Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

COMBATEREA JAFULUI DIN PADURI, PRIORITATE PENTRU PICCJ SI ACADEMIA ROMANA – Procurorul General Augustin Lazar, la Conferinta Nationala „Apararea mediului si a fondului forestier prin drept penal”: „Criminalitatea contra mediului ambiant a devenit o realitate evidenta”. Directorul Institutului academic de Cercetari Juridice, Mircea Dutu: „Codul penal 2014 nu cuprinde o sectiune privind infractiunile de mediu si nu incrimineaza nicio fapta de acest gen”

Marţi, 15 noiembrie 2016 15:17 | Scris de A.P. | pdf | print | email

La sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut loc, marti 15 noiembrie 2016, Conferinta Nationala „Apararea mediului si a fondului forestier prin drept penal”, eveniment organizat de Ministerul Public (PICCJ) si Institutul de Cercetari Juridice „Academician Andrei Radulescu” al Academiei Romane. Protagonistii evenimentului au fost Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar, si directorul Institutului de Cercetari Juridice „Andrei Radulescu” al Academiei Romane, profesorul Mircea Dutu (foto 1), fondator al scolii romanesti de drept al mediului. In deschiderea lucrarilor acestei prime dezbateri nationale asupra problemelor criminalitatii ecologice si ale protejarii mediului prin dreptul penal, au mai luat cuvantul Erika Stanciu, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, si presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, Valer Dorneanu.


Printre invitati s-au numarat cunoscuti procurori: Bogdan Licu, adjunct al Procurorului General al PICCJ, Constantin Sima, presedinte al Asociatiei Procurorilor din Romania, Daniel Horodniceanu, sef al DIICOT, Elena Giorgiana Hosu, procuror la Serviciul de indrumare si control din PICCJ, precum si procurori sefi ai parchetelor de pe langa curtile de apel din tara.

De asemenea, au onorat invitatia de participare la lucrarile Conferintei Nationale „Apararea mediului si a fondului forestier prin drept penal” patru dintre cei cinci membri ai Sectiei pentru procurori a CSM: Luminita Palade (vicepresedinta Consiliului Superior al Magistraturii), Florentina Gavadia, Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor.

In cadrul evenimentului a fost lansat volumul „Apararea mediului si a fondului forestier prin drept penal” - autori Elena Giorgiana Hosu si Andrei Dutu, sub coordonarea Procurorului General Augustin Lazar si a profesorului Mircea Dutu. Lucrarea este disponibila la Editurile Academiei Romane si Universul Juridic.


Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare discursurile pe care Procurorul General Augustin Lazar si profesorul Mircea Dutu le-au sustinut in prima parte (destinata presei) a lucrarilor Conferintei Nationale „Apararea mediului si a fondului forestier prin drept penal”.

Dezbaterea a continuat cu prezentarea a patru rapoarte, dupa cum urmeaza:

Raport general I – Protectia mediului prin drept penal: experiente, inadecvari si transformari necesare (prof. univ. dr. Mircea Dutu)

Raport special I – Analiza cauzelor penale avand ca obiect in principal solutiile de renuntare/ scoatere de sub urmarirea penala/ clasare sau neincepere a urmaririi penale cu aplicarea unei sanctiuni administrative pentru infractiunile prevazute de OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului si Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea si sanctionarea unor fapte privind degradarea mediului (prof. univ. dr. Augustin Lazar si Elena Giorgiana Hosu)

Raport general II – Consideratii asupra protectiei fondului forestier prin dreptul penal (prof. univ. dr. Mircea Dutu)

Raport special II – Analiza cauzelor avand ca obiect infractiunile silvice in care s-au pronuntat hotarari ramase definitive (prof. univ. dr. Augustin Lazar si Elena Giorgiana Hosu)

Discursul Procurorului General al PICCJ, Augustin Lazar:

Criminalitatea contra mediului ambiant a devenit astazi o realitate evidenta deopotriva in plan local, national si international, iar prevenirea si combaterea sa, o preocupare permanenta si chiar o prioritate pentru autoritatile publice, marele public si specialistii domeniului.

Potrivit ultimelor evaluari, criminalitatea contra mediului se plaseaza, la nivel mondial, pe locul patru al activitatilor ilicite internationale, generatoare de profit criminal, dupa traficul de stupefiante, contrafaceri si traficul de fiinte umane. Toate studiile ne arata insa ca aceasta criminalitate este pe cat de grava, pe atat de putin cunoscuta, rar urmarita si sporadic pedepsita de autoritatile nationale competente.

Un recent raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) si INTERPOL (iunie 2016) estimeaza ca in prezent criminalitatea ecologica a atins recordul cu o valoare estimata la 258 miliarde de USD, depasind astfel de departe traficul ilegal de arme usoare, organizatiile infractionale internationale profitand de pradarea resurselor planetei. In plan valoric, pe categorii, documentul avanseaza urmatoarele estimari: pierderile cauzate de exploatari infractionale ating un cuantum de 9-26 mld. USD; infractiunile silvice, inclusiv cele comise de persoane juridice si taierile ilegale de copaci, sunt evaluate intre 51-152 mld. USD; infractiunile relative la pescuit intre 11-24 mld. USD; minieritul ilegal: 12-24 mld. USD; deseuri: 10-12 mld. USD.

Printre cauze, raportul citat identifica legile permisive si faptul ca fortele de securitate - si asa insuficiente - sufera de subfinantare cronica. Aceasta ofera posibilitatea retelelor infractionale organizate si grupurilor rebele armate sa se imbogateasca, gratie unui comert care alimenteaza conflicte, sa devasteze ecosisteme si sa ameninte speciile salbatice pe cale de disparitie. Nu in ultimul rand, asociata marilor fenomene ale criminalitatii contemporane in frunte cu cel al coruptiei, isi potentializeaza reciproc actiunea si efectele. Retelele de crima organizata transnationale se servesc adesea de criminalitatea de mediu in scopul de 'a spal' banii proveniti din traficul de droguri. Grupurile infractionale transnationale sunt implicate in traficul de deseuri si produse chimice periculoase, folosindu-se adeseori de 'etichetajul inselator' in scopul de a scapa controlului exigent al organismelor chemate sa aplice legea.

Este de domeniul evidentei faptul ca o atare complexitate cere o interventie publica multidisciplinara sustinuta impotriva retelelor criminale organizate in domeniu, inclusiv pe calea cooperarii transfrontaliere.

Documentul international invocat recomanda, in privinta remediilor posibile si absolut necesare, adoptarea si aplicarea de prevederi legislative si sanctiuni energice la nivel national si international, armonizate coerent si coordonate, precum si masuri vizand combaterea paradisurilor fiscale. Totodata, recomanda o sporire a sustinerii financiare proportional cu gravitatea amenintarilor pe care le genereaza criminalitatea ecologica la adresa dezvoltarii durabile, a avantajelor economico-fiscale si mijloacelor de subzistenta alternative pentru persoanele aflate la capatul lantului infractional. In fine, dar nu in ultimul rand, in acest din urma deceniu infractionalitatea contra mediului a cunoscut o crestere de la 5 la 7% pe an. Aceasta inseamna ca infractiunile de mediu – care cuprind comertul ilegal cu specii ale vietii salbatice, criminalitatea intreprinderilor mai ales in sectorul forestier, exploatarea si vanzarea ilegala a mineralelor, pescuitul ilegal, traficul de deseuri periculoase ori frauda cu credite de carbon – cresc de 2-3 ori mai repede decat PIB-ul mondial.

In contextul unei lumi tot mai complexe si mai integrate, precum si al globalizarii criminalitatii, aceste fenomene sub o forma sau alta, intr-o masura mai mare sau mai mica, se manifesta si in Romania. Este binecunoscut faptul ca, de mai mult timp, ne confruntam cu traficul transfrontalier de deseuri, inclusiv cu cele periculoase, pescuitul ilegal in apele romanesti ale Marii Negre, exploatarea irationala si in conditii nu intotdeauna legale si transferul extern de material lemnos s.a.

Acestor 'efecte' de ordin extern li se adauga altele, poate chiar mai importante, ale situatiei interne in materie. Intr-adevar, este de necontestat faptul ca infractionalitatea ecologica reala, ramasa ascunsa, este in tara noastra mult mai importanta decat cea descoperita, sesizata si cercetata administrativ sau penal si, in orice caz, incomparabila cu cea pedepsita conform legislatiei in vigoare. O atare reactie penala neconvingatoare are multiple explicatii, dar in mod evident are implicatii tot mai grave asupra cadrului de viata al cetatenilor, conditiilor de existenta ale societatii romanesti si starii economiei nationale.

Recunoasterea si garantarea, in art. 35, urmare a revizuirii din 2003 a Constitutiei Romaniei, a dreptului oricarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, dezvoltarea unei legislatii interne corespunzatoare acestui obiectiv si transpunerea in dreptul roman a reglementarilor de mediu aferente dreptului Uniunii Europene au creat puternice premise si pentru structurarea unui raspuns penal coerent, adecvat si suficient de energic la ofensiva infractiunilor de poluare sau de distrugere a mediului.

Din analiza situatiei existente, rezulta insa doua aspecte negative majore, convergente si interdependente. Pe de o parte, o legislatie confuza, incompleta si inadecvata domeniului, in permanenta modificare si completare. Pe de alta parte, rezulta o atitudine inca rezervata, exagerat de precauta a organelor de aplicare a legii, de subevaluare a rolului instrumentelor juridice penale de protectie a mediului, care au zadarnicit procesul de structurare si realizare a unui autentic drept romanesc penal al mediului.

Evolutiile la nivelul realitatilor social-criminologice si necesitatea transpunerii depline – formale si actuale – a exigentelor Directivei 99/2008/CE privind protectia mediului prin intermediul dreptului penal, precum si alte consideratii de ordin teoreticopractic, ne obliga insa la depasirea impasului si relansarea problemei.

Din aceasta perspectiva, impreuna cu Institutul de Cercetari Juridice 'Academician Andrei Radulescu' al Academiei Romane si directorul sau, prof. univ. dr. Mircea Dutu, fondatorul scolii romanesti de drept al mediului, am inteles sa initiem o prima dezbatere nationala asupra problemelor criminalitatii ecologice si ale protejarii mediului prin dreptul penal.

Impulsul pentru intreprinderea acestui demers a fost declansat de participarea, in mai 2016, in Aula Universitati din Bucuresti, la deschiderea lucrarilor Conferintei Mondiale a Asociatiei Internationale de Drept Penal (AIDP) cu tema 'Protectia medului prin dreptul penal'. Faptul ca pentru a gazdui aceasta manifestare stiintifica a fost aleasa capitala Romaniei, precum si contributiile colegilor nostri la desfasurarea reuniunii au reprezentat o recunoastere certa si exprima consideratia de care se bucura in plan international scoala romaneasca de dreptul mediului. in acelasi timp in Romania, inadecvarile si ineficienta raspunsului legislativ si judiciar in raport cu acestea, deveneau tot mai evidente si nasteau ingrijorari pe masura.

Aceasta discrepanta evidenta intre performanta teoretica si realitatile concrete a fost factorul declansator al reflectiei care ne-a facut sa consideram ca a venit timpul ca protectia mediului prin instrumentele dreptului mediului sa devina o realitate si in tara noastra.

Pentru a trece la actiune, in cooperare cu Institutul de Cercetari Juridice initiem astazi o prima dezbatere nationala pe tema Apararii mediului si a fondului forestier prin dreptul penal, tema menita sa puna fata in fata reputati specialisti, teoreticieni si practicieni, reprezentanti ai administratiei de specialitate, magistrati-procurori si judecatori, ai lumii academice si, nu in ultimul rand, ai societatii civile ecologiste. Confruntarea de idei si experiente va genera sinergiile necesare si concluziile care vor reprezenta repere ale discutiilor si actiunilor viitoare.

Din dorinta unui demers de substanta si eficient am elaborat si publicat volumul de fata consacrat 'punerii problemei protectiei mediului', volum pe care il gasiti printre documentele conferintei. Pe de o parte, volumul contureaza in linii ferme cadrul de analiza teoretica, cu reevaluarea specificului de concepere si exprimare a sa la nivelul legislatiei in vigoare si al reactiei concrete judiciare. Pe de alta parte, prezinta concluziile desprinse din activitatea concreta a parchetelor si instantelor judecatoresti in privinta infractionalitatii ecologice, in ultimii cinci ani (2011-2016). Volumul urmareste astfel sa ofere teoreticienilor dreptului o perspectiva actualizata asupra acestor infractiuni, iar practicienilor, un instrument de lucru eficace in aplicarea legii.

Fiecare studiu cuprinde concluzii si propuneri relevante ce merita a fi avute in vedere deopotriva ca propuneri de lege ferenda si masuri concrete de perfectionare privind actiunile de aplicare a legii si eficientizare a raspunderii penal ecologice. Acestea, perfectionate si completate cu propunerile, comentariile si ideile rezultate din dezbateri, pot oferi baza adoptarii primelor masuri concrete de sporire a eficientei actiunii judiciare in materie. Analiza a relevat ca rezolvarea acestor probleme privind protectia mediului necesita organizarea unui grup de reflectie asupra urmatoarelor probleme: elaborarea unui Cod al mediului, care sa reglementeze in mod special, intr-o conceptie unitara, adecvata raspunderea penala pentru vatamarile aduse mediului; in practica, crearea unor complete specializate pentru solutionarea cauzelor privind contraventiile si infractiunile de mediu; organizarea unei baze de date cu jurisprudenta in materie, a unei retele de procurori specializati in domeniul mediului la toate nivelurile Ministerului Public; pregatirea de ofiteri de politie judiciara specializati, elaborarea unor reglementari specifice cu privire la experti si expertiza judiciara in domeniul mediului; reinfiintarea unor structuri de cercetare stiintifica si initierea unor ample studii criminologice la nivel national privind infractionalitatea de mediu in Romania (cauze, dimensiuni, solutii), in baza carora sa se ofere solutii de reglementare la nivelul dreptului pozitiv.

Cu aceste ganduri, astept cu speranta si incredere dezbaterile si concluziile reuniunii stiintifice de astazi.

In incheiere, multumindu-va pentru faptul de a fi dat curs invitatiei noastre, va rog sa-mi permiteti sa urez succes deplin lucrarilor conferintei”.

Discrurul prof. univ. dr. Mircea Dutu, directorul Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane

Conferinta nationala cu tema 'Apararea mediului si a fondului forestier prin dreptul penal' reprezinta un experiment stiintific inedit, deopotriva prin promotorii sai, modul de desfasurare, rezultatele obtinute si valorificarea lor si, nu in ultimul rand, tema abordata.

Intr-adevar, este pentru prima data cand un institut de cercetare stiintifica fundamentala in parteneriat cu Ministerul Public, chemat constitutional sa reprezinte interesele generale ale societatii, precum si sa apere drepturile si libertatile cetatenilor in activitatea judiciara, colaboreaza in realizarea unui proiect in care cercetarea stiintifica fundamentala se combina si se completeaza cu cea aplicativa, teoria dreptului cu practica judiciara, iar rezultatele se exprima in solutii posibile sub forma propunerilor de lege ferenda in atentia legiuitorului, masuri de adecvare, adaptare si eficientizare a raspunsului penal concret, recomandate celor chemati sa aplice legea si, nu in ultimul rand, in noi piste de cercetare menite sa ofere suportul necesar al evolutiilor viitoare.

Analizele stiintifice asupra fenomenului initierii, dezvoltarii si modului de afirmare a sistemului de principii si concepte aferente dreptului penal al mediului, exprimarii sale legislative si transpunerii normelor legale, s-au confruntat cu evaluarile cazuisticii judiciare in materie din ultimii cinci ani (2011–2016), iar rezultatele au vazut deja lumina tiparului in volumul conferintei.

Este vorba despre un proiect mai larg, referitor, intr-o prima etapa, la prefigurarea dimensiunilor unui drept represiv al mediului, sens in care dupa dreptul penal va veni randul analizei dreptului contraventional al mediului.

Nu in ultimul, ci, poate, chiar in primul rand, se cuvin relevate importanta si actualitatea temei. Mediul si protectia sa au devenit pretutindeni o valoare de interes public si de rang constitutional, in 2015, 147 de state avand in legile lor fundamentale masuri de protectie a mediului. Acest fapt s-a produs si in Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991, iar in urma revizuirii din 2003 s-a recunoscut dreptul fundamental la un mediu sanatos si echilibrat ecologic (art. 35). Declaratia de la Stockholm (iunie 1972) a inaugurat un amplu proces de proclamare, recunoastere si garantare a unui drept uman fundamental la mediu, prezent deja in multe constitutii nationale, o serie de conventii internationale ajungandu-se in prezent la elaborarea unui proiect de Pact international privind drepturile la mediu, de genul celor doua din 1966, relative la drepturile civile si politice si, respectiv, la drepturile sociale, economice si culturale. 'Ecologizarea' societatii a cuprins noi campuri de interes, astfel ca si padurea a devenit dintr-un factor preponderent economic, unul mai ales de mediu, cu modificarile aferente la nivelul regimului juridic, care inscrie protectia si conservarea fondului forestier ca obiectiv prioritar. Iar evolutia mijloacelor de protectie a atins nivelul care a inclus, printre acestea, in ultimele decenii, si instrumentele de drept penal. Nevoia si importanta lor in materie a fost subliniata inca din 1977 cand rezolutia Comitetului ministrilor al Consiliului Europei privind contributia dreptului penal la protectia mediului invita statele membre sa dezvolte recurgerea la penalitati si la zile-amenda in scopuri vizand mediul, sa generalizeze dreptul asociatiilor neguvernamentale de a se constitui parte civila, excluderea de la amnistie a infractiunilor relative la mediu, a permite, in anumite cazuri, raspunderea penala a persoanelor juridice. In acelasi an, Consiliul european de dreptul mediului, printr-o rezolutie, propunea, la randu-i, introducerea in codurile penale, alaturi de omor si furt, a uneia sau a mai multor incriminari a faptelor de poluare, vatamare, distrugere ori degradare a naturii, care sa fie separate de infractiunile intemeiate numai pe nerespectarea prescriptiilor legale sau administrative determinate. Pe fondul acestor evolutii, la 4 noiembrie 1998, sub egida Consiliului Europei, a fost adoptata Conventia privind protectia mediului prin dreptul penal (neintrata in vigoare!), iar 10 ani mai tarziu era adoptata, in cadrul Uniunii Europene, directiva 2008/99 din 19 noiembrie 2008, purtand acelasi titlu, in virtutea careia 'incriminarea penala devenea instrument de punere in aplicare a dreptului european al mediului'. In jurisprudenta CEDO, dupa ce prin hotararea din afacerea Tatar contra Romaniei, din 27 ianuarie 2009, se marca o etapa decisiva, consacrandu-se dreptul de a se bucura de un mediu sanatos si protejat, un an mai tarziu, prin decizia din cauza Mangouris vs. Spania, din 28 septembrie 2010, se statua ca libertatea trebuie uneori sa fie limitata pentru a permite represiunea infractiunilor de mediu. Din pacate, nu acelasi lucru putem spune si in privinta dreptului penal roman, in ciuda faptului ca in ultimii ani se vorbeste de o reforma a acestuia. Astfel, Codul penal 2014 nu cuprinde o sectiune privind infractiunile de mediu si nu incrimineaza nicio fapta de acest gen, lasand reglementarile respective la nivelul dispozitiilor penale din legi nepenale, desi Constitutia tarii consacra dreptul fundamental la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, iar protectia mediului a devenit o valoare constitutionala in fata careia se inclina, in conditiile legii, pana si dreptul de proprietate privata [art. 44 (7)]. Mai mult decat atat, modificarile intervenite anterior sub presiunea realitatilor social-economice si juridice, in sensul unei protectii penale sporite a mediului, precum prevederile art. 120 din Codul silvic – Legea nr. 46/2008 si art. 461 din Legea nr 407/2006 a regimului vanatorii si a protectiei fondului cinegetic prin care se stabilea ca toate faptele incriminate in acele acte normative prezentau gradul de pericol social al unei infractiuni, au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a noului Cod penal, desi, in mod evident, avand in vedere utilitatea lor, se impunea transmutarea acestora, sub forma institutiilor pertinente echivalente si in noua legislatie penala, respectiv renuntarea la urmarirea penala. Rau croite, de croitori poate priceputi in domenii tehnice dar lipsiti de spiritul dreptului si cultura juridica necesare, dispozitiile penale din legislatia protectiei mediului, respectiv O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului si Legea nr. 101/2011 de transpunere a Directivei UE privind protectia mediului prin dreptul penal raman confuze, inadecvate unui raspuns juridic autentic, contradictorii si, in consecinta, ineficiente. Dovada evidenta a unei atari situatii o reprezinta si faptul ca deja Comisia Europeana a transmis Guvernului, in octombrie 2013, o solicitare informativa cu privire la transpunerea directivei din 2008 cu caracter premergator procedurii de infringement. Prin asemenea deficiente se explica faptul ca, din cele circa 1000 de dosare penale formate in perioada de referinta 2011–2016, numai cinci s-au soldat cu solutia trimiterii in judecata prin rechizitoriu. La fel, conceptia si prevederile privind infractiunile silvice din Codul silvic, ramase la viziunea de secol XIX, in care padurea reprezenta o simpla resursa materiala, pastreaza drept criteriu fundamental de incriminare valoarea unui metru cub de masa lemnoasa, intr-o vreme in care impaduririle reprezinta, de exemplu, un remediu important al consecintelor schimbarilor climatice, iar fondul forestier este un element esential al echilibrului ecologic general! Efectele negative se amplifica prin faptul ca, in conditiile in care si asa pedepsele prevazute de lege sunt modeste, in practica sunt orientate spre minimul acestora si fara preocuparea repararii adecvate si complete a prejudiciului silvic!

In fine, imprevizibilitatea legislatiei penale romanesti generata de absenta reglementarilor adecvate referitoare la delimitarea zonei economice exclusive la Marea Neagra a dus la condamnarea statului roman prin hotararea CEDO din 16 septembrie 2014 pronuntata in cauza Pleshkov c. Romaniei.

Se adauga apoi o deficitara pregatire si o atitudine relativ indiferenta, adeseori inadecvata, a celor chemati sa aplice legea care, in fata necunoscutului, incearca sa forteze cu obisnuitul si daca nu reusesc, abandoneaza dispunand clasarea.

Pentru schimbarea unei atari situatii s-ar impune, poate, la nivelul politicii generale, cu consecintele respective in planul celei penale, ca statutul de domeniu prioritar, cu importanta in politica de securitate a tarii, conferit in 2016 sectorului forestier, sa fie extins la intregul domeniu al elementelor si factorilor de mediu, cu efectele corespunzatoare in privinta protectiei acestora.

Deficientele de ordin legislativ s-ar putea corecta, de pilda, prin introducerea in Codul penal a unei infractiuni-tip de mediu sau prin adoptarea unui Cod al mediului care sa cuprinda in mod sistematic infractiunile in materie, cu incriminari si sanctiuni adecvate, iar in privinta pregatirii, o specializare a procurorilor si chiar a anumitor complete de judecata pe probleme de mediu si infractionalitate forestiera. Totodata, consacrarea ca principiu constitutional a neregresiunii in protectia mediului si instituirea unui Avocat al poporului specializat pe probleme de mediu ar consolida actiunea generala in materie. Jurisprudenta CCR ne ofera deja importante puncte de sprijin in acest sens.

In fine, din punct de vedere stiintific, cea de-a doua conferinta mondiala a Asociatiei Internationale de Drept Penal (AIDP), desfasurata in mai 2016, la Bucuresti, in parteneriat cu Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, a fost consacrata tot protectiei mediului prin dreptul penal dand astfel, prin concluziile sale, un impuls major preocuparilor in materie.

Referitor la proiectul inedit care constituie baza dezbaterilor noastre de astazi si ale carui rezultate sunt expuse in volumul consacrat, este de remarcat, inainte de toate, deplina concordanta dintre consideratiile domeniului teoretic si concluziile analizei practice, a cazuisticii in materie. Pe acest fundament propunerile degajate se bucura astfel de veridicitate si devin deosebit de utile in privinta drumului de urmat. Totodata, el va fi continuat printr-un demers asemanator privind dreptul contraventional al mediului, spre a intregi tabloul dreptului represiv al mediului.

Implicata activ in dezbaterea stiintifica mondiala in domeniu si recunoscuta ca atare, scoala romaneasca de drept al mediului marcheaza, prin dezbaterea de astazi, o noua etapa in dezvoltarea doctrinei si practicii dreptului penal al mediului. La randul sau, Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane incearca, si in acest mod, sa continue traditia fondatorilor sai, in frunte cu profesorul Vintila Dongoroz, de a reprezenta 'laboratorul de idei' al dreptului romanesc din ultimele peste sase decenii, in cazul de fata al dreptului penal al mediului.

Onorat auditoriu,

Se imputa actualelor coduri, penal si de procedura penala, numeroase defectiuni si disfunctionalitati relevate si de cele deja aproape 50 de situatii in care prevederi ale lor au fost declarate neconstitutionale de catre instanta competenta. Dar se ignora un fapt evident care se afla in antecamera acestei situatii: slaba antrenare si implicare a cercetarii stiintifice in elaborarea lor!

Si aceasta, in conditiile in care, in privinta codurilor, penal si de procedura penala, din 1937 – elaborate de catre Consiliul Legislativ si a celor din 1969 – elaborate in cadrul Institutului –, alcatuitorii lor au fost, in primul rand, specialisti teoreticieni de elita ai domeniului. Traditia si experienta recenta ne arata, asadar, ca si in domeniul dreptului, la fel ca si in celelalte sectoare fundamentale ale vietii social-economice, cercetarea stiintifica si rezultatele sale raman esentiale. Dar pentru a-si pastra si afirma un asemenea rol ea are nevoie de atentia cuvenita din partea societatii, de lideri reprezentativi si de resurse financiare suficiente.

Dezbaterea noastra de astazi, inedita deopotriva prin formula de realizare, prin tematica abordata si tinta finala urmarita, se doreste a fi parte initiatoare a unui proiect mai larg, care sa refaca alianta absolut necesara pentru realizarea progresului juridic intre cercetarea stiintifica si practica judiciara, doctrina si jurisprudenta. si prin aceasta, trecerea de la apararea la protectia mediului si a fondului forestier prin drept in general si dreptul represiv in special”.

 

Accesari:2370

Comentarii

# Vladimarrr...!!! date 15 noiembrie 2016 17:03 +4

Daca ne mai scarpinam mult prin partile intime vazute si nevazute de soare, cu dezbateri sterpe si masuri ioc, o sa se incrimineze jaful padurilor taman cand relieful scumpei noastre Romanii va fi lovit de o tragica, rusinoasa si ireversibila calvitie, repetandu-se zisa din chirurgie, "operatia a reusit, dar bolnavul a murit !" Intrebarea este: OARE NEROZII ASTIA DE TOATE FELURILE SI DE TOATE CULORILE, VOR CU ADEVARAT SA STARPEASCA TICALOSIA CE NE-A ADUS IN SAPA DE LEMN ? Dupa cum se vede, NU ...!!! Si ce le vom raspunde nepotilor nostri cand citind din Eminescu "Fiind copil paduri cutreieram si ma culacam ades langa izvor ..." ne vor intreba "bunicule ce-s alea paduri si ce-i ala izvor ?" Cat despre "Codrul frate cu romanul" mai bine sa nu ne-ntrebe, ca decat sa le raspundem, mai bine ne-am da singuri un cap in gura ...

# Se fur​ă​ ca-n​... ​​CODRU date 15 noiembrie 2016 17:34 +3

DNA pritocește dosarul defrișărilor ilegale. C. Bâlc, fost şef al Districtului Silvic nr. 3 din cadrul Ocolului Silvic Someşul Rece, a făcut dezvăluiri pentru Neuer Weg. „Am făcut şi eu parte din ceea ce se numeşte ‘mafia lemnului’. Nu am nimic de ascuns. Am făcut şi eu parte din asta. La început nu mi s-a să părut aşa extraordinar. Mici furtişaguri au început deja după Revoluţie. Toţi am pus în buzunar. Am fost părtaş. După o vreme, nu am mai suportat. Prea s-a întins ‘ţigănia’. La început se fura mai puţin. Dar apoi se venea deja cu pretenţii cu zeci de mii de euro. Ni se spunea: ‘Trebuie să ajutaţi campania electorală’. Ei ştiau că eu, în calitate de şef de district, îi pot ajuta (cu bani) în campania electorală”, a declarat Bâlc. El a făcut autodenunț la DNA în 2013. http://www.gandul.info/stiri/un-padurar-din-cluj-recunoaste-ca-a-facut-parte-din-mafia-lemnului-si-ca-a-fost-platit-de-schweighofer-daca-vezi-ce-e-pe-teren-faci-infarct-14345177

# JAF FĂRĂ JENĂ date 15 noiembrie 2016 17:45 +3

Mai multe ambasade ale Austriei au primit scrisori despre practicile companiei Schweighofer. De asemenea, scrisori au fost trimise și clienților firmei austriece. http://www.romaniacurata.ro/diaspora-contraataca-mai-multe-ambasade-ale-austriei-au-primit-astazi-scrisori-despre-practicile-companiei-scwheighofer-de-asemenea-scrisori-au-fost-trimise-si-clientilor-firmei-austriece/

# LA MODA: STANDARDE DUBLE DE MEDIU date 15 noiembrie 2016 17:47 +2

Ambasada Austriei, cu societatea civilă, despre standarde duble de mediu în investițiile austriece în România http://activista.ro/societatea-civila-de-vorba-cu-ambasada-austriei-despre-schweighofer-omv-petrom-si-michrohidrocentrale/

# Ciolannis ne taie craca date 15 noiembrie 2016 17:50 +3

Domnule Iohannis, ati intors in Parlament legea defrisarilor ilegale, ca nu cumva partenerii austrieci sa nu mai poata taia in voie padurile tarii. In loc de treaba aceasta, puteati pleda pentru o lege in care cel putin 50 de ani sa nu se mai taie nici un copac din Padurile Romaniei in afara de cei bolnavi, in felul acest ati fi aratat ca va pasa, dar nu, ati dovedit inca odata ca va pasa doar de interesele celor de afara. https://vremuritulburi.com/category/klaus-iohannis/

# Pentru procuroarea GAVADIA-PTMB date 15 noiembrie 2016 22:58 +3

Interesant. In anul 2007 citeam TRATATUL de mediu al profesorului Mircea Dutu. I-am ******rat procuroarei GAVADIA ELENA Emilia de la Parchetul Tribunalului Bucuresti sa il citeasca si ea pentru a rezolva dosarul penal nr. 429/P/2008.Dosarul s-a intors de doua ori la parchet.Prin adresa Consiliului Superior al Magistraturii-Inspectia Judiciara nr. 2696/IJ/854/SIP/2011 in consemneaza ca cercetarile in dosarul penal nr. 429/P/2008 au fost ingreunate timp de 5 ani datorita dificultatilor obiective de a realize masuratorile necesare privind gradul de poluare . In final dupa 7 ani , un procuror obosit dispune efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice chiar daca in dosar existau doua adrese ale MInIsterului Sanatatii care spunea ca o astfel de constare nu are valoare juridica: - Adresa Ministerului Sanatatii – Institutul de Sanatate Publica Bucuresti nr. 6032/05.2007 prin care constarea tehnico stiintifica in dosarul penal 429/P/2008 este considerate fara valoare juridica,

# Pentru procuroarea GAVADIA-PTMB+JUStitiA ROMANA date 15 noiembrie 2016 23:07 +3

- Adresa Ministerului Sanatatii – Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti nr. AVI/Em128//14.02.2012. prin care se recunoaste ca noxele determinate de comun accord cu parchetul s-au facut in conditiile in care nu se cunoaste sursa de poluare utilizandu-se singurul standar in vigoare, motiv pentru care nu s-au determinat componente organice volatile(COV), determinari care ar fi putut evidential tipul de substanta/substante toxice . MINISTERUL SANATATII a refuzat sa puna la dispozitia instantei date tehnice despre aparatul utilizat in timpul constatarii tehnico-stintifice care sa indice pragul de sensibilitate la care s-au efectuat determinarile. Cu o luna inainte de constare in Buletinul Oficial al ASRO era publicat stasul de care expertul habar nu avea. Institutul de Criminalistica a refuzat sa faca vre-o constare pentru ca nu era in domeniul lui de activitate.Prin sentinta 305/2702/2012 , Judecatoarea Jderu Claudia inchide dosarul. In final a murit o femeie .

# Pentru PARCHET+JUSTITIA ROMANA date 15 noiembrie 2016 23:16 +3

Infractorul fusese condamnat anterior la 25 de ani pentru crima. Mai avea la activ jafuri,ect. Nimic nu a contat. Am asteptat 7 ani ca POLITIA+PARCHETUL+JUSTITIA sa salveze viata unei femei. In final a murit bolnava de cancer la plamani. Finalul era previzibil. Rechizitorile procurorilor pot fi folosite ca material de studiu . Am facut sesizari la toti procurorii sefi de la PTMB, PCAB, MINISTERE, ect. TOTUL A FOST IN ZADAR.SUCCES DOMULE PROCUROR GENERAL . CEEA ce propuneti este o utopie rapoortat la ceea ce am vazut eu prin politie, parchete si justitie.

# JUSTITIA ROMANA date 15 noiembrie 2016 23:51 +3

Am uitat sa va spun, experienta mea in calitate de justitiabil a culminat in anul 2011 cand am reusit performanta sa mi se deschida trei dosare in instanta pentru aceeasi cauza. I-am explicat PRESEDINTEI TMB ca aplicatia ECRIS este o solnita prin care se pot aranja dosare. In acelasi an CURTEA DE CONTURI a dispus un control la TMB. In anul 2015 printr-o singura bifa data pe interfata aceleasi aplicatii (refacute), dosarul meu nu era publicat pe site. Bineanteles, ca si in anul 2011, PRESEDINTA TMB mi-a trimis o adresa prin care imi explica ca intotdeauna JUSTITIA ARE DREPTATE. Asa este , JUSTITIA INTOTDEAUNA ARE DREPTATE, si mortii au aflat asta.

# pelin date 16 noiembrie 2016 17:19 0

In Romania dispar trei ha.de padure pe ora.Gresim profund daca mai credem ca "strainii"ne -i-au si ne taie padurile.Doar noi suntem de vina,vinovati sunt cei care se vand pe ei insasi,care falsifica acte,care corup si spagiesc.La fel cum sunt si cei care accepta sa intre in acest joc sau care nu fac nimic pt.a se asigura ca legea este corecta,functio-nala si ca se aplica,Toti acestia,sunt romani,nu straini.Din pacate,romanii sunt cei care dau spaga,tot romanii sunt cei care acepta spaga.

# sissi's back date 17 noiembrie 2016 00:36 0

Cumpara strainatatea fond forestier cat cuprinde, ca-s legile blande. Ia sa vrea vreunul sa cumpere halci de Schwarzwald, ca i se da una dupa bot, de-i merg fulgii. Nemtii si-au facut legi sa-si protejeze terenurile. La noi lege ioc, asa ca intra toti veneticii in joc. Si la mijloc sunt milioane de euroi rotunzi si sclipitori. Ca bastinasilor nostri le cade bine sa-si vanda terneurile impadurite alora cu teschereaua plina, daca-i cu voie de la stapanire, de ce nu... Iar ai de pe-afara care inhata bucati din ce in ce mai mari de loturi, parcele si tarlale, nu le inhata spre inmultirea caprioarelor - lemnu-i la mare cautare. Asa ca, degeaba bla-bla-uri pe la sezatori, daca colo, la pupitrul de comanda nu se intervine energic si hotarat. Dar si pupitrul ala de comanda de la A la Z ii dedulcit la parale. Long live corruption! Sau vorba cea> lantul slabiciunilor umane... Eheee...

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cat credeti ca mai rezista Kovesi in functie in conditiile scandalului continuu in care e antrenat DNA?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 19.07.2017 - „Manelistul DNA”, izgonit la Oradea

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER