7 aprilie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DE BUN CE A FOST IN DOSARUL REVOLUTIEI – Procurorul Catalin Ranco Pitu, propus de ministrul Justitiei Catalin Predoiu la sefia parchetelor militare, este acuzat de Asociatia 21 Decembrie 1989 de exercitarea functiei cu rea-credinta fiindca ar fi instrumentat cu picioarele dosarul Revolutiei: „A inaintat instantei, odata cu rechizitoriul, si alte dosare, unele solutionate prin netrimitere in judecata, altele in faza de urmarire penala si care ar trebui sa se afle pe masa de lucru a procurorului”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 februarie 2020 16:13
Vizualizari: 2445

Probabil ca o recunoastere a lucraturii din dosarul Revolutiei, ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto 2) ii propune presedintelui Romaniei numirea procurorului militar Catalin Ranco Pitu (foto 1) la sefia Sectiei Parchetelor Militare (SPM) din PICCJ – sectie condusa pana nu demult de catre controversatul Gheorghe Cosneanu.



Predoiu a facut anuntul luni, 3 februarie 2020, dezvaluind si propunerile pentru alte functii de conducere din marile parchete, pe care le va trimite Sectiei pentru procurori a CSM marti, 4 februarie 2020 (click aici pentru a citi), in vederea emiterii avizului consultativ. Decizia ministrului este extrem de surprinzatoare, avand in vedere ca procurorul Ranco Pitu are dosar disciplinar in legatura cu cel mai important dosar de la structura pe care ar urma sa o conduca. Este vorba despre dosarul Revolutiei. Mai precis, in septembrie 2019, Asociatia „21 Decembrie 1989” a depus la Inspectia Judiciara o sesizare pe numele celor patru procurori care au instrumentat cauza, invinuindu-i de exercitarea functiei cu rea-credinta – abatere disciplinara sanctionata de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Cei patru magistrati dati pe mana Inspectiei Judiciare sunt:

- Gheorghe Cosneanu (fost sef al SPM pana la 4 ianuarie 2020, in prezent procuror de executie la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara);

- Catalin Ranco Pitu;

- Dan Mihail Mitranescu;

- Virgiliu Marian Istrate.

In legatura cu aceeasi speta, Asociatia „21 Decembrie 1989” a depus la Inalta Curte de Casatie si Justitie o contestatie fata de solutia de trimitere in judecata a dosarului Revolutiei. In esenta, in ambele documente, ONG-ul lui Teodor Maries reclama ca cei patru au inaintat instantei nu doar rechizitoriul si dosarul cauzei (asa cum dicteaza Codul de procedura penala), ci si alte dosare penale, unele dintre ele deja solutionate prin netrimitere in judecata, iar altele cu urmarirea penala nefinalizata. Mai mult: asociatia condusa de Doru Maries reclama ca Gheorghe Cosneanu confirmase rechizitoriul desi el insusi lucrase ca procuror de caz in acelasi dosar.


Redam cele mai importante pasaje din sesizarea disciplinara depusa de Asociatia „21 Decembrie 1989” in legatura cu dosarul Revolutiei:


I) Cu privire la prima speta:

Primul dintre ei (n.r. Cosneanu), desi a lucrat timp de 16 ani ca procuror militar anchetator in cauza mai sus mentionata, la data de 05.04.2019, in calitate de procuror militar sef, a confirmat rechizitoriul emis in cauza de cel de-al doilea procuror militar nominalizat mai sus (n.r. Pitu), ambii incalcand astfel cu stiinta normele legale de drept procedural cu privire la intocmirea si confirmarea unui rechizitoriu, afectandu-se astfel, de catre cei doi, interesele legitime ale tuturor partilor vatamate / civile din dosar.

Din dosarul cauzei rezulta ca, pe perioada celor 16 ani in care procurorul militar Cosneanu Gheorghe a efectuat urmarirea penala in cauza, el a administrat probe si a dispus masuri procesuale prin ordonante si rezolutii, numarul total al acestor acte depasind cifra de 660. (...)

Cel in cauza (n.r. Cosneanu) nu a efectuat numai accidental cateva acte de urmarire penala, de mica importanta in ansamblul probelor, ci a desfasurat in mod consistent activitatea de urmarire penala, in baza careia s-a si emis rechizitoriul, pe care tot el l-a confirmat. (...)

Procurorul militar Gheorghe Cosneanu a indeplinit in aceeasi cauza penala doua functii juiciare, al caror cumul este interzis de lege. Astfel, el a efectuat in aceeasi cauza acte de urmarire penala in calitate de procuror, iar la finalizarea cercetarilor a confirmat rechizitoriul in calitate de procuror militar sef.

Altfel spus, un procuror care participa la efectuarea urmaririi penale si nu participa la emiterea solutiei in cauza respectiva incalca legea si confera astfel un caracter de nelegalitate solutiei dispuse in cauza. In aceeasi situatie de incalcare a legii se afla seful sau cu privire la confirmarea rechizitoriului: a acceptat sa incalce legea procesual-penala si l-a trecut totusi pe acesta pe prima pagina, la rubrica de confirmare a actului de inculpare”.

II) Cu privire la a doua speta:

Desi la efectuarea urmaririi penale au participat, in masura considerabila, toti cei patru procurori militari, numai unul dintre acestia a emis si semnat (in calitate de autor) solutia de trimitere in judecata, respectiv procurorul militar Pitu Catalin Ranco, in conditiile in care procurorul Cosneanu Gheorghe a confirmat nelegal, in calitate de procuror-sef, rechizitoriul (...) si in conditiile in care ceilalti doi procurori 'au disparut' pur si simplu din dosar, fara sa participe la emiterea solutiei si deci fara sa semneze rechizitoriul, desi la data emiterii solutiei cei doi procurori militari lucrau in aceleasi functii si tot in cadrul Sectiei Parchetelor Militare.

Conform legii procesual-penale romanesti, un procuror care efectueaza urmarirea penala, singur sau impreuna cu alti procurori, este obligat ca la finalul cercetarilor sa dispuna una dintre urmatoarele solutii: emiterea rechizitoriului, clasarea cauzei sau renuntarea la urmarirea penala prin ordonanta.

Legea nu ii permite acestuia, daca este inca in activitate in unitatea respectiva, sa se sustraga pentru niciun motiv de la solutionarea cauzei la a carei instrumentare a luat parte, obligandu-l astfel sa participe in nume propriu la emiterea actului de solutionare a cauzei.

In aceeasi masura, legea interzice procurorului ierarhic sa impiedice un procuror din subordine sa dispuna solutia legala intr-o cauza in care a efectuat urmarirea penala.

Conform unor informatii pe care asociatia noastra nu le poate verifica, dar dumneavoastra o puteti face, procurorul militar sef Cosneanu Gheorghe, impreuna cu procurorul militar Pitu Catalin Ranco, i-ar fi impiedicat, folosind metode oculte si vadit nelegale, pe ceilalti doi procurori sa participe la emiterea solutiei in dosarul penal nr. 11/P/2014 (n.r. numerotat initial 97/P/1990), desi participasera la efectuarea urmaririi penale.

III) Cu privire la a treia speta:

Desi legea impune ca, dupa emiterea rechizitoriului intr-o cauza penala, acesta sa fie inaintat instantei impreuna doar cu dosarul cauzei (deci nu si cu alte dosare penale), cei doi (n.r. Cosneanu si Pitu) au inaintat instantei de judecata, odata cu rechizitoriul din dosarul nr. 11/P/2014, si alte dosare penale, unele fiind anterior solutionate prin netrimitere in judecata si care trebuiau sa fie pastrate in arhiva Sectiei Parchetelor Militare, altele aflandu-se in faza de urmarire penala la unitatea respectiva si care ar trebui sa se afle pe masa de lucru a procurorului militar pentru efectuarea activitatii de urmarire penala. (...)

Este important sa se respecte legea, deoarece dosarele clasate trebuie puse la dispozitia procurorului ierarhic atunci cand acesta are de solutionat o plangere impotriva solutiei, el trebuind sa se pronunte in termen de 20 de zile prin ordonanta prin care admite sau respinge plangerea formulata.

In urma cu o luna, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, domnul Teodor Maries, a insotit la sediul PICCJ pe doamna Onisor Ana din municipiul Sibiu, al carei sot a fost impuscat mortal in spital in decembrie 1989. Moartea sotului sau a facut obiectul dosarului penal nr. 200/P/2007 al Sectiei Parchetelor Militare, dosar solutionat prin clasarea cauzei in data de 01.03.2010. Cu prilejul deplasarii la parchet, doamna Onisor Ana a depus plangere impotriva solutiei de clasare, care ar trebui solutionata de procurorul militar-sef, adica chiar de domnul Cosneanu Gheorghe.

Acesta din urma nu-si poate indeplini obligatia de solutionare a plangerii, deoarece dosarul clasat al cauzei a fost inaintat ilegal instantei de acesta si de subordonatul sau Pitu Catalin Ranco la ICCJ odata cu rechizitoriul emis in dosarul nr. 11/P/2014, desi instanta nu l-a solicitat.

In aceasta imprejurare, mai multe parti vatamate din dosarul nr. 11/P/2014, care sunt membrii asociatiei noastre, s-au deplasat la ICCJ pentru a studia dosarul nr. 11/P/2014, avand acest drept legal. Aici, acestia au constatat ca, intr-adevar, procurorii militari au trimis in mod inexplicabil instantei dosarul penal nr. 11/P/2014, odata cu rechizitoriul, la care au atasat multe alte dosare penale clasate de parchet si care trebuiau sa fie pastrate in arhiva Sectiei Parchetelor Militare, printre acesta aflandu-se si dosarul penal nr. 200/P/2007.

Cu acelasi prilej, s-a mai constatat ca, alaturi de dosarele clasate, procurorii militari au atasat si trimis instantei si un dosar in urmarire penala (cateva zeci de volume), mai precis dosarul rezultat in urma disjungerii in vederea continuarii cercetarilor, masura dispusa chiar in rechizitoriul nr. 11/P/2014.

 

Pitu a luat flit pe model Kovesi


Nu incheiem inainte sa amintim ca Ranco Pitu nu prea are motive sa moara de dragul Sectiei pentru procurori din CSM, care il va intervieva pentru sefia Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ. Nu de alta, dar in 14 noiembrie 2019 „Brigada Nufarul” i-a respins magistratului militar solicitarea de recunoasterea gradului profesional de Parchet General. La randul lui, Pitu ceruse aceasta recunoastere invocand sentinta din 9 aprilie 2019, prin care judecatoarea Ecaterina Raluca Toma de la Curtea de Apel Bucuresti ii recunoscuse Lulutei gradul profesional de PICCJ, magistrata CAB invocand aberantul argument ca simplul decret prezidential de numire a lui Kovesi la sefia Parchetului General poate tine loc de concurs (click aici pentru a citi).

Revenind la Catalin Pitu, trebuie sa spunem ca Sectia pentru procurori a CSM a ramas impasibila, refuzandu-l la fel ca pe Laura Kovesi. Mare minune daca acum „Brigada Nufarul” va considera ca un procuror merita sa conduca o sectie din PICCJ chiar si fara sa aiba grad de Parchet General.


* Cititi aici plangerea disciplinara la adresa procurorilor din dosarul Revolutiei

* Cititi aici contestatia fata de rechizitoriul PICCJ din dosarul Revolutiei

* Cititi aici Hotararea nr. 949/2019 privind refuzul CSM pentru Catalin Pitu

Comentarii

# Gery date 5 februarie 2020 18:21 0

Nu exista niciun ,dosar al Revolutiei'.Este un concept care se scoate periodic de la naftalina,pe post de ,bau-bau'.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 137
    • VERDICTUL ZILEI - Credeti ca ar trebui reluate activitatile economice?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.04.2020 – Pirlog vrea sa-i defileze pe Scutea si pe Licu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva