Lumea Justiției continuă să prezinte instanțe pe care regimul Bolojan le ignoră, chiar dacă sediile acestora stau să se prăbușească peste magistrați, grefieri, avocați și justițiabili. De data aceasta, contextul este cu atât mai dramatic, cu cât vorbim despre o clădire-monument istoric.

Curtea de Apel Cluj – prezidată de judecătoarea Dana Gîrbovan (foto 1) – a trimis vineri, 13 martie 2026, scrisori către președinții Camerei Deputaților și Senatului, cerându-le să includă în proiectul de buget pe anul curent suma de 124 de milioane de lei, reprezentând tranșa necesară în 2026 renovării Palatului de Justiție din Cluj-Napoca – imobil datând din 1902, care prezintă serioase avarii atât în interior, cât și în exterior. Judecătoarea Gîrbovan subliniază că statul s-a angajat încă din 2023 să asigure fondurile necesare renovării Palatului de Justiție.

Situația este atât de disperată, încât Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Specializat Cluj au fost deja mutate într-o structură metalică provizorie (vezi foto 2 și 3 la final), pentru a permite începerea lucrărilor la vechiul sediu. (Găsiți întreaga galerie foto pe Actual de Cluj.).

Iată comunicatul CA Cluj:

„Curtea de Apel Cluj solicită Parlamentului României să respecte angajamentele statului şi să aloce fondurile necesare realibitării Palatului de Justiţie Cluj

În contextul adoptării bugetului de stat pentru anul 2026, Curtea de Apel Cluj a trimis azi, 13.03.2026, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, preşedinţilor comisiilor de specialitate, precum şi liderilor grupurilor parlamentare din ambele Camere o adresă prin care a solicitat cuprinderea în bugetul alocat Ministerului Justiţiei, componenta investiţii, a sumei de 124.000 mii lei, sumă necesară în acest an pentru executarea reparaţiilor capitale şi modernizării Palatului de Justiţie Cluj.

Deși Ministerul Justiției a solicitat Ministerului Finanțelor alocarea acestor fonduri, suma necesară nu a fost inclusă în bugetul aprobat de Guvern pentru anul 2026, în ciuda faptului că investiția este deja contractată, iar statul român și-a asumat realizarea acesteia prin H.G. nr. 553/2023.

Demersurile făcute de către Curtea de Apel Cluj în acelaşi sens, prin solicitări adresate Prim-Ministrului Ilie Bolojan, respectiv Ministrului Finanțelor Alexandru Nazare pe data de 12.03.2026 au rămas, de asemenea, fără un răspuns favorabil.

Valoarea totală a contractului pentru proiectarea și execuția lucrărilor este de 396 milioane lei (cu TVA), durata fazei de execuţie este stabilită la 30 de luni, iar pentru anul în curs este necesară suma de 124 milioane lei pentru continuarea lucrărilor conform calendarului contractual.

Asigurarea fondurilor necesare funcționării justiției nu este o favoare, ci o obligație constituțională a puterii executive și a celei legislative. Independența justiției nu poate exista fără resursele materiale care să permită desfășurarea unui act de justiție eficient, sigur și demn.

Situația Palatului de Justiţie Cluj este una cât se poate de seriosă și de urgentă. Construit în perioada 1898-1902, expertizele tehnice arată că Palatul este expus unor riscuri majore în caz de cutremur sau incendiu, iar degradarea continuă a șarpantei și a structurii produce deja deteriorări în interiorul şi exteriorul clădirii, punând în pericol siguranța cetăţenilor şi integritatea clădirii.

În prezent, pentru a permite începerea lucrărilor de execuţie, Judecătoria Cluj-Napoca și Tribunalul Specializat Cluj au fost relocate într-o structură demontabilă, o soluţie provizorie, dar necesară, ce implică însă, inerent, un disconfort semnificativ atât personalului instanţelor, cât şi avocaţilor şi cetăţenilor implicaţi în procedurile judiciare.

Judecătorii și personalul auxiliar ai Curții de Apel Cluj, Tribunalului Cluj, Tribunalului Specializat Cluj și Judecătoriei Cluj-Napoca și-au asumat să lucreze toată perioadă de execuţie în condiții de șantier, tocmai pentru că această investiție este urgentă și necesară.

Cu atât mai mult, statul român trebuie să își respecte propriile angajamente și să asigure finanțarea unei investiții deja aprobate de Guvern și aflate în derulare.

În urmă cu un an, pe data de 24 martie 2025, Premierul României, domnul Ilie Bolojan, declara că: ‘Statul român are datoria de a asigura condițiile optime pentru ca magistrații să-și exercite profesia la cel mai înalt standard. O infrastructură modernă, adecvată înseamnă totodată și un respect mai mare pentru cetățeni’.

‘Solicit Premierului României, domnul Ilie Bolojan, să îşi îndeplinească obligaţiile pe care le-a recunoscut şi şi le-a asumat în legătură cu investiţiile în infrastructură. Palatul de Justiţie Cluj este un monument istoric impresionat, ce şi-a făcut datoria pentru comunitate vreme de peste un secol. Este un monument istoric și un simbol al justiţiei, iar restaurarea sa înseamnă protejarea unei părți din patrimoniul cultural al orașului și al sistemului judiciar, parte din moștenirea pe care avem datoria să o transmitem generațiilor viitoare. În prezent însă, starea sa de degradare reclamă investiţii imediate, ce au fost de altfel asumate de către Guvern prin H.G. nr.553/12 iunie 2023. În baza acestei hotărâri am derulat procedurile de achiziţii publice şi am încheiat două contracte (pentru proiectare şi execuţie, respectiv management lucrare – ambele în derulare), iar executarea acestora nu este un moft, ci o obligaţie contractuală şi o necesitate faptică stringentă’, a declarat Dana Gîrbovan, preşedintele Curţii de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj solicită, așadar, public, Parlamentului României adoptarea amendamentului la legea bugetului de stat pentru anul 2026, prin care să fie alocată suma de 124 milioane lei necesară continuării lucrărilor de reabilitare a Palatului de Justiție Cluj.

Conducerea Curţii de Apel Cluj asigură totodată cetăţenii că va depune şi pe viitor toate eforturile pentru finalizarea acestei investiţii esenţiale pentru justiţia română”.