Sectia de Urmarire Penala din cadrul Parchetului General, aflata de multa vreme in pana de dosare, a gasit metoda prin care sa se poata lauda cu un numar cat mai mare de rechizitorii intocmite. Desi a fost creata pentru a solutiona in principal dosare cu personaje importante, chiar magistrati si demnitari, altele decat dosarele de coruptie, Sectia de Urmarire Penala, condusa pana nu demult de procurorul Marius Iacob – foto - (azi prim-adjunct al Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi), a preluat la ”centru” sute de dosare in care este vorba despre marunte infractiuni, nedemne de competenta unei asa de importante sectii de parchet general, ci mai degraba de un parchet de cel mai redus nivel. E vorba de „gainarii” precum furturi de curcani, de roti de masini, de piese de masini etc), care sunt repartizate procurorilor Sectiei de urmarire penala, probabil, pentru a le creste numarul de rechizitorii. Surse confidentiale ne-au informat ca un alt motiv ar fi acela ca aceasta sectie, preluata de la Marius Iacob de catre procurorul Valentin Selaru, nu prea avea de lucru si astfel, prin strangerea unor dosare de genul celor sus-mentionate, de la parchetele din tara, a dat de lucru procurorilor.

Lumeajustitiei.ro detine dovada colectarii unor astfel de dosare la PICCJ, iar lista pe care o publicam mai dovedeste ceva: dosarele odata adunate, trebuiau distribuite aleatoriu, numai ca ele au fost date in lucru ”cu dedicatie”.

Parchetul General a preluat dosarele marunte, chipurile, sa-si ajute colegii din teritorii

Explicatia oficiala a Parchetului Inaltei Curti, prin Biroul de presa, a fost aceea ca se doreste degrevarea de un surplus de munca a colegilor din teritoriu: „In conformitate cu dispozitiile art. 209 alin. 4¹ din Codul de procedura penala, preluarea unei cauze se dispune de catre o unitate de parchet superioara celei la care se afla in lucru respectiva cauza, la propunerea prim-procurorului acelei unitati de parchet. Astfel, se poate dispune atat preluarea unor cauze care prezinta un grad sporit de complexitate, ori in situatia in care o unitate de parchet are, la un anumit moment un volum foarte mare de dosare si, pentru a veni in intampinarea acelor colegi, o unitate de parchet ierarhic superioara preia o serie de cauze propuse de prim-procurorul parchetului pe rolul caruia se afla in instrumentare”. Aceasta a fost motivatia celor de la Parchetul General.

De fapt, prin aceasta justificare se incearca, in opinia noastra, acoperirea lipsei unor dosare serioase, complexe, prin preluarea unui numar de 300 de dosare cu furaciuni marunte. Printre judecatoriile „sufocate” de aceste dosare, unde a fost necesara interventia Parchetului Inaltei Curti pentru a le prelua, se numara judecatoriile Giurgiu, Cornetu, Ploiesti etc). Evident ca o astfel de motivare este hilara, in conditiile in care Sectia de Urmarire Penala ar trebui sa realizeze anchete care necesita un suport logistic, o abordare complexa, colaborare inter-institutionala rapida in cazuri deosebite, cum a fost – sa zicem - cazul Elodiei Ghinescu. Tocmai de aceea exista o diferenta neta salariala intre procurorii cu grad de judecatorii si cei cu grad de parchet general. Daca se merge doar pe principiul „cine poate mai mult, poate si mai putin”, atunci ar trebui sa asistam la transferarea tuturor dosarelor la Parchetul General si esaloanele inferioare sa fie eliminate. Numai ca aici este vorba de competenta!

Potrivit C.p.p., art. 209 alin. 4 indice 1. lit (a),(b), (c), (d): „Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducatorului parchetului ierarhic superior, cand: impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor; b) una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii parchetului sau judecatorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei; c) exista pericolul de tulburare a ordinii publice; d) urmarirea penala este impiedicata sau ingreunata datorita complexitatii cauzei ori altor imprejurari obiective, cu acordul procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala”. Pe aceste criterii trebuiesc preluate cauzele la nivel superior, si nu pe alte ratiuni!

Procurorii supremi considera ca cele 300 de dosare inseamna deprofesionalizarea lor

Cele 300 de dosare au ajuns in carca procurorilor PICCJ prin ordin al procurorului general al Romnaiei, Laura Codruta Kovesi, care, potrivit unor surse judiciare, l-a delegat pe adjunctul sau procurorul Marius Iacob sa semneze ordinul.

Multi dintre procurorii Sectiei de Urmarire Penala s-au aratat foarte consternati de aceasta situatie si considera ca intocmirea rechizitoriilor cu infractiuni de genul unor furturi marunte reprezinta pentru ei o deprofesionalizare. Inspectia Judiciara a CSM are in atributii controlul de fond pe activitatea Parchetului General si aceste aspecte trebuiesc lamurite. Nu mai ramane de adaugat decat faptul ca Procurorul General al Romaniei, Kovesi, spunea la bilantul pe 2011 al PICCJ ca Sectia de urmarire penala a finalizat de trei ori mai multe rechizitorii decat in 2006. Asta inseamna vreo 60. Important este ca cele 60 de rechizitorii sa fie unele foarte tari, cu nume grele, cu prejudicii majore, nu ”opere de trei parale” precum cele 300 de dosare adunate de pe la parchetele patriei intru lauda Parchetului General!

* Cititi aici documentul care dovedeste ca Sectia de Urmarire Penala a Parchetului General a preluat dosare marunte si le-a repartizat ”cu dedicatie”