Dosarul in care fostul membru CSM, Adrian Toni Neacsu, a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu, a ajuns pe masa Completului de 5 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru judecarea apelului, dupa ce la fond ex-judecatorul Neacsu a fost achitat in baza articolului 17 alin. 2 din Codul de procedura penala, raportat la articolul 16 litera b din Codul de procedura penala - fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege. Aflat la primul termen de judecata, dupa doua amanari din motive de procedura, Completul de 5 al ICCJ condus de judecatorul Ionut Matei (foto) din care mai fac parte judecatorii Simona Daniela Encean, Florentina Dragomir, Lucia Tatiana Rog si Alina Ioana Ilie a procedat luni, 27 octombrie 2014, la audierea lui Adrian Toni Neacsu - in prezent avocat, dar si a soferului Angel Gabriel Rosca. Dupa audierea lui Neascu si a lui Rosca, care a durat aproape doua ore, Completul a dat cuvantului procurorului de sedinta al Directiei Nationale Anticoruptie, in persoana Elenei Matiesescu, care a solicitat readministrarea tuturor probelor din dosar si reaudierea tuturor martorilor audiati la fond.

Ca urmare a solicitarii procuroarei DNA, Elena Matiesescu, in sala de judecata s-a facut liniste, Completul de 5 judecatori incercand sa decida pe loc daca vor admite sau nu propunerea Directiei Nationale Anticoruptie. Probabil ca nu au ajuns la un consens in cele cateva minute cat au stat cu hartiile in fata, din moment ce judecatorul Ionut Matei a suspendat sedinta pentru zece minute.

La reluarea sedintei de judecata, Completul de 5 al ICCJ prezidat de Ionut Matei a hotarat admiterea cererii procurorului DNA si a dispus administrarea probatoriului discutat si la fond, precum si audierea celor 16 martori care au dat declaratii si in fata Completului de 3 al ICCJ la fond. Iata minuta: "Incheiere - Pentru administrarea probatoriului discutat si incuviintat la acest termen, acorda termen la data de 24 noiembrie 2014, Sala Sectiilor Unite - 103, orele 12.00".

In ce ii priveste pe martorii care urmeaza sa fie audiati, conform celor dispuse de instanta, la termenul viitor se vor prezenta judecatorii Mircea Aron si Vasilica Danilet din CSM, precum si Catalin Stan si Florin Mestecaneanu.

Ce le-a venit sa readministreze probe?

Decizia de luni, 27 octombrie 2014, a Completului de 5 al ICCJ condus de judecatorul Ionut Matei i-a luat prin suprindere atat pe Adrian Toni Neacsu si Angel Rosca, cat si pe avocatii acestora, si credem noi, isi gaseste justificarea intr-o decizie recenta a CEDO, dispusa in cauza Mischie vs. Romania, ceea ce ne face sa ne intrebam daca nu cumva se pune de o condamnare...

In cuprinsul Hotararii de condamnare a Romaniei la plata a 3.000 euro daune morale catre Nicolae Mischie pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost dur criticata pentru ca l-a condamnat pe fostul presedinte al CJ Gorj la un an de inchisoare cu suspendare fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu in baza caruia instantele inferioare l-au achitat.

Iata ce retinea CEDO in Hotararea din data de 16 septembrie 2014 in cauza Mischie vs. Romania:

"Curtea observa mai intai de toate ca Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a audiat pe reclamant in persoana, dar ca l-a condamnat fara a-i asculta si pe martorii audiati de jurisdictiile care l-au achitat in prima instanta si in apel. In acest sens, Curtea retine ca a constatat deja, in cauze similare, ca rolul ICCJ nu este limitat doar la chestiuni de drept. Intr-adevar, procedura in fata instantei de recurs este o procedura completa care urmeaza aceleasi reguli pe care le urmeaza instanta de fond si instanta de apel, iar ICCJ poate confirma achitarea pronuntata in prima instanta sau poate condamna, in urma unei evaluari corespunzatoare a nevinovatiei sau vinovatiei persoanei, prin administrarea de probe noi. In acest caz, ICCJ si-a exercitat a doua optiune, dar fara a examina noi probe. Curtea noteaza ca instantele de fond si apel au considerat ca reclamantul a raportat, in februarie 2003, detinerea ilegala a armei in Romania, dar l-au achitat retinand ca circumstanta in cauza faptul ca actiunea sa nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni. Cu toate acestea, ICCJ a considerat, pe baza acelorasi elemente probatorii, ca reclamantul a adus pusca in Romania in octombrie 1997, ca o astfel de actiune intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, si l-a condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare.

In opinia Curtii, o asemenea analiza nu se limiteaza, asa cum a sustinut Guvernul, doar la o chestiune de drept, si anume, incadrarea juridica a faptelor. Curtea noteaza ca ICCJ a dat o noua interpretare faptelor, apreciind ca reclamantul a introdus pusca in Romania la o data mult anterioara celei retinute de instantele inferioare si, de aceea, a fost vinovat de comiterea unei infractiuni. Prin urmare, ea a agravat situatia, condamnandu-l la o pedeapsa cu inchisoare.

Mai mult decat atat, pentru a se putea pronunta astfel, Inalta Curte a procedat la o noua interpretare a declaratiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a intors hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant in special pe baza declaratiilor pe care acesti martori le-au dat in fata lor in timpul audierilor. In conditiile in care aprecierea diferitelor probe a apartinut instantei de recurs, ramane de retinut ca reclamantul a fost condamnat pe baza acelorasi marturii care le-au fost suficiente instantelor inferioare pentru a se indoi de acuzatii si pentru a motiva achitarea sa. In aceste conditii, omisiunea Inaltei Curti de a-i asculta pe acesti martori inainte de a pronunta condamnarea a redus in mod considerabil dreptul la aparare al reclamantului" .

Prezentam in continuare declaratia data in fata Completului e 5 al ICCJ, condus de judecatorul Ionut Matei:

"Ionut Matei: Care este punctul dumneavoastra de vedere vis-a-vis de declaratii date la fond? Ati lipsit de la serviciu? Ati incasat banii despre care se vorbeste?

Toni Neacsu: Recunosc partial situatia asa cum a fost prezentata, insa apreciez ca faptele care mi se imputa nu atrag consecinte penale. Recunosc ca in perioada iulie-decembrie 2012 au fost zile in care nu am fost la sediul CSM sau in Bucuresti, insa nu pot sa spun ca e vorba de zilele retinute in rechizitoriu.

Potrivit Legii 317/2004 privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, atributiile memmbrilor CSM nu sunt la nivel individual, ci la nivel colectiv. Principala atributie a membrilor CSM era participarea la sedintele de Plen, la sedintele sectiei de judecatori sau procurori si la Sectiile in materie disciplinara.

Ionut Matei: Exista si obligativitatea de participare la comisiile din CSM?

Toni Neascu: Nu era o fisa a postului pentru calitatea de membru CSM. Daca erai inscris in anumite comisii, trebuia sa participi. Eu ma retrasesem din comisii si ramasesem intr-o subcomisie condusa de Mona Pivniceru. Initial am fost membru in toate cele trei comisii, insa ulterior m-am restras si am ramas doar in subcomisia din comisia nr. 3, daca nu ma insel. Este vorba despre o perioada cu mult inainte decat cea retinuta de procurori, adica anterior lunii iulie.

Ionut Matei: Ati adus la cunostinta retragerea dumneavoastra din aceste comisii? Cum se proceda?

Toni Neacsu: In mod cert ca am adus la cunostinta. De altfel, din cate imi amintesc, decizia s-a discutat in cadrul Sectiei pentru judecatori. Ce pot sa va spun este ca in iulie 2012 figuram inscris doar la o subcomisie. Imi aduc aminte ca am depus in scris un document in care anuntam decizia de a ma retrage din cele trei comisii.

Ionut Matei: Cum se incasau banii la Consiliul Superior al Magistraturii?

Toni Neacsu: Banii se incasau lunar in baza indemnizatiei si a diurnei de detasare. In ce priveste indemnizatia, exista o Hotarare a CSM in care se consfinteste faptul ca aceasta se incaseaza independent de prezenta la sedintele Plenului CSM sau la sedintele de Sectii. Natura juridica nu are legatura cu activitatea pe care o are un membru CSM, ci decurgea din calitatea de membru CSM. In anul 2012 din cele 52 de sedinte de Plen, am fost prezent la 49, iar din cele 59 de sedinte de Sectie, am fost prezent la 49 dintre acestea, dupa presedinte. Activitatea mea de membru CSM a fost mult mai complexa, dar in ce priveste prezenta mea efectiva, aceasta avea legatura cu activitatile principale. Nu pot confirma faptul ca am fost la sediul CSM in zilele despre care, in actul de sesizare, se retine ca as fi lipsit. Nu am nicio proba care sa confirme ca am fost prezent.

Ionut Matei: Ce ne puteti spune despre aceste foi colective de prezenta?

Toni Neacsu: Foile colective de prezenta au fost introduse la finalul anului 2011, inceputul anului 2012 ca urmare a solicitarilor Curtii de Conturi a Romaniei care a dirut sa tina o evidenta a membrilor CSM. Aceste foi colective au avut inca de la inceput un caracter pur formal, ele neavand caracter de document contabil. Mandatul de membru CSM era unul de demnitate publica, se exercita permanent si nu era limitat la un numar de opt ore, asa cum trebuiau scrise pe fise colective de prezenta.

Aceste fise colective s-au eliminat ulterior, datorita vulnerabilitatii pe care o creau, iar in prezent mai sunt cateva persoane, membri CSM, care completeaza aceste foi colective din proprie initativa, prin cabinetele lor. S-a renuntat la fise in timpul in care ne judecam la fond, in 2013. niciodata nu am avut reprezentarea ca aceste foi colective erau de natura a atrage actiuni cu caracter juridic. Nu stiu care era circuitul lor, dar din dosar am aflat ca aceastea ajungeau la contabilitate. Aveau efectiv rolul de a evidentia prezenta membrilor CSM ca urmare a solicitarilor Curtii de Conturi.

Au fost situatii in care, tocmai datorita caracterului formal, foile de prezenta au fost prezentate si semnate dupa ce am incasat indemnizatiile aferente. Foile de prezenta se semnau si retroactiv, o data pe luna, iar nu zilnic. Curtea de Conturi nu a cerut exclusiv foi de prezenta, ci a solicitat o modalitate de evidentiere a membrilor CSM. Niciodata nu am avut reprezentarea ca in baza foilor colective de prezenta urma sa se faca plata. Caracterul pur formal a fost evidentiat de faptul ca foile colective de prezenta erau semnate de presedintele de sectie, iar nu de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea sa de ordonator de credite. Este o certitudine faptul ca plata se facea independent de prezenta la sedintele CSM, ea reprezentand doar o evidenta pentru eventualele absente. De altfel, in 2013, au existat doi membri CSM care datorita unor complicatii nu au putut fi prezenti la sedintele de Plen si cu toate acestea li s-au platit indemnizatiile.

In privinta diurnei de detasare, exista un formular care se completa la mijlocul lunii curente si prin care se solicita plata diurnei pentru acea luna, fara precizarea zilelor sau a sumelor ce trebuiau incasate.

Mentiunile in formularul de cerere erau completate de mana de secretara mea, cu mentiunea ca erau situatii cand au fost semnate de secretara sau de soferul meu. Trebuie sa fac precizarea aici ca nu s-a incercat imitarea semnaturii mele, insa nu pot preciza daca au semnat cu propria lor semnatura. Precizeze de altfel ca toti membri CSM au procedat la fel, iar eu aceste practici le-am preluat de la seretarea domnului Lupascu, care mi-a spus ca asa se procedeaza dintotdeauna.

Aceste cereri nu erau de natura a induce in eroare pe cineva. Din punctul meu de vedere, nu era nicio diferenta majora intre plata indemnizatiei si plata diurnei. Nu am intervenit niciodata in modul in care au fost calculate toate aceste drepturi de natura salariala. Totul se rezuma la absenta din sediul CSM, din Bucuresti. In CSM toata lumea stia unde ma aflu. Se cunostea programul meu, chiar daca nu era stabilit in scris. Nu am ascuns niciodata acest lucru.

Imi amintesc de exemplu de o zi in care s-a retinut ca as fi lipsit, 12 iulie 2012, in care chiar din actele de urmarire penala reiese ca am purtat nu mai putin de 52 de convorbiri telefonice cu presedintele si vicepresedintele CSM, dar si cu membrii CSM, iar acestia stiau atunci unde ma aflam. Discutiile pe care le-am avut aveau legatura cu serviciul in care ma aflam.

Au fost situatii cand s-au luat decizii prin telefon, in urma unor consultari a membrilor.

Ionut Matei: In zilele in care ati lipsit, ce ati facut?

Toni Neacsu: Nu pot preciza cu exactitate ce am facut in acele zile, nu imi amintesc. Insa trebuie precizat ca toate dosarele sectiilor se afla in format electronic, iar eu le consultam si le studiam fie de acasa din Focsani, fie din Bucuresti. Forma electronica era unica forma de vizualizare a dosarelor, cu exceptia dosarelor disciplinare cum se regasesc in forma fizica.

In aceeasi perioada, coordonam un site infiintat de CSM, in 2011, (infocsm.ro sau membricsm.ro). Tot in aceeasi perioada, redactam si eram implicat in proiectul Jurindex, care s-a reorganizat sub forma unei fundatii care isi propune sa publice toate hotararile judecatoresti din tara, si la care sunt parteneri CSM, INM, UNBR, INPPA, UNNR si altele. Eu tineam legatura cu toate adunarile generale ale instantelor din Romania. Aveam o legatura directa cu institutiile si judecatorii in exercitarea mandatului. Acest lucru se intampla fie la sediul CSM, fie in Bucuresti, fie in Focsani sau alte localitati".

La finalul declaratiei de aproape o ora data in fata Completului de 5 al judecatorului Ionut Matei, avocata lui Angel Rosca, Nicuta Citu, l-a intrebat pe ex-judecatorul Adrian Toni Neacsu, care era timpul sau efectiv de lucru ca membru CSM.

Adrian Toni Neacsu a raspuns: "Nu ma rezumam la opt ore pe zi, iar unele activitati le desfasuram si in timpul noptii. Aceasta este modalitatea mea de lucru".

Judecatorul ICCJ Ionut Matei catre Angel Rosca: "Credeati ca va cazeaza la DNA?"

A urmat apoi audierea fostului sofer al lui Adrian Toni Neacsu, Angel Gabriel Rosca. In timpul declaratiei acesta a reclamat abuzurile procurorilor si ale politistilor judiciari.

"Ionut Matei: Va sustineti in totalitate declaratiile date in timpul judecarii fondului cauzei si in faza de urmarire penala?

Angel Rosca: Imi sustin in totalitate declaratiile date in timpul judecarii fondului cauzei, si partial pe cele date in timpul urmaririi penale pentru ca am fost silit sa spun ce vor procurorii.

Ionut Matei: V-au amenintat?

Angel Rosca: Prima data m-au dus la audieri fara aparator si s-au purtat foarte urat cu mine. Mi-au luat datele eronate, nu am vrut sa dau declaratie pentru ca nu stiam despre ce este vorba. Mi s-au prezentat acuzatiile doar verbal. Niciodata nu am fost cu pixul in mana.

Ionut Matei: Ati dat declaratie in faza de urmarire penala in prezenta unui avocat?

Angel Rosca: Am dat declaratie la DNA fara sa fiu reprezentat de avocat. La DNA au existat momente in care cele consemnate nu au corespuns cu cele declarate efectiv, astfel ca m-am opus semnarii acelor declaratii. Dupa ce au fost rupte mai multe foi ale declaratiei, trei politisti care participau la audiere, au fost iritati ca trebuie sa rupa atatea foi. Nici doamna procuror nu a consemnat ce spuneau ei, nu mai plecam acasa.

Ionut Matei: Credeati ca va cazeaza la DNA?

Angel Rosca: Nu, credeam ca ma cazeaza in alta parte. Procurorul mi-a spus ca ceea ce declar se poate rasfrange asupra mea. Puteam sa fac plangere asupra celor care m-au anchetat, dar nu am facut-o.

Ionut Matei: Ce ne puteti spune despre programul dumneavoastra? Ati primit banii in baza unor documente falsificate?

Angel Rosca: Nu este adevarat ca am primit venituri salariale in baza unor documente falsificate. Eu aveam acelasi program ca Adrian Toni Neacsu. Potrivit fisei postului, eu deserveam 24/24 ore exclusiv membrului CSM la care eram repartizat. Programul meu conicidea cu programul membrului CSM, putand afirma cu certitudine ca nu era doar de opt ore. Doar in zilele de concediu, zile libere sau deplasari in strainatate ale membrului CSM aveam obligatia de a ma prezenta la sediul CSM. In august 2012 au fost situatii in care am fost rechemat din concediu. In zilele in care am semnat in condita de prezenta am servit membrul CSM. Au fost situatii cand domnul Neacsu mi-a dat bani din buzunarul lui ca sa putem merge cu masina".

La una din intrebarile puse de Ionut Matei, care se referea la dificultatile intampinate cu alimentarea autoturismului cu combustibil, Angel Rosca a detaliat raspunsul, vorbind si despre fostele sefe ale CSM din anul 2012, respectiv judecatoarea Alina Nicoleta Ghica si procuroarea Oana Schmidt-Haineala. Declaratia pe care o prezentam mai jos nu a fost consemnata de judecatorul suprem in declaratia soferului Angel Rosca: "In 2012, sefele CSM aveau patru masini la dispozitie. Cate doua fiecare. Una era de la CSM cu sofer si tot ce trebuie, si inca una era de la SPP".

La final, dupa ce procuroarea DNA Elena Matiesescu a solicitat readministrarea probelor din cursul cercetarii judecatoresti de la fond, precum si reaudierea celor 16 martori audiati la fond de completul format din judecatorii supremi Sandel Macavei, Sofica Dumitrascu si Maricela Cobzariu, avocata lui Angel Rosca, avocata Nicuta Citu a sustinut in fata instantei ca nu se justifica readministrarea tuturor probelor, precum nici reaudierea martorilor, atat timp cat nu s-a justificat ce anume se doreste a se lamuri.

Avocata Nicuta Citu: "Recunosc ca mi-as dori sa stiu ce anume se doreste a se lamuri prin aceste cereri. Am avut o conduita procesuala de buna credinta. Nu ne vom opune administrarii sau readministrarii probelor, insa nu inteleg de ce trebuie audiati 13 martori. Cata vreme nu exista nicio contradictie intre declaratiile martorilor si ale inculpatilor apreciem ca nu mai este utila reaudierea martorilor".