5 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Condamnarile la munca in folosul comunitatii – un sistem paralizat intre magistrati si primarii

Scris de: | pdf | print

9 August 2010 16:28
Vizualizari: 12064

Peste 2.000 de oameni au fost condamnati, in 2009, la munca in folosul comunitatii, pentru neplata amenzilor, dar numarul este infinit mai mic fata de cel al amenzilor date si neplatite. Primariile, cele care ar trebui sa asigure locul si activitatea celor condamnati la munca in folosul comunitatii, nu au directii specializate si functionale, iar functionarii sunt putini si supra-solicitati. Pe de alta parte, Administratia Nationala a Penitenciarelor a cheltuit, in 2009, pentru intretinerea detinutilor aproape 800.000.000 lei, in conditiile in care multi dintre cei arestati au comis infractiuni cu un grad scazut de pericol social sau sunt la prima infractiune comisa. Potrivit Ordonantei de Guvern numarul 2/2001, cea care stabileste regimul juridic al muncii in folosul comunitatii, „prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului”. Desi legea permite instantei sa transforme o amenda in zile de munca in folosul comunitatii, foarte putini judecatori chiar fac acest lucru.

Pe de alta parte, Administratia Nationala a Penitenciarelor a cheltuit, in 2009, pentru intretinerea detinutilor aproape 800.000.000 lei, in conditiile in care multi dintre cei arestati au comis infractiuni cu un grad scazut de pericol social sau sunt la prima infractiune comisa. Potrivit Ordonantei de Guvern numarul 2/2001, cea care stabileste regimul juridic al muncii in folosul comunitatii, „prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului”. Desi legea permite instantei sa transforme o amenda in zile de munca in folosul comunitatii, foarte putini judecatori chiar fac acest lucru.

Multi infractori nu ar trebui reeducati in penitenciar

Instantele din Romania au trimis, din 2007 si pana acum, mai putin de 5000 de oameni la munca in folosul comunitatii pentru neplata amenzilor. Astfel, in 2007 aceasta masura a fost luata numai cu privire la 688 de persoane, numarul lor a urcat la 1270, iar in 2009 au ajuns la munca 2061 de persoane. In legislatia noastra, munca in folosul comunitatii poate fi dispusa numai in materie contraventionala. Asta in timp ce in penitenciare zac in medie cam 26.700 de detinuti, care trebuie sa manance, sa aiba apa calda si caldura, medicamente, asigurari de sanatate, asigurari pentru lucrarile dentare etc. Administratia Nationala a Penitenciarelor a cheltuit anul trecut aproape 800.000.000 lei , pentru intretinerea detinutilor, plimbarea lor pe la instante si unitati de parchet pentru anchete, masa, tratamente medicale. Pentru un detinut se cheltuie in medie 2000 de lei pe luna, adica peste 30.000 de lei anual, pentru un singur detinut.

Desi cheltuielile statului cu intretinerea detinutilor sunt foarte mari, pentru infractiuni minore in care faptuitorii ar putea fi reeducati prin prestarea de munca in folosul comunitatii, se prefera in mod inexplicabil pedepsele privative de libertate.

 

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.10.2022 – La vremuri noi, tot ei! Completul Negru se reuneste la ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva