Ordinul prin care seful DNA Marius Voineag (foto) a cerut ca procurorii sa comunice catre conducerea institutiei masurile de supraveghere solicitate de catre anchetatori nu incalca nici principiul independentei, nici cel privind confidentialitatea anchetei. Precizarea apartine Directiei Nationale Anticoruptie.

Amintim ca luni, 14 august 2023, site-ul G4media a publicat ordinul prin care Voineag a dispus ca solicitarile formulate de catre procurorii DNA privind emiterea unor masuri de supraveghere tehnica (interceptari, filaje etc.) sa fie transmise de indata procurorului-sef al parchetului anticoruptie si adjunctilor acestuia, Tatiana Toader si Paul Silviu Dumitriu (click aici pentru a citi).

O zi mai tarziu, acelasi portal media a publicat aici o serie de critici formulate de catre diversi procurori sub protectia anonimatului.

Iata cum arata aceste nemultumiri:

„• Ordinul privind comunicarea pe cale ierarhica a solicitarilor adresate instantelor competente, privind autorizarea masurilor de supraveghere tehnica, este profund nelegal, atat din perspectiva Codului de procedura Penala, cat si a legilor statutare ale justitiei (Legea 303/2022, privind statutul magistratului si Legea 304/2022, privind organizarea judiciara).

• Astfel: in Codul de Procedura Penala, institutia masurilor de supraveghere tehnica este prevazuta de la art. 138 la art. 146. Actorii instituirii unei masuri de supraveghere tehnica sunt expres si limitativ prevazuti in Cod, respectiv: procurorul (de caz, evident – cel care solicita instantei incuviintarea interceptarilor convorbirilor, a localizarilor, a inregistrarilor in mediu ambiental sau a supravegherilor operative), judecatorul care emite mandatul si persoanele care pun in aplicare mandatul (expres prevazute la art. 142 alin. 1 CPP, respectiv organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei, adica Directia de Operatiuni Speciale din cadrul IGPR). In nicio dispozitie legala nu apare in cursul procesului decizional de instituire a masurii de supraveghere tehnica, procurorul ierarhic superior procurorului de caz.

• Mai mult decat atat, in art. 3 alin. 2 din Legea 303/2022 (privind statutul judecatorilor si procurorilor), precum si in art. 68 din Legea 304/2022 (privind organizarea judiciara), se prevede expres ca in efectuarea si supravegherea urmaririi penale, precum si in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege (mai sus analizate, in cazul masurilor de supraveghere tehnica). Art. 68 alin. 3 din Legea 304/2022 prevede ca masurile si solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate in scris si motivat de procurorul ierarhic superior (in cazul procurorilor DNA din teritoriu, de catre sefii de servicii teritoriale, iar in cazul celor din structura centrala, de catre sefii de sectii), sau de procurorul sef al DNA. Insa solicitarea incuviintarii unei masuri de supraveghere tehnica nu este nici masura si nici solutie in sensul Codului de Procedura Penala, deci nu este supusa infirmarii conform legii.

- Mai mult decat atat, avand in vedere principiul independentei procurorului, consacrat la nivel constitutional in Romania, nu doar in dispozitiile mai sus mentionate din legile organice, precum si in Principiile si Normele referitoare la procurori cuprinse in Carta de la Roma (adoptata sub egida Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei, ce cuprinde avizul nr. 9/2014 al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni), este interzisa folosirea parghiilor interne, de control ierarhic, in scopul exercitarii unor presiuni necuvenite sau nelegale.

• Ordinul in discutie reprezinta exact acest gen de presiune interna, obligand practic procurorii, sa incalce confidentialitatea lucrarilor de urmarire penala si sa comita abaterea disciplinara prevazuta de art. 271 lit. i) din Legea 303/2022, anume nerespectarea confidentialitatii lucrarilor.

• Niciuna dintre dispozitiile interne sau internationale nu permit exercitarea controlului procurorului ierarhic superior asupra oportunitatii adoptarii unor masuri de supraveghere tehnica. Motivarea ordinului, potrivit careia astfel s-ar produce o ‘dinamizare’ a activitatii de urmarire penala, este una ridicola, intrucat gama de procedee probatorii prevazute de Codul de Procedura Penala este larga si in mod cert, masurile de supraveghere tehnica nu reprezinta vreo ‘regina a probelor’. Mai mult decat atat, in legislatia din Romania se specifica expres, la art. 103 Codul de Procedura Penala, ca probele nu au o valoare dinainte stabilita, adica probele obtinute din interceptari nu sunt mai ‘valoroase’ decat cele obtinute prin audierea unor persoane sau efectuarea unor expertize, de exemplu. Ca atare, justificarea reala a emiterii unui astfel de ordin nu este aceea de a ‘dinamiza’ activitatea unor structuri cu rezultate mai slabe, ci de a accesa in mod nelegal lucrari de urmarire penala confidentiale.

• Mergand mai departe, in situatia in care o ancheta desfasurata in teritoriu nu ar fi pe placul conducerii DNA, atunci cauza ar putea fi preluata la structura centrala si directionata catre anumiti procurori si evident, catre anumite solutii”.

Intr-un drept la replica trimis miercuri, 16 august 2023, catre G4media, seful DNA Marius Voineag demonteaza punct cu punct criticile de mai sus. In esenta, Voineag explica faptul ca ordinul are un rol pur managerial, nefiind de natura sa imixtioneze cu activitatea de urmarire penala, unde procurorul de caz este independent, potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara. Pe de alta parte, conform aceleiasi legi, procurorul functioneaza conform subordonarii ierarhice – principiu ocrotit de jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei (si, adaugam noi, de art. 132 alin. 1 din Constitutie: „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”).

Redam explicatiile DNA:

„Precizari prealabile

Ordinul nr.123/10.08.2023, avand ca obiect comunicarea, de indata, prin e-mail, catre conducerea Directiei, fara a intrerupe sau afecta circuitul legal si regulamentar de sesizare a judecatorului de drepturi si libertati de la instanta competenta si, respectiv, punerea in executare masurilor autorizate, a cererilor emise in procedura de emitere a masurilor de supraveghere tehnica reglementata in art. 140 C.proc.pen., precum si a ordonantelor emise, conform art. 141 C.proc.pen., cu privire la aceleasi masuri autorizate de catre procurori, (anterior expedierii catre instanta / organ judiciar de punere in executare), a fost emis de catre procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in baza art. 69 si art. 68 alin. 3 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara si a prevederilor art.7 lit. a) si lit. s) din Regulamentul de organizare si functionare al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr.1.643/15.05.2015 al ministrului justitiei.

Potrivit art. 69 si art. 68 alin. 3 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara:

'Masurile si solutiile adoptate de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi infirmate in scris si motivat numai de catre procurorul ierarhic superior ori de catre procurorul-sef al directiei, atunci cand acesta constata ca sunt nelegale sau netemeinice'.

Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.

Dispozitiile art.7 lit. a) si lit. s) din Regulamentul de organizare si functionare al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr.1.643/15.05.2015 al ministrului justitiei, stabilesc ca procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie indeplineste urmatoarele atributii:

• conduce si coordoneaza intreaga activitate a Directiei Nationale Anticoruptie, luand masuri pentru buna organizare si functionare a acesteia;

• exercita controlul asupra activitatii procurorilor si a intregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnati.

De altfel, reglementarea separarii deciziei in privinta carierei judecatorilor si procurorilor a fost calificata si de Comisia de la Venetia, prin Avizul nr.924/2018, pct. 135, ca fiind 'benefica', deoarece: 'Chiar daca judecatorii si procurorii sunt si unii, si altii parte din autoritatea judecatoreasca si chiar daca pot trece de la o cariera la alta, regulile difera cu privire la multe aspecte si trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferenta substantiala, are consecinte in domeniul managementului si disciplinei' (Par.37 din Decizia CCR NR.524/09.11.2022).

Cu referire la primele trei bullet-uri din articolul publicat:

Sustinerea potrivit careia Ordinul respectiv ar fi nelegal se bazeaza pe o interpretare gresita a prevederilor legale vizand separarea functiilor judiciare si controlul ierarhic in activitatea de urmarire penala.

Dispozitiile art.3 alin.5 C.proc.pen. definesc sfera continutului functiei judiciare a judecatorului de drepturi si libertati asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale care restrang drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, insa 'cu exceptia cazurilor prevazute de lege'.

In considerarea acestei ultime teze a articolului de lege mentionat, isi produc efectele prevederile art.68 alin.3 si alin.4 din Legea nr. 304/2022 care confera procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie legitimitatea exercitarii controlului ierarhic si in materia metodelor speciale de investigare, prin verificarea legalitatii masurilor de supraveghere tehnica autorizate de procuror, conform art.141 C.proc.pen, precum si a actelor acestuia emise in procedura reglementata in art. 140 C.proc.pen..

Cu titlu reprezentativ, retinem ca aspectele de legalitate care pot face obiectul exercitarii controlului ierarhic superior in aceasta privinta sunt circumscrise, in esenta, verificarii legalitatii cadrului procesual la momentul solicitarii / dispunerii masurilor de supraveghere tehnica sau, dupa caz, a respectarii normelor de competenta incidente dupa materie ori dupa calitatea persoanelor indicate in actul de sesizare sau a indeplinirii unor cerinte speciale de procedibilitate.

Astfel, verificarea legalitatii poate viza existenta unui cadru procesual legal stabilit prin raportare la: intrunirea conditiilor de forma si fond ale actului de sesizare, inregistrarea acestuia si repartizarea spre competenta solutionare cu respectarea dispozitiilor interne*, incidenta unuia dintre cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, dispunerea inceperii urmaririi penale in rem, existenta unei eventuale incompatibilitati etc..

Totodata, controlul ierarhic superior poate privi respectarea normelor de competenta materiala si dupa calitatea persoanei (conform art. 13 alin. 1 lit. a si b din OUG nr. 43/2002), respectarea raportului dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta, eventuala incidenta a situatiilor reglementate in art.3 alin.1 si alin.2 din Legea nr. 49/2022 ori a imunitatilor si privilegiilor anumitor persoane cu statut special etc..

Cu privire la ultimele patru bullet-uri din articolul publicat:

Din perspectiva atributiilor de management ale procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie corespunzatoare functiilor de organizare, coordonare si control-reglare, verificarea in aceasta materie este necesara pentru prezervarea asigurarii unui standard corespunzator de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor, astfel cum acesta este reflectat prin prisma hotararilor pronuntate de catre judecatorul de drepturi si libertati, unificarea practicii judiciare, examinarea legalitatii procedurilor de punere in executare a masurilor de supraveghere tehnica si de informare a persoanelor supravegheate.

Controlul ierarhic nu vizeaza oportunitatea administrarii mijlocului de proba in procesul penal.

Sustinerea ca acest act managerial intern ar fi de natura a afecta independenta procurorului denota o raportare gresita la acest principiu fundamental care guverneaza intreaga activitate de urmarire penala.

De asemenea, alegatia privind afectarea confidentialitatii activitatii de urmarire penala este total gresita, intrucat a opune confidentialitatea procurorului ierarhic superior ar echivala cu o lipsire de continut a parghiilor legale de control ierarhic si o diluare a functiei manageriale. In acest mod, s-ar ajunge la situatia absurda ca organele care asigura punerea in executare a masurilor de supraveghere sa fie indreptatite a cunoaste continutul actelor intocmite / masurilor dispuse de procuror, nu insa si procurorul ierarhic care are parghia infirmarii lor.

* Nota 1: Decizia Curtii Constitutionale nr. 633/2018, par.290: 'Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, paragraful 89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale. Avand in vedere aceste considerente, Curtea apreciaza ca solutia legislativa privind repartizarea aleatorie a cauzelor in ceea ce ii priveste pe procurori contravine principiului constitutional al subordonarii ierarhice, statuat la art. 132 alin. (1) din Constitutie, care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine'”.