 202 C.procedura penala, respectiv, luarea masurii arestului la domiciliu sa fie necesara in scopul bunei desfasurari a procesului penal.

Actele cauzei relva indubitabil existenta unor relatii de prietenie si rudenie prin alianta a inculpatului Toni Grebla cu inculpatul Bircina Ion inca din anul 2000 si totodata releva faptul ca in baza acestor relatii inculpatul a beneficiat de anumite foloase de la numitul Bircina Ion, mai exact a beneficiat de folosinta unui autoturism marca BMW seria 5 si utilizarea unui telefon mobil in mod neintrerupt din anul 2003 si pana in prezent cheltuielile cu factura fiind in cea mai mare parte platite de Bircina Ion, astfel cum au fost prezentate in referat si care de altfel nu au fost contestate de catre inculpat.

Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza insa ca pana la acest moment nu s-a facut dovada ca aceste bunuri au fost pretinse sau primite de catre inculpatul Toni Grebla, pentru a-si exercita influenta sau mai exact pentru a-si trafica influenta in interesul numitului Bircina Ion si nici ca aceste bunuri care dau in esenta prin valoarea lor astfel cum a aratat si procurorul de caz gravitatea acuzatiei de trafic de influenta, au fost primite in scop infractional; intrucat este dificil de admis ca inculpatul a pretins bunuri in 2003 (data de la care foloseste masina si telefonul), pentru a-si trafica influenta in perioada 2010-2015 in favoarea numitului Bircina Ion sau ca a pretins aceste bunuri sau le-a primit cu titlu de folos necuvenit anticipandu-si cumva cariera sau ascensiunea profesionala. Mai mult decat atat, inculpatul Toni Grebla a aratat in continutul declaratiei data la 29.01.2015 ca a ocupat in trecut de altfel si functia de consilier la una din firmele lui Bircina Ion, respectiv SC Hermes COMPIMEX SRL, si ca inca de atunci a folosit autoturismul marca BMW, deci cu mult inainte ca acesta sa ocupe vreo functie de demnitate publica de genul celei de senator sau judecator la Curtea Constitutionala (...).

Practic, din actele cauzei nu rezulta ca aceste bunuri au fost primite cu titlu de foloase necuvenite sau ca au fost pretinse in scop infractional, atata timp cat natura relatiei dintre inculpatul Toni Grebla si Bircina Ion era cunoscuta, si chiar notorie pe plan local, astfel ca sustinerea potrivit cu care aceste bunuri primite de inculpat si de altfel necontestate se circumscriu notiunii de "folos necuvenit" nu au fundament juridic, acelasi regim avand celelalte bunuri pe care inculpatul Toni Grebla le-a primit respectiv cele doua rochii pentru sotie si de asemenea materiale electorale, ce de asemenea nu pot fi considerate bunuri pretinse cu titlu de foloase necuvenite.

Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza de asemenea ca nu s-a facut dovada prin probe certe nici in sensul interventiei exprese a inculpatului Toni Grebla in sensul de a determina anumite persoane sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze, ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri asa cum cere textul de lege ce incrimineaza aceasta infractiune.

Desi se retine in referatul cu propunerea de arestare la domiciliu, ca in baza promisiunii facute lui Bircina Ion, inculpatul Toni Grebla s-a intalnit cu numitii Condescu Marin (presedinte al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia), Graure Laurentiu Octavian (director Complex Energetic Turceni), Burlan Daniel (director la Societatea Nationala a Lignitului Oltenia), Trotea Tiberiu (director Complex Energetic Rovinari), Narcis Neaga (functionar in cadrul CNADNR) si altii, si ca a intervenit in mod determinant pe langa acestia pentru satisfacerea intereselor economice lui Bircina Ion, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca in afara de declaratia martorului Ciurel Laurentiu Dan care ofera informatii legate mai degraba de modul in care a fost demis din functia de director general al Complexului Energetic Oltenia, si care intr-adevar in continutul depozitiei sustine ca din punctul sau de vedere, nu a mai putut ramane in aceasta functie intrucat nu a dat curs solicitarii lui Toni Grebla de a-l ajuta pe numitul Bircina Ion, celelalte depozitii ale martorilor audiati, precum si continutul convorbirilor telefonice aflate la dosarul cauzei si redate in referat, reliefeaza doar existenta unor indicii in ceea ce priveste o pretinsa implicare a inculpatului Toni Grebla in ceea ce priveste facilitatea unor activitati profesionale ce au legatura cu numitul Bircina Ion si care din punctul de vedere al judecatorului de drepturi si libertati nu dau consistenta si nu pot fi valorificate ca elemente determinante de natura sa duca la arestarea inculpatului Toni Grebla si nu au valoarea unor interventii determinante pentru satisfacerea intereselor economice ale numitului Biricina Ion. (...)

Asa cum s-a aratat cu privire la cea de-a doua infractiune prevazuta de art. 12 lit. a) din Legea 78/2000 cu prilejul sustinerii referatului cu propunerea de arestare la domiciliu, procurorul de caz a aratat ca intr-adevar aceasta infractiune nu s-a consumat, insa ea vine sa dea forta primei acuzatii ce vizeaza efectuarea de operatiuni bancare incompatibile cu functia, precizand ca practic cu privire la cea de-a doua acuzatie, se pune mai degraba o problema de incadrarea juridica decat de retinere a celei de-a doua infractiuni ca si infractiune distincta de sine statatoare, sens in care au fost prezentate si abordat cumulativ.

Analiza primei infractiuni, care de altfel, in opinia reprezentantului parchetului este si cea care da gravitate acuzatiei prin raportare la aceste doua infractiuni circumscrise dispozitiilor art. 12 lit. a) din Legea 78/2000, nu confera in opinia judecatorului de drepturi si libertati existenta sau persistenta unor motive rezonabile care sa justifice banuiala ca persoana in cauza a comis o infractiune. (…) Pentru ca acuzatia retinuta in sarcina inculpatului vizeaza si faptul ca inculpatul a exercitat in fapt activitati specifice calitatilor de asociat, administrator si director general, in mod ocult si prin interpusi, incalcand dispozitiile de incompatibilitate, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca insasi declaratia martorului Prundici M., pe care organele de ancheta o folosesc ca si proba impotriva inculpatului, clarifica situatia juridica pe acest capat de acuzare.

Suma de 369.264,42 lei, ce se retine ca ar fi reprezentat in aceeasi masura un folos necuvenit pe care l-a primit inculpatul Toni Grebla, ca urmare a exercitarii unor acte incompatibile cu functia reprezinta asa cum explica martorul investitia pe care acesta a facut-o cu achizitia de struti si niciunde in continutul depozitiei acestuia sau din alt act nu rezulta ca i-a dat inculpatului Toni Grebla aceasta suma. (…)

De asemenea, faptul ca inculpatul Toni Grebla i-a prezentat matorului Prundian M., persoane pentru a presta activitati de ingrijire a strutilor, nu reliefeaza din punctul de vedere al judecatorului de drepturi si libertati o asa zisa coniventa infractionala a acestora, cu conotatii penale asupra inculpatului Toni Grebla (…) Ori toate aceste aspecte nu pot fi retinute in sensul in care inculpatul Toni Grebla a exercitat functia de administrator, director general sau asicoat la o ferma care din punctt de vedere nu imbraca nicio forma, sau mai exact nu apare ca inregistrata niciunde. (…) Datele cauzei releva mai curand o reletia de amicitie dintre cei doi, bazata pe incredere si nu reliefeaza prezenta unor probe astfel cum cer dispozitilile art. 223 alin. (2) C.procedura penala, care sa creeze suspiciune rezonabila ca s-a savarsit aceasta infractiune astfel ca si pe aceasta acuzatie nu se justifica solicitarea de arestare. (…)

Cea de-a patra acuzatia adusa inculpatului vizeaza constituirea unui grup infractional organizat. Cele cinci persoane mentionte au constituit un grup infractional organizat cu scopul de a initia raporturi comerciale (export produse agor-alimentare) pe linia Romania-Federatia Rusa, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de catre Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeana. (…)

Niciuna din probele administrate in cauza, pana la acest moment, nu releva ca inculpatul Toni Grebla impreuna cu celelalte persoane cercetate in cauza au constituit un grup infractional organizat care a existat o perioada indelungata de timp si care s-a structurat in mod conjunctural in scopul comiterii unora sau mai multor infractiuni grave. (…) Asa cum este probata starea de fapt, la acest moment procesual, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu poate fi vorba despre o asociere a inculpatilor, fie ea si sub aspectul unui grup format ocazional in scopul comiterii immediate a uneia sau mai multor infractiuni sa care sa se regaseasca in notiunea, intelesul si continutul termenilor de 'continuitate' sau 'structura determinanta' in sensul dispozitiilor art. 367 alin. 1 C.penal si care definesc notiunea de grup.

Practic, astfel cum a sustinut procurorul de caz este vorba mai degraba despre o activitatea infractionala desfasurata de inculpatul Toni Grebla ca si initiator al grupului in coniventa cu Savoiu B.C., pe un palier, iar pe alt palier o activitate infractionala desfasurata de catre Bircina Ion, Doghi Victor Victor si ca liantul reunirii acestora ar fi inculpatul Toni Grebla.

Analizand aceasta schema prezentata de procurorul de caz prin raportare in concret la datele cauzei, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca presupusele activitati ale grupului raportat la situatia de fapt existenta in cauza nu se regasesc in niciun mod elemente ce tin sau evidentiaza aspecte ce definesc sau structureaza grupul organizat. (…)

Materialul probator administrat nu releva cu suficienta existenta acestor conditii expuse, cu privire la infractiunea de grup organizat din care sa rezulte indubitabil ca inculpatul Toni Grebla, asa zis lider al gruparii a organizat sau initiat un grup infractional in vederea comiterii infractiunii prevazuta de art. 273 din Legea 86/2006, fiecare din actiunile componente ale laturii obiective ale acestei infractiuni fiind expuse, doar in varianta teoretica, iar situatia de fapt prezentata in propunerea de arestare la domiciliu si expusa de judecatorul de drepturi si libertati, nu evidentiaza in concretetea sa nici constituirea grupului, nici structura sau modul coordonat de functionare ori elemente ce tin de desfasurarea acestei activitati o perioada indelungata de timp, elemente care sa contureze existenta infractiunii retinute in sarcina inculpatului Toni Grebla respectiv constituirea unui grup infractional organizat astfel cum este prevazut de art. 367 alin. 1 Cod penal.

Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca asa cum este prezentata acuzatia in materie penala pe acest capat de acuzare si probate in concretetea sa nu s-au evidentiat aspecte de natura sa creeze suspiciunea rezonabila ca inculpatul Toni Grebla intr-o forma sau alta a actionat in mod structurat si organizat intr-o forma infractionala cu roluri bine delimitate in contextul desfasurarii activitatii infractionale si care sa determine arestarea sa la domiciliu.

Tabloul infractional prezentat in referat este intr-adevar unul vast raportat la numarul persoanelor implicate, insa adaptandu-l la considerentele teoretice prezentate cu prilejul analizarii grupului, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca in sesenta lor nu sunt de natura sa genereze luarea masurii preventive a arestului la domiciliu, astfel ca nici pe acest capat de acuzare in opinia judecatorului de drepturi si libertati nu sunt indeplinite conditiile de rezonabilitate care sa justifice luarea vreunei masuri.

Insusi referatul cu propunere de arestare la domiciliu reliefeaza prezenta sau mai exact concluzioneaza in solicitarea sa finala prezenta doar a unor indicii ce ar justifica masura preventiva a arestului la domiciliu, intemeiat pe o stare de suspiciune rezonabila justificata si de faptul ca una din principalele metode de ascundere a acestor presupuse ilegalitati a fost inclusiv cea de creare a unui amestec/confuziuni vadite intre inculpat si persoanele de la care a primit foloase necuvenite.

Ori, in opinia judecatorului de drepturi si libertati, toate aceasta stare de presupusa ilegalitate mascata de amestec/confuziuni trebuie clarificata, etapizata, prezentata si probata astfel incat ele sa capete valoare de probe certe si sa dea justete masurii preventive atunci cand se dispune”.