Sunt extrem de mici sansele ca Arhiva SIPA sa fie desecretizata in viitorul apropiat. Asta desi o asemenea masura ar trebui sa fie obligatorie, in conditiile in care informatiile aflate in Arhiva SIPA continua sa reprezinte si in prezent instrument de santaj si de presiune la adresa anumitor judecatori si procurori. Mai mult, aceeasi arhiva SIPA a fost folosita la crearea “campului tactic” din Justitie, mai exact la subordonarea unor magistrati Serviciului Roman de Informatii. Or, odata desecretizata, este limpede ca informatiile SIPA nu ar mai putea fi utilizate in asemenea scopuri.

Noua guvernare PNL, in care ministru al Justitiei ar urma sa fie Catalin Predoiu (foto), desigur in cazul in care cabinetul Orban va fi investit de Parlament, isi propune sigilarea arhivei si depunerea ei spre pastrare si conservare. Informatia se regaseste chiar in progarmul de guvernare al PNL, facut public joi, 24 octombrie 2019: “In absenta unei solutii care sa intruneasca un consens inter – institutional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotarare de guvern, pentru sigilarea arhivei si depunerea ei spre pastrare si conservare la Arhivele Nationale, pana cand un astfel de consens inter – institutional este intrunit”.

Un alt obiectiv al Guvernului Orban priveste Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Desigur, nu este nicio noutate, atat timp cat liderii acestui partid au recunoscut ca vor face tot ce este posibil sa desfiinteze SIIJ, asa cum cer activistii din magistratura, #rezistentii si ONG-urile finantate de George Soros. Totusi, interesant este ca in programul de guvernare al PNL, la capitolul Justitie, nu exista nicio referire la desfiintarea SIIJ. Ci doar precizarea ca Executivul va avea in vedere aceasta structura.

Alte obiective PNL pe Justitie privesc pensionarea anticipata a magistratilor, restrangerea atributiilor presedintelui Romaniei si a CSM in procedura de numire a procurorilor la marile parchete, recursul compensatoriu, dar si stoparea modificarilor la Codul penal si Codul de procedura penala.

Iata obiectivele PNL pe Justitie, intregul program de guvernare fiind atasat la finalul artticolului:

“Obiective

Obiectivele programului guvernamental in domeniul Justitiei sunt stabilite onest si realist, plecand de la contextul politic prezent, de la efectele generate de actiunile anterioare politico - legislative distructive asupra functionarii Justitiei, de la majoritatea de care dispune in Parlament Guvernul PNL, tinand cont si de durata maxima a mandatului prezentului Guvern PNL, pana la alegerile generale din 2020, de nevoile imediate ale sistemului judiciar si Justitiei in ansamblu, precum si de obligatiile internationale ale Romaniei, angajate prin pacte si tratate internationale, in special, dar nu numai, prin Tratatul UE si Titlul VI al Constitutiei Romaniei.

Obiective specifice

1. Buna functionare a Justitiei. Conditii logistice. Resurse umane. Sustinere bugetara

In anii precedenti, Romania s-a concentrat cu predilectie pe constructia unui cadru normativ aplicabil Justitiei. Din nefericire, acest cadru normativ a fost serios deteriorat prin actiunea guvernului precedent, Guvernul PSD, si reparatiile se impun a fi realizate in conditii de transparenta si dialog.

Dar este la fel de important ca in acest moment actiunea in domeniul Justitiei sa se concentreze pe conditiile logistice si pe pregatirea profesionala si moral – psihologica a magistratilor si a personalului de specialitate (grefieri, arhivari etc), pe specializarea lor. Primul deziderat, conditiile logistice, intra in atributiile Guvernului, al doilea, pregatirea si specializarea magistratilor, in responsabilitatea CSM.

Guvernul va aloca resursele necesare bunei functionari a instantelor si parchetelor. Conditiile logistice adecvate contribuie direct la un act de justitie de calitate.

La acest capitol, printre prioritati se va afla extinderea numarului de sali de judecata, ceea ce poate contribui la scurtarea duratei proceselor si la o planificare riguroasa a sedintelor de judecata.

Guvernul PNL va continua proiectul 'Centrul Judiciar' ('Cartierul Justitiei'), care presupune gruparea tuturor institutiilor de justitie din Capitala intr-un singur areal imobiliar si va continua proiectele de infrastructura judiciara in curs.

O alta prioritate este actualizarea si repararea deficientelor programului 'Ecris' si trecerea la pregatirea digitalizarii in sistemul judiciar. Introducerea treptata, prin programe pilot, a dosarului electronic, ar putea fi un sprijin pentru justitiabili, magistrati si profesiile juridice.

Personalul alocat desfasurarii actului de justitie trebuie sa fie suficient pentru ca acesta sa se desfasoare cu costuri si in termene rezonabile, atat pentru justitiabil, cat si pentru stat, pe baza asezarii unor competente ale instantelor si parchetelor care sa asigure o incarcatura echilibrata si scaderea volumului de dosare pe fiecare magistrat si grefier.

2. Buna functionare a Justitiei. Cadru legislativ

Cadrul legislativ consacrat Justitiei se impune ajustat, in raport de evolutiile sociale, practicii judiciare si jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei. Din pacate, aceasta necesitate a fost folosita drept pretext pentru modificari care au slabit independenta Justitiei si capacitatea organelor de urmarire penala de a derula anchete, unele modificari creand reale amenintari la siguranta cetatenilor (recursul compensatoriu) prin aplicarea lor defectuoasa si dezorganizata.

Guvernul opteaza pentru stoparea acestor modificari aduse codurilor penale, aflate in Parlament, dupa reintoarcerea lor de la CCR, care a stabilit ca aproximativ 90 de articole erau neconstitutionale in urma acestor modificari. Aceeasi solutie se impune si pentru aproximativ 70 de propuneri legislative depuse in Parlament pentru modificari punctuale ale codurilor penale, elaborate fara ca ele sa fi fost rodul unei conceptii unitare care sa le coreleze.

Guvernul considera ca relansarea unui proces de modificare a codurilor penale trebuie sa intruneasca cateva conditii esentiale: a) sa plece de la un proiect coerent si unitar elaborat de o comisie de specialisti in domeniu sub coordonarea Ministerului Justitiei, la care reprezentantii CSM si ai organizatiilor profesionale ale magistratilor, precum si ai profesiilor juridice sa participe cu statut de membru, b) sa fie precedat de o dezbatere larga si incluziva cu societatea civila si profesiile juridice, atat in primele etape ale redactarii proiectului, cat si inainte de sesizarea Parlamentului si pe parcursul dezbaterii in Parlament in cadrul comisiilor juridice ale celor doua Camere, c) sa aiba la dispozitie inclusiv avize consultative prealabile ale Comisiei de la Venetia.

Guvernul va initia prin Ministerul Justitiei un dialog permanent in acest sens cu CSM, asociatiile profesionale, profesiile juridice, si nu in ultimul rand cu comisiile juridice din Parlament, COM si Comisia de la Venetia, pentru identificarea unor solutii care sa intruneasca votul majoritatii parlamentarilor si sa poata fi adoptate de Parlament.

Guvernul are in vedere in special situatia Sectiei Speciale pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, sistemul de pensionare anticipata introdus cu incepere de la 1.01.2020, dupa ce a fost amanat prin ordonanta de urgenta de vechiul guvern, restrangerea atributiilor Presedintelui Romaniei si a CSM in procedura de numire a procurorilor de rang inalt, recursul compensatoriu. La acestea se adauga si alte vulnerabilitati semnalate de Rapoartele COM privind Mecanismul de Cooperare si Verificare, Rapoartele de evaluare ale Grupului de State contra Coruptiei (GRECO), avizele Comisiei de la Venetia.

Guvernul va urmari rezolvarea acestor vulnerabilitati in litera, dar si spiritul rezultatului Referendumului asupra Justitiei desfasurat la initiativa Presedintelui Romaniei.

3. Politica penala. Crima organizata, traficul de persoane. Coruptia

Principalul drept fundamental este dreptul la viata si integritate fizica. Statistici si cazuri dramatice recente au demonstrat ca gruparile de crima organizate vizeaza traficul de persoane intr-o maniera agresiva cu efecte tragice asupra multor familii. Guvernul PNL considera acest lucru intolerabil si va reactiona metodic, planificat si dur, alocand in acest sens resursele necesare Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Gruparile de crima organizata, 'clanurile de interlopi', 'mafiile' de tot felul, de la cele care practica rapirile si traficul de persoane sau de organe la cele economice, de la 'mafia' drogurilor la 'mafia' lemnului sau 'mafia' tigarilor de contrabanda, vor primi din partea Guvernului un raspuns pe masura, in raport de riscurile semnificative pe care le genereaza. Guvernul PNL nu va asista nepasator la extinderea acestor fenomene, ci va initia o actiune concertata multi – institutionala in care Ministerul Justitiei se va implica potrivit competentelor sale, prin toate mijloacele administrative si normative pe care le are la dispozitie.

In ciuda eforturilor depuse, coruptia ramane un fenomen real care afecteaza cetatenii prin efectele sale atat in sfera institutiilor publice, cat si in raporturile private, economice.

Guvernul Romaniei va actiona ferm pentru combaterea coruptiei, ca parte a efortului integrat al tuturor Guvernelor Statelor Membre UE de combatere a coruptiei pe intreg teritoriul UE, inclusiv deci, a coruptiei transfrontaliere.

Politica penala va include principiul preventiei, al recuperarii prejudiciilor, al mijloacelor alternative de pedeapsa, al mijloacelor moderne in cazurile de masuri preventive (bratari electronice), al pedepselor disuasive pentru cazurile de coruptie.

In acest efort, dimensiunea preventiva din Strategia Nationala Anticoruptie are un rol esential, iar Guvernul va concentra actiunea sa pe aspectul preventiei in institutiile guvernamentale.

In egala masura, Guvernul PNL va accentua principiul recuperarii prejudiciilor, in aplicarea caruia Ministerul Finantelor, prin institutiile din subordine, si Ministerul Justitiei, prin Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor provenite din Infractiuni (ANABI), au un rol cheie, ce ar putea fi extins, in special in privinta ANABI.

Guvernul va sprijini constant activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, alocand resursele logistice, financiare si de resurse umane necesare.

4. Politica penitenciara

Guvernul considera luarea unor masuri urgente pentru rezolvarea problemei conditiilor de detentie, cu atat mai mult cu cat, in opinia Guvernului, recursul compensatoriu, asa cum a fost in final adoptat de Parlament, a condus la eliberarea unui numar considerabil de infractori periculosi, dintre care unii au comis deja noi infractiuni si s-au intors in penitenciare, aplicarea recursului compensatoriu dovedindu-se o amenintare la adresa sigurantei cetatenilor si a bunurilor acestora.

Singura masura care poate rezolva semificativ problema imbunatatirii conditiilor din penitenciare este extinderea capacitatii de detentie.

Solutia pe termen scurt si mediu este modernizarea si extinderea capacitatii penitenciarelor existente, prin constructia de corpuri de cladire noi de cate aproximativ 200 de locuri in fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12 – 15 milioane de euro, pentru ca infrastructura exista si suplimentarea de personal necesar este rezonabila.

In ultimii 3 ani, sumele de bani disponibile pentru investitii au fost diminuate cu aproximativ 200% si procedurile de angajare in penitenciare pentru echilibrarea statelor de personal au fost blocate prin promovarea unui statut cu o prevedere neconstitutionala. De aceea, se impune rezolvarea prioritara a deficitului de personal.

Personalul Administratiei Nationale a Penitenciarelor se va bucura de un statut si dotari logistice adecvate pentru indeplinirea misiunilor sale.

5. Arhiva SIPA

Guvernul, prin Ministerul Justitiei, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociatiile profesionale ale magistratilor si Parlament, care a creat recent o comisie speciala, pentru identificarea celei mai bune masuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse si preocupari in mediul judiciar si cel politic, astfel incat sa se asigure o protectie adecvata a datelor si informatiilor continute de arhiva, precum si eliminarea oricarui risc de santaj la adresa magistratilor sau justitiabililor.

In absenta unei solutii care sa intruneasca un consens inter – institutional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotarare de guvern, pentru sigilarea arhivei si depunerea ei spre pastrare si conservare la Arhivele Nationale, pana cand un astfel de consens inter – institutional este intrunit.

6. Calitatea legislatiei. Educatia juridica

Ministerul Justitiei va dezvolta, in limita competentelor sale, programe de raspandire a cunoasterii legislatiei si apropiere a Justitiei de cetateni, si va invita CSM, asociatiile profesionale si societatea civila la o cooperare institutionala pentru a dezvolta astfel de programe comune.

Ministerul Justitiei va incuraja desfasurarea de programe de pregatire profesionala axate pe dobandirea unui limbaj adecvat, dar in acelasi timp simplificat privind actul de justitie, bazat pe acuratetea termenilor de specialitate, actul de justitie fiind deopotriva unul de dreptate, dar si de educatie civica si cultura, care trebuie sa ajunga la mintea si sufletul cetatenilor printr-un limbaj accesibil.

Cunoasterea legii si construirea unei mentalitati de respect a regulii de drept reprezinta nu numai un demers civic si cultural, ci si de preventie pe termen lung cu costuri mici.

7. MCV

Mecanismul de cooperare si verificare cu Comisia Europeana, instituit prin decizia COM din decembrie 2006, a constituit una dintre cheile principale care a permis accederea Romaniei in UE. Baza normativa a respectarii acestui mecanism pana la ridicarea sa rezida nu numai in decizia COM sus citata, nu numai in Tratatul UE, ci si in Titlul VI al Constitutiei Romaniei.

MCV nu este, deci, un mecanism impus, este un mecanism asumat in mod suveran de Romania la momentul aderarii la UE. De aici si consecinta logica si normativa a respectarii sale pana la atingerea intocmai a obiectivelor convenite.

Guvernul PNL va actiona in directia realizarii obiectivelor MCV si a ridicarii sale pe baza unei cooperari pe care o doreste si o solicita fara echivoc loiala si onesta din partea COM si a tuturor Statelor Membre. Guvernul este constient de marja mica de manevra pe care o are in acest sens, date fiind durata mandatului pana la alegerile generale din 2020 si voturile de care ar putea dispune in Parlament, in special pentru obiectivul indicat supra la pct.2, dar cu atat mai mult va cauta cooperarea loiala a Parlamentului, ca si a CSM si a MP in aceasta directie.

Guvernul isi exprima astfel increderea ca ceea ce nu a fost posibil in mandatul Comisiei Juncker, respectiv realizarea angajamentului Presedintelui COM de a se ridica MCV pe baza rezultatelor, sa fie posibil cat mai rapid in mandatul Comisiei condusa de Presedinta COM, Ursula von der Leyen. De aceea, va actiona constant, atat pe fondul problemelor, cat si diplomatic, pentru a construi premisele unei astfel de decizii pozitive pentru Romania”.

* Cititi aici integral programul de guvernare al PNL