Lumeajustitiei.ro va prezinta un caz penal solutionat definitiv de un complet condus de sefa Sectiei penale a ICCJ, Corina Jijiie (foto), care demonstreaza usurinta cu care oamenii sunt judecati, fara verificarea unor aspecte esentiale privind existenta si citarea partilor, sesizate de aparare, ca si cand ceea ce spun avocatii nu are nicio importanta. In cazul de fata este vorba de condamnarea a doua persoane pentru infractiunea de inselaciune - prevazuta de art. 215, alin 1, 2 si 5 - care in prezent se afla in executarea pedepselor de 6 ani si, respectiv, 4 ani de inchisoare ce le-au fost administrate. Desi aparatorii inculpatilor au demonstrat cu acte indubitabile ca una din partile civile pentru care s-a dispus plata unor considerabile daune materiale nu exista si nici nu a fost vreodata citata legal pe parcursul intregului proces penal, judecatorii supremi au trecut peste aceste aspecte si au judecat, trimitandu-i pe inculpati direct in inchisoare. Definitiv.

Firma din SUA a fost citata la usa Consiliului Local Galati, desi era dizolvata din 2006 si nu s-a constituit parte civila in instanta – Instantele n-au tinut cont

In cazul de fata, prin Rechizitoriul nr. 626/P din 10 mai 2006, procurorul Fanica Hahuie, de la Parchetul Tribunalului Galati i-a trimis in judecata pe numitii Maria Cuzmenco si Constantin Mihalcea, pentru infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215, alin 1, 2 si 5, precum si pentru cea de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta de art. 290, alin 1 Cod penal. De retinut, ca acuzatia principala de savarsire a infractiunii de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, data de art, 215, alin 5 Cod penal, s-a intemeiat mai cu seama pe prejudiciului adus de cei doi inculpati (50.000 dolari) firmei SC Agro Holland LCVB din Statele Unite ale Americii, firma ai carei reprezentanti nu s-au prezentat niciodata in instanta pentru a se constitui parte civila cu respectiva suma, aceasta fiind iserata de procurorul de caz in rechizitoriu, printr-o simpla propozitie. Consecintele deosebit de grave (o paguba mai mare de 200.000 lei conform art. 146 Cod penal) constau atat in prejudiciul adus firmei americane, precum si un alt prejudiciu adus altei firme – Romtrans SA. Inculpatii au fost condamnati, atat la fond, cat si in apel de Tribunalul Galati si, respectiv, Curtea de Apel Galati (dosar nr. 5388/121/2006), fara ca niciuna din aceste instante sa verifice existenta partii civile - SC Agro Holland LCVB – SUA.

In recurs, la Inalta Curte, cunoscuta avocata Graziela Barla, care l-a reprezentat pe inculpatul Constantin Mihalcea, a aratat in motivele de recurs si in pledoariile in fata instantei ca firma din SUA nu mai exista, intrucat a fost radiata in anul 2006, iar in privinta sediului acesteia retinut in actul de inculpare, firma nu mai avea din anul 2003 adresa indicata. Cu toate acestea, instantele de fond si apel care au citat firma la adresa din SUA nu s-au aratat deloc preocupate defaptul ca niciodata nu s-a indeplinit procedura de citare cu aceasta persoana juridica si, mai mult, la Curtea de Apel Galati, firma SC Agro Holland LCVB a fost citata „prin afisare la usa Consiliului Local Galati”. Avocata Graziela Barla a depus la dosarul de recurs, care s-a judecat la Inalta Curte, documente care atestau ca SC Agro Holland LCVB – SUA nu mai avea din anul 2003 adresa mentionata in Rechizitoriu si, mai mult, firma a fost radiata inca din anul 2006 – aceste documente le puteti citi atasate la finalul articolului.

Completul de recurs al ICCJ format din Corina Jijiie, Lavinia Lefterache si Leontina Cismasiu nu s-a sinchisit ca dosarul s-a judecat de la cap la coada cu lipsa de procedura!

Fata de aceste probe, de netagaduit, apararea a aratat ca atat la fond, cat si in apel si recurs, a fost continuu lipsa de procedura cu firma americana si ca in mod gresit primele instante, pe langa condamnarile la inchisoare pronuntate au obligat inculpatii, in solidar, la restituirea sumei de 50.000 euro catre aceasta. Desi potrivit legii judecata nu poate avea loc in lipsa unei parti necitate legal, in recursul judecat la 31 ianuarie 2012, completul format din Corina Jijiie (presedintele Sectiei penale a ICCJ) Lavinia Lefterache si Leontina Cismasiu, a redus pedeapsa in cazul lui Constantin Mihalcea, de la 6 ani, la 4 ani de inchisoare, pentru inselaciune,insa a mentinut dispozitiile intantelor anterioare, mai precis: „In baza art. 14, C.p.p combinat cu art. 998 C. Civ si art. 1003 C. Civ au fost obligati inculpatii Cuzmenco Maria si Mihalcea Constantin, in solidar, la plata sumei de 50.000 USD, cu titlul de despagubiri civile catre partea vatamata SC Agro Holland LCVB....” Decizia ICCJ din 31 ianuarie 2012 inca nu a fost redactata.

Cum oare s-a dispus plata de despagubiri catre o persoana fara capacitate de exercitiu, care nu mai exista din 2006? Si care nu s-a prezentat niciodata in vreo instanta, nici la fond si nici in apel si recurs... Cum oare se poate judeca o cauza penala in Romania, in mai multe instante, in lipsa unei parti necitate? Cat de real mai poate fi un prejudiciu, atata vreme cat nimeni nu-l revendica? Dar faptele imputate? Iata, prin urmare, ce se intampla la Inalta Curte – instanta care ar trebui sa fie un exemplu pentru toate celelalte instante din tara.  Culmea, in acest caz, procurorul de sedinta a cerut casarea cu trimiterea la rejudecare, pentru a se stabili valoarea reala a prejudiciului si calitatea firmei americane, in functie de care urma sa se stabileasca atat vinovatia, cat si raspunderea pe latura civila si penala.

In prezent, Constantin Mihalcea se afla in executarea pedepsei administrate. El va uza de caile extraordinare de atac pe care le are la dispozititie conform legii si va formula plangeri penale la Parchet, disciplinare la CSM, precum si plangere la CEDO impotriva judecatorilor Inaltei Curti.

* Cititi aici actele care demonstreaza ca firma din SUA a fost dizolvata din 2006

* Cititi aici extrase din decizia Curtii de Apel Galati, care arata ca firma din SUA era citata prin afisare la usa Consiliului Local Galati