* ANAF se laudă cu o captură de milioane de euro. Dacă e mare sau mică, vă puteți face singuri o părere dând click aici.

* Avem o veste bună pentru cei care fac naveta între București și Pitești. Nu vă spunem mai multe, ci vă lăsăm să citiți singuri cu un click aici.

* Pentru a nenumărata oară, Secția pentru procurori din CSM a avut marți, 31 martie 2026, blocaj când a venit vorba despre avizarea procurorilor Marius Voineag și Alex Florența (foto stânga-dreapta) pentru posturile de adjuncți la PICCJ, respectiv DIICOT. Motivul este același ca dățile trecute: nu s-a putut face o majoritate, astfel că voturile „pentru” au fost trei, la fel ca voturile „împotrivă”. 

În acest context, având în vedere că procurorii CSM nu mai au programată nicio şedinţă săptămâna aceasta, ministrul Justiţiei Radu Marinescu va avea mână liberă să-i trimită preşedintelui Nicuşor Dan toate propunerile pentru funcţiile de şefi şi adjuncţi ai marilor parchete (PICCJ, DNA şi DIICOT). Motivul îl reprezintă faptul că joi, 2 aprilie 2026, se împlinesc cele 30 de zile cerute de lege pentru ca Secția de procurori a CSM să emită avizul consultativ. În caz contrar, șeful MJ îi poate trimite primului om în stat propunerile chiar și așa, neavizate. Și astfel va lua sfârșit telenovela Florența-Voineag-CSM.

Așadar, așteptăm cu nerăbdare ziua de joi.

Iată minutele Secției pentru procurori din CSM:

„Avizarea propunerii ministrului justiţiei pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Soluţie

Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)

Avizarea propunerii ministrului justiţiei pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Soluţie

Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”.

* Tot marți, doi judecători au avut o victorie tardivă la Curtea Constituțională a României. Spunem: „tardivă”, întrucât ea nu mai produce efecte, întrucât excepția ridicată de ei (în două dosare separate) are în vedere prevederi din vechiul statut al judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 303/2004), abrogat între timp în 2022. Cele două excepții – pe care CCR le-a ținut la sertar ani întregi – au fost ridicate în 2020 de către judecătorul Cristian Ungureanu, respectiv în 2021 de către magistratul Cătălin Jigău (vezi facsimil) și se referă la transferul de la instanțele civile la cele militare, în conformitate cu art. 32 alin. 2 din Legea 303/2004: „Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale”.

Cuvântul-cheie este „regulament”. Conform art. 73 alin. 3 lit. l din Constituție, tot ceea ce ține de organizarea instanțelor se reglementează prin lege organică, nicidecum prin acte infralegale (regulamente, HG-uri etc.). Iar CCR are deja jurisprudență pe această temă – jurisprudență de care fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu a ținut cont în 2022, când a scris actualul statut al judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2022).

Prezentăm comunicatul CCR:

„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, care nu precizează condițiile transferului de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, este neconstituțională.

Rezumat

Prevederile art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004, care nu cuprind detalii în legătură cu modalitatea concretă de transfer a judecătorilor de la instanțele civile la instanțele militare, stabilind că aceasta se face potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, așadar printr-un act infralegal, sunt neconstituționale, încălcând dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și alin.(5) privind calitatea legii, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.125 alin.(2) privind transferul judecătorilor și art.133 alin.(1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii.

*

Argumente

Curtea a constatat că:

– cu privire la condițiile în care se realizează transferul judecătorilor, prin Decizia nr.454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.655 din 24 iulie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.60 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în redactarea anterioară Legii nr.242/2018, și în art.60 alin.(1) din Legea nr.303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, precum și art.60 alin.(3) din Legea nr.303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr.242/2018, și a constatat că aceste prevederi legale, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, sunt neconstituționale.

– având în vedere cele statuate în jurisprudența sa, respectiv Decizia nr.454 din 24 iunie 2020, anterior citată, și în acord cu jurisprudența sa constantă referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea a reținut că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al acestora trebuie reglementate prin lege organică, iar nu printr-un act cu forță juridică inferioară acesteia.

– în condițiile în care art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu stabilește criteriile și procedura de transfer a judecătorilor militari, și face referire la stabilirea acesteia printr-un regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, stabilirea, prin acte cu forță juridică infralegală, a unor elemente esențiale ale raportului de muncă al judecătorului și, implicit, ale statutului acestuia, relativizează în mod nepermis condițiile în care se dispune transferul. Aceste norme, pe lângă faptul că încalcă art.125 alin.(2) din Constituție, sunt contrare și exigențelor constituționale de stabilitate, previzibilitate și claritate, cuprinse în art.1 alin.(5), iar prin faptul că permit emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică.

– în acord cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă și, ca atare, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Or, reglementarea procedurii de transfer a judecătorilor și procurorilor militari prin regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale, în temeiul art.32 alin.(2) din Legea nr.303/2004, textul de lege criticat în prezenta cauză, determină și încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului şi art.133 alin.(1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii. (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.454 din 20 iunie 2020, paragraful 34).

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!