Guvernul Romaniei ar lua in calcul declansarea unui conflict juridic de natura constitutionala in problema platii drepturilor salariale restante obtinute de magistrati prin hotarari judecatoresti definitive. Cu alte cuvinte, pentru a nu fi puse in aplicare hotararile instantelor in ceea ce priveste drepturile cuvenite judecatorilor, procurorilor si personalului din instante si parchete.

Informatia apare in minuta intalnirii pe care presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu, a avut-o, in 6 septembrie 2023, cu sefii curtilor de apel, cu presedintele CSM, Daniel Gradinaru, si cu ministra Justitiei, Alina Gorghiu (foto). Conform minutei, una dintre temele abordate a privit aspecte referitoare la punerea in executare a hotararilor judecatoresti pronuntate in materia salarizarii personalului instantelor judecatoresti si impactul bugetar. In acest context, in discutie au fost aduse si “informatiile vehiculate cu privire la intentia Guvernului de a declansa un conflict juridic de natura constitutionala cu privire la aceste aspecte” (vezi facsimil). De unde intelegem ca in magistratura au circulat informatii si temeri despre un posibil conflict juridic de natura constitutionala prin care Executivul sa incerce sa blocheze plata salariilor restante catre judecatori si procurori, chiar daca plata restantelor a fost stabilita prin hotarari judecatoresti. Or, nerespectarea hotararilor judecatoresti este de nepermis intr-un stat de drept.

Din pacate, in minuta nu se precizeaza care a fost raspunsul ministrei Justitiei Alina Gorghiu, daca aceasta a confirmat sau nu posibila intentie a Guvernului de a declansa un conflict juridic de natura constitutionala pe tema platii salariilor restante ale magistrratilor.

Iata pasajul din minuta intalnirii de la ICCJ privind o posibila intentie a Guvernului de a declansa un conflict juridic de natura constitutionala (minuta integrala este atasata la finalul articolului):

“In prima parte a intalnirii, doamna Alina-Stefania Gorghiu, ministrul justitiei, a prezentat date cu privire la initiativele si procedurile legislative in domeniul salarizarii si pensiei de serviciu a magistratilor, precum si cu privire la pozitia Guvernului si a Ministerului Justitiei in contextul preocuparilor puterii legislative si executive in domeniile mentionate.

In cadrul discutiilor, au fost abordate urmatoarele chestiuni de interes:

- dificultatile si vulnerabilitatile cu care se confrunta instantele judecatoresti in ceea ce priveste schemele de personal reduse, recrutarea initiala, volumul de munca, normarea muncii, conditiile de munca;

- rectificarea bugetului de stat pe anul 2023 in ceea ce priveste bugetul instantelor;

- instabilitatea si imprevizibilitatea cadrului legislativ in materia salarizarii personalului instantelor judecatoresti si a pensiei de serviciu a magistratilor;

- aspecte referitoare la punerea in executare a hotararilor judecatoresti pronuntate in materia salarizarii personalului instantelor judecatoresti, impactul bugetar si informatiile vehiculate cu privire la intentia Guvernului de a declansa un conflict juridic de natura constitutionala cu privire la aceste aspecte;

- vulnerabilitatile rezultate in urma discutiilor cu reprezentantii Uniunii Europene in cadrul mecanismului european privind statul de drept (durata litigiilor in materia contenciosului administrativ si fiscal si in materia litigiilor cu profesionistii; practica judiciara neunitara);

- durata procedurilor judiciare si mecanisme de reducere a duratei de solutionare a cauzelor.

In urma discutiilor purtate intre participantii la intalnire, ministrul justitiei a afirmat ca sustine propunerea de promovare a unei legi de salarizare a personalului din sistemul judiciar, distincta de legea salarizarii personalului platit din fonduri publice. Pentru sustinerea acestei initiative, urmeaza ca Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, dupa consultarea curtilor de apel, sa transmita ministrului justitiei argumentatia care fundeamenteaza promovarea actului normativ in discutie”.

Nota Ministerului de Finante

Trebuie amintit ca problema salariilor restante ale magistratilor a fost semnalata prima data intr-o “Nota de informare privind executarea silita a Ministerului Finantelor in baza hotararilor judecatoresti definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistratilor si personalului auxiliar din sistemul judiciar”. O Nota trimisa de Ministerul Finantelor la Guvern, in care se acuza un asa zis “fenomen litigios fara precedent” prin care magistratii obtin in instante hotarari definitive de recalculare a drepturilor salariale care li se cuvin conform legii, fenomen “agravat” si de masurile administrative dispuse de CSM prin care s-a realizat o “noua (consistenta) majorare” a salariilor din justitie, Nota in care se sustinea ca “toate aceste pretentii de natura pecuniara formulate de magistrati in contradictoriu cu Statul roman sunt de natura sa accentueze discrepantele din sectorul public” (click aici pentru a citi).

Dupa aparitia Notei, Consiliul Superior al Magistraturii a demontat intreaga constructie a Ministerului de Finante, explicand ca datele referitoare la pretinsul “fenomen litigios fara precedent” nu au nicio acoperire in realitate. In acest sens, CSM a aratat ca pe rolul instantelor s-a inregistrat un numar incomparabil mai mare de litigii privind drepturile salariale promovate de alte categorii profesionale decat cea din Justitie. Concret, din 2008 si pana in prezent pe rolul instantelor au fost inregistrate 888.744 de cauze avand ca obiect drepturi salariale. Dintre acestea, doar 33.423 de actiuni au venit din partea personalului din sistemul judiciar (judecatori, procurori, magistrati-asistenti, personal asimilat, personal auxiliar si conex etc.), iar alte 855.321 au fost introduse de alte categorii profesionale. Ceea ce inseamna ca actiunile categoriilor din sistemul judiciar privind drepturile salariale reprezinta doar 3,76% din totalul cererilor inregistrate in instante cu un asemenea obiect (click aici pentru a citi).

In plus, trebuie sa amintim ca intr-un draft al unei “Ordonante de Urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea/regionalizarea serviciilor publice, disciplina economico financiara, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative” (aparut in spatiul public insa neasumat oficial), Executivul propunea ca drepturile salariale castigate in instante prin hotarari judecatoresti definitive sau prin acte administrative ale ordonatorilor de credite sa nu mai fie platite in acest an, ci incepand cu 2024. Intre timp, s-a renuntat la ideea adoptarii unei Ordonante, iar proiectul de lege pe care Guvernul si-a asumat recent propunerea nu mai contine prevederea referitoare la amanarea platii drepturilor salariale restante catre magistrati.

Toate aceste aspecte, de la discutiile de la ICCJ, pana la nota Ministerului de Finante si apoi draftul Ordonantei de Urgenta reprezinta insa indicii ca la nivelul Guvernului ar putea exista o problema privind plata drepturilor salariale restante catre magistrati, chiar daca acestea sunt obtinute prin hotarari judecatoresti.

Prezentam integral minuta intalnirii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie: