Completul de 5 al ICCJ prezidat de vicepresedintele instantei supreme, judecatorul Ionut Matei (foto), din care mai fac parte si judecatorii Cristina Geanina Arghir, Marius Foitos, Leontina Serban si Maricela Cobzariu s-a suparat rau pe inculpatii din dosarul "Privatizarilor strategice”, in care fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, Stamen Stanchev, Vadim Beyatov, Gabor Kerekes, Mihai Dorinel Mucea, Mihai Radu Donciu, Calin Florea, Oral Mustafa si Michal Susak sunt acuzati de tradare prin transmitere de secrete. Atat de tare incat i-a pus sub control judiciar pe o parte din inculpati, dupa ce chiar presedintele Completului Ionut Matei a pus in discutie din oficiu instituirea unei masuri preventive, fara a preciza insa in timpul dezbaterilor care ar fi aceasta. Motivul care a stat la baza deciziei ICCJ de a pune in discutie din oficiu necesitatea instituirii unei astfel de masuri a fost acela ca unul dintre inculpati, respectiv Gabor Kerekes, a parasit Romania si a plecat in Germania, desi se afla sub masura preventiva a controlului judiciar, dispusa de instanta suprema in data de 7 octombrie 2014. Modalitatea prin care Kerekes a anuntat ICCJ despre plecarea sa a fost inedita. Kerekes Gabor a transmis instantei supreme un e-mail in care a precizat ca pleaca in Germania, atasand scrisori si copia unui bilet de intoarcere.

Ca urmare a parasirii tarii de catre Gabor Kerekes, Ionut Matei, vizibil nervos si deranjat de gestul inculpatului, a pus in discutie din oficiu arestarea preventiva a acestuia. In acelasi timp, fata de inculpatii prezenti la termen, respectiv Codrut Seres, Zsolt Nagy, Mihai Mucea si Mihai Donciu, ICCJ a analizat posibilitatea luarii unei masuri preventive, fara a preciza insa daca este vorba despre control judiciar, arest la domiciliu sau arest preventiv.

La randul sau, reprezentantul DIICOT prezent in sala Sectiilor unite a ICCJ a cerut Completului de 5 condus de Ionut Matei sa admita arestarea la domiciliu a inculpatilor prezenti in sala si luarea masurii arestului preventiv fata de inculpatii absenti, invocand ca exista riscul ca acestia sa se sustraga raspunderii penale.

Dupa audierea martorilor, Inalta Curte a dispus ca inculpatii sa ramana in sala de judecata pana la pronuntarea unei decizii in ce priveste masura preventiva in cazul acestora, informand avocatii inculpatilor ca in cazul celor care nu sunt prezenti decizia va fi publicata prin Incheiere. La circa doua ore de la terminarea audierilor, dupa dezbateri aprinse, ICCJ a dispus arestarea preventiva in lipsa a lui Kerekes Gabor dupa ce acesta a plecat din tara si instituirea controlului judiciar fata de inculpatii Codrut Seres, Zsolt Nagy, Mihai Mucea si Mihai Donciu. In ce ii priveste pe inculpatii care nu au fost de fata la termenul din data de 15 octombrie 2014, Completul prezidat de Ionut Matei a dispus ca acestia sa se prezinte personal la urmatorul termen de judecata, care a fost programat pentru data de 26 noiembrie 2014, ora 9.00.

Trebuie precizat ca decizia masurii controlului judiciar asupra fostilor ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy si a lui Mihai Donci si Mihai Mucea nu s-a luat cu unanimitate, judecatoarele Cristina Arghir si Maricela Cobzariu considerand ca o astfel de masura nu se impune.

Sesizarea din oficiu a ICCJ si solicitarea DIICOT de la termenul de miercuri, 15 octombrie 2014, au fost urmate de pledoariile aparatorilor inculpatilor, care au invocat articole din lege care demonstreaza ca instituirea unei masuri privative de libertate in conditiile date este abuziva si nu are fundament legal, avand in vedere ca toti cei care au fost trimisi in judecata de DIICOT pentru tradare prin transmitere de secrete s-au prezentat personal la fiecare termen de judecata sau au fost reprezentati de aparatorii acestora. Sala de judecata se transformase practic intr-o arena in care, rand pe rand, avocatii si apoi inculpatii prezenti au venit la bara, la indemnul judecatorului Ionut Matei, pentru a argumenta de ce nu se impune o masura privativa de libertate.

Declaratia care a oferit cea mai buna imagine asupra ideilor ICCJ si DIICOT a venit din partea fostului ministru al Comunicatii si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy: “Ma simt ca la scoala, ca atunci cand trebuia sa raspundem toata clasa pentru cei care chiuleau”.

Avocat Gheorghita Mateut: "Nu exista elemente concrete care sa arate ca o astfel de masura este necesara"

Rand pe rand, avocatii au incercat sa convinga instanta suprema ca nu se justifica luarea unei masuri preventive, iar sesizarea din oficiu a ICCJ este lipsita de temei.

Avocatul Gheorghita Mateut, aparatorul fostului ministru Codrut Seres, a sustinut ca nu se poate dispune nicio masura preventiva in cazul clientului sau, intrucat nu exista elemente concrete care sa arate ca o astfel de masura este necesara, dat fiind ca acesta s-a prezentat la toate termenele de judecata si a avut un comportament pozitiv: "Nu se impune luarea unei masuri preventive pentru Codrut Seres. Nu exista elemente concrete care sa arate ca o astfel de masura este necesara. In ce il priveste pe Codrut Seres, trebuie sa constatam ca acesta nu a avut un comportament care sa impiedice derularea procesului. Codrut Seres s-a prezentant la toate termenele de judecata, astfel ca nu exista riscul punerii in pericol a actului de judecata. Cauza se afla in apel, apel fata de care ne situam in pozitia de a solicita o solutia de achitare si nu de condamnare. Pentru a fi luata o astfel de masura in faza de apel, trebuie sa existe probe ca inculpatul a savarsit infractiunea de care este acuzat. Codrut Seres a avut un comportament pozitiv care exclude posibilitatea luarii, la acest moment, a unei astfel de masuri. In opinia mea, luarea unei astfel de masuri ar fi inechitabila fata de ceilalti inculpati”.

Avocat Eugen Iordachescu: "Zsolt Nagy a facut dovada bunei sale credinte. Nu exista temei care sa arate ca Zsolt Nagy ar vrea sa se sustraga”

La randul sau, avocatul lui Zsolt Nagy, Eugen Iordachescu, a punctat ca in cazul fostului ministru al Comunicatii si Tehnologiei Informatiei nu se poate dispune o masura restrictiva intrucat acesta a facut dovada bunei sale credinte, cel mai bun exemplu fiind acela ca a respectat cu strictete obligatiile stabilite de ICCJ in dosarul “Posta”, in care Nagy a fost condamnat la 3 ani si 6 luni inchisoare cu suspendare: "Domnule presedinte, in opinia noastra, nu se mai poate pune in discutie luarea unei masuri preventive in conditile in care clientul meu si-a respectat in totalitate toate obligatiile stabilite de instanta. Ma refer la condamnarea la 3 ani si 6 luni inchisoare pe care acesta a primit-o intr-un alt dosar. Zsolt Nagy a facut dovada bunei sale credinte, a incercat prin aparatorii sai sa isi elucideze cauze sub toate aspectele. Nu exista temei care sa arate ca Zsolt Nagy ar vrea sa se sustraga, iar in toata acesta perioada inculpatul a incercat sa isi dovedeasca nevinovatia. Rezulta fara niciun fel de dubiu ca Zsolt Nagy nu a comis fapta, astfel ca apreciem ca nu se impune luarea acestei masuri”.

Avocat Florin Surghie: "Prefer sa vina clientul meu la mine, decat sa ma duc eu la el”

Aparatorul lui Mihai Dorinel Mucea, avocatul Florin Surghie, a aratat Completului de 5 al ICCJ ca nu se impune luarea unei masuri preventive fata de clientul sau, ca efect al actiunilor unui alt inculpat, cu atat mai mult cu cat comportamentul procesual al lui Mucea a fost corect si a respectat intocmai prevederile legale. Intr-o pledoarie de exceptie, avocatul Surghie a invocat faptul ca Mihai Mucea s-a prezentat la fiecare termen de judecata si nu s-a sustras judecatii sub nicio forma, ba mai mult, si-a manifestat interesul fata de modul de derularea a procesului, prezentandu-se saptamanal la cabinetul sau pentru a discuta pe marginea dosarului: “Domnule Presedinte, prefer sa vina clientul meu la mine, decat sa ma duc eu la el. Nu se justifica o astfel de masura, decat in conditiile in care ar aparea un temei nou, situatie care nu se regaseste in acest caz”.

Avocat Eugen Ostrovschi: “Nu transformati justitia intr-un birou de executari. Sunt convins ca instanta va da o solutie solomonica”

De asemenea, pledoaria aparatorului lui Radu Donciu, avocatul Eugen Ostrovshi, a fost una interesanta, cu atat mai mult cu cat a cuprins si un schimb de replici intre acesta si presedintele Completului, dupa ce avocatul Ostrovshi a evidentiat ca nu este normal ca toti inculpatii sa raspunda pentru actiunile unui inculpat. Ionut Matei l-a intrebat apoi pe avocatul lui Radu Donciu ce ar fi facut in cazul in care clientul sau ar fi fugit din tara, la fel cum a procedat Kerekes Gabor. Raspunsul lui Eugen Ostrovschi a fost unul extrem de simplu si transant: “Va rog sa nu extrapolati un caz. Nu este clientul meu. Nu m-am gandit ce as face. Nu vreau sa imi pierd timpul. Nu transformati Justitia intr-un birou de executari. Sunt convins ca instanta va da o solutie solomonica”.

Avocat Alexandru Chiciu: “Procurorul nu a cerut niciodata, nici la fond si nici in apel, ca Stamen Stanchev sa fie prezent in instanta, nu a apreciat ca obligatorie prezenta lui. La fel, nici instanta de fond ori cea de apel nu au apeciat acest lucru”

Extrem de interesant a fost si schimbul de replici dintre Ionut Matei si avocatul Alexandru Chiciu. La inceputul pledoariei avocatului Alexandru Chiciu, aparatorul lui Stamen Stanchev, presedintele Completului de 5 al ICCJ a gasit oportun sa il intrebe pe avocatul Chiciu despre clientul sau intr-o maniera, spunem noi, nepotrivita: “Ce mai face domnul Stanchev? E la Monaco? “, moment in care Alexandru Chiciu a inaintat instantei documente care aratau ca acesta este plecat din Monaco in interes profesional. Remarca ironica a lui Ionut Matei a lasat, din nou, audienta in aer: “Si mai bine... e in Dubai”.

Avocatul Chiciu a precizat ca prezenta in Dubai a clientului sau este justificata prin aceea ca Stamen Stanchev este consultant, iar deplasarea sa s-a facut in interes profesional: “Desi instanta a dat doua variante de a incheia un inscris provenind de la inculpat din care sa rezulte daca vrea sau nu sa dea declaratii in cauza - atestat de avocat sau de un notar- pentru formalism s-a ales varianta notariala a inscrisului. Si intrucat inca se afla in Dubai ca si consultant - asta e meseria lui, asta face, cu asta isi procura existenta - a apelat la un cabinet notarial din Dubai, pentru a nu intarzia procedurile dispuse de instanta la o eventuala revenire a sa in Europa. Acest fapt demonstreaza inca o data lipsa tendintelor de interziere a judecarii cauzei”.

Dupa ce avocatul Chiciu a explicat rolul deplasarii clientului sau, si-a exprimat pozita fata de solicitarea Parchetului, despre care a apreciat ca este nelegala. Pledoaria avocatului Alexandru Chiciu s-a axat pe trei paliere, respectiv -incidenta art 238 Cpp cu referire la art. 225 Cpp in sensul ca cererea Parchetului de arestare preventiva in cursul judecatii se judeca pe aceleasi reguli ca la urmarire penala, incluzand necesitatea de a-l cita ori incunostiinta pe inculpat despre aceasta cerere si a-l audia legat de propunerea de arestare; -incidenta art 96 Cpp (reprezentarea inculpatului in faza de judecata) versus invocarea de catre procuror a tezei potrivit careia Stamen Stanchev s-ar sustrage de la judecata, caz in care avocatul Chiciu a subliniat ca articolul invocat prevede ca un inculpat are dreptul de a fi reprezentat in instanta de avocatul sau, prezenta sa nefiind obligatorie, cu exceptia cazurilor in care instanta ori procurorul apreciaza ca se impune prezenta lui: "Procurorul nu a cerut niciodata, nici la fond si nici in apel, ca Stamen Stanchev sa fie prezent in instanta, nu a apreciat ca obligatorie prezenta lui. La fel, nici instanta de fond ori cea de apel nu au apreciat acest lucru, nu au pus in vedere inculpatului sa fie prezent, mai ales ca Stamen Stanchev a dat declaratie in fata instantei la fond si a declarat ca nu mai doreste sa dea alte declaratii in fata instantei de apel. In plus, de trei termene apararea a spus ca este mandatata de inculpatul Stamen Stanchev sa invedereze ca nu se formuleaza alte cereri sau exceptii, aprecierea apararii fiind ca aceasta cauza se afla in stare de judecata, fapt consemnat expres in Incheierile de sedinta".

Al treila palier pe care s-a axat pledoaria avocatului Chiciu s-a referit la faptul ca Stamen Stanchev nu a adus atingere bunei desfasurari a judecatii, in acest sens ICCJ fiind instiintata ca la dosar exista o declaratie a lui Stanchev in care acesta, desi nu era citat de instanta suprema, a invederat ca a luat la cunostinta despre termenul de judecata fixat in dosar, tocmai pentru a acoperi eventuala lipsa de procedura: "Acest fapt arata buna sa credinta procesuala. Stamen Stanchev a aratat in acelasi inscris prezentat instantei la primul termen in apel, desi nu era citat, ca intelege sa fie reprezentat de avocatul sau, si ca nu doreste tergiversarea cauzei".

La finalul pledoariei avocatului Chiciu, reprezentantul DIICOT a sustinut in fata instantei ca se impune o masura privativa de libertate intrucat Stamen Stanchev nu a mai luat parte la procese din data de 14.03.2008. Toti avocatii din sala l-au intrerupt brusc pe procuror pentru a informa instanta ca afirmatia anchetatorului este nereala. Ionut Matei nu le-a dat insa posibilitatea de a clarifica aceasta sustinere.

Ionut Matei catre Codrut Seres: "De unde stiu eu ca nu fugiti?"

Dupa pledoariile avocatilor, fostul ministru Codrut Seres i-a dat asigurari lui Ionut Matei ca nu se va sustrage judecatii.

Iata dialogul dintre Codrut Seres si Ionut Matei:

“Codrut Seres: Am venit aici la judecata. Am auzit din partea procurorului o propunere care m-a luat prin surprindere. Faptul ca Kerekes Gabor a luat o anumita decizie nu inseamna ca are legatura cu mine. Nici macar la momentul inceperii urmaririi penale nu a fost luata o astfel de masura. Acum mi se pare o masura extrema si un fel de antepronuntare.

Ionut Matei: De unde stiu eu ca nu fugiti? Procesul trebuie sa se desfasoara in conditiile legii!

Codrut Seres: Domnule presedinte, am venit la judecata. Va multumesc”.

De altfel, Mihai Mucea, a precizat in fata Completului de 5 al ICCJ ca nu a lipsit la niciun termen si nici nu o va face nici in viitor.

Zsolt Nagy: “Ma simt ca la scoala cand trebuia sa raspundem toata clasa pentru cei care chiuleau”

Inainte de inceperea audierii martorilor, si fostul ministru Zsolt Nagy a fost chemat de Ionut Matei pentru a-l convinge ca nu se impune luarea unei masuri preventive pe numele sau. Iata ce a declarat Zsolt Nagy:

“Domnule presedinte, am venit la instanta la fiecare termen. Sunt convins de nevinovatia mea si voi face tot posibilul sa va conving si pe dumneavoastra de acest lucru. Trebuie sa spun insa sincer ca ma simt ca la scoala cand trebuia sa raspundem toata clasa pentru cei care chiuleau”.

Dosarul "Privatizarilor strategice" este unul dintre cele mai longevive procese din istoria postdecembrista, primii inculpati din acest dosar, respectiv Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu fiind trimisi in judecata in 18 aprilie 2007, sub acuzatiile de constituirea unui grup infractional organizat cu caracter transnational si spionaj, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. In acelasi dosar a fost trimis in judecata in 13 septembrie 2007, si Vadim Benyatov Don, acesta fiind acuzat de procurorii DIICOT ca ar fi obtinut informatii secrete din domeniul energetic, al economiei nationale a Romaniei, informatii despre care anchetatorii au retinut ca sunt de natura sa puna in pericol securitatea nationala. Circa doi ani mai tarziu, in 30 martie 2009, DIICOT i-a trimis in judecata si pe Ioan Codrut Seres, fost ministru al Economiei si Comertului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatii si Tehnologiei Informatiei, Gabor Kerekes, Mircea Calin Flore, director CSFB Europe Ltd Londra cetatean romano-englez, Michal Susak, cetatean ceh si Mustafa Oral, cetatean turc, acuzandu-i ca in perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 acestia au aderat la grupul infractional organizat din care faceau parte si Benyatov, Stanchev, Mucea si Donciu, cu scopul final de a obtine beneficii financiare sau materiale.

Iata acuzatiile DIICOT:

"In sarcina acestora s-a retinut ca, in perioada 30.05.2005 – 21.11.2006, au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si inculpatii VADIM BENYATOV, STAMEN STANCHEV, MUCEA DORINEL MIHAI si DONCIU MIHAI RADU, in scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, fapte prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art.2 lit. a si b, pct. 8, 15, 20 si lit. c din Legea nr. 39/2003.

In sarcina inculpatului SERES IOAN CODRUT s-a retinut si comiterea infractiunii de tradare prin transmiterea de secrete, fapta prev. de art. 157 al. 1, 2 C.p.

Pentru inculpatii SUSAK MICHAL si FLORE MIRCEA CaLIN s-a retinut si comiterea infractiunii de complicitate la spionaj, fapta prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 159 C.p.

In mod concret, in sarcina celor 6 inculpati s-au retinut comiterea de activitati ilicite cu caracter penal derulate in legatura cu:

-privatizarea S.C. ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A.

-vanzarea unui pachet de 8 % din actiunile PETROM.

-procese de privatizare/restructurare a S.C. ROMAERO S.A. Bucuresti si S.C.

AVIOANE S.A. Craiova aflate in portofoliul M.E.C. – O.P.S.P.I.

-consultanta in vederea privatizarii S.N. RADIOCOMUNICATII S.A.

-adjudecarea licitatiei pentru asigurarea consultantei in vederea restructurarii si privatizarii C.N. POSTA ROMANA S.A. din portofoliul M.C.T.I.

-selectarea prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la S.C. ROMTELECOM S.A. din portofoliul M.C.T.I".

*Cititi aici minuta ICCJ