Vai de sefa DNA Laura Kovesi (foto dreapta, alaturi de judecatorul CCR Daniel Morar). Mai ca nu trece zi fara ca aceasta sa nu incaseze lovituri in plin. Ca este vorba despre decizii ale instantelor care devoaleaza inscenarile DNA, despre inregistrari compromitatoare sau despre hotarari ale Curtii Constitutionale, cert este ca Laura Kovesi a primit in ultima perioada “dauna totala”, vorba lui Mircea Badea.

Intr-o singura zi, miercuri 21 iunie 2017, doctorita Kovesi a incasat doua lovituri naucitoare din partea CCR. Prima a constatat in hotararea CCR privind pragul la infractiunea de abuz in serviciu, prag pe care legiuitorul este obligat sa il introduca (detalii despre aceasta problema puteti citi aici). Cea de-a doua lovitura priveste refuzul Laurei Kovesi de a merge la comisia parlamentara de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, comisie care trebuie sa stabileasca printre altele si ce cauta sefa DNA acasa la Gabriel Oprea.

Astfel, in comunicatul in care a respins sesizarile de neconstitutionalitate referitoare la doua hotarari de modificare a Regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului, CCR explica faptul ca activitatea unei comisii parlamentare de ancheta nu are nicio legatura cu o ancheta judiciara, nefiind necesara si nici de dorit incetarea anchetei parlamentare in conditiile demararii unei anchete judiciare. Foarte important, Curtea subliniaza ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul General al Romaniei si presedintele Consiliului Superior al Magistraturii au obligatia sa se prezinte la comisia parlamentara de ancheta, chiar daca se afla in fruntea unor institutii ce nu sunt sub control parlamentar. Totodata, CCR arata ca la comisiile parlamentare de ancheta pot fi chemati judecatori si procurori, daca audierea lor nu are legatura cu atributiunile, insarcinarile de serviciu sau activitatea lor profesionala.

Interesant de vazut este ce va spune oare Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar dupa aceasta decizie a CCR. Ne intrebam asta in conditiile in care, sarind in aparea Laurei Kovesi, Lazarica decreta: “Dupa parerea mea, magistratii nu au ce cauta in astfel de comisii. Magistratii pot fi verificati si audiati doar in cadrul legal al audierii de catre un alt magistrat”.

Iata comunicatul CCR:

„Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.c) din Constitutia Romaniei si a art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere urmatoarele sesizari:

1. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2007 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, sesizare formulata de un numar de 82 deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania;

2. Sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, sesizare formulata de un numar de 91 deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal si Uniunii Salvati Romania.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala, a respins, ca neintemeiate, sesizarile neconstitutionalitate formulate si a constatat ca dispozitiile Hotararii Camerei Deputatilor nr.37/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor, respectiv ale Hotararii Parlamentului Romaniei nr.38/2017 privind modificarea si completarea art.9 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului sunt constitutionale.

Curtea a statuat ca plenitudinea functiei de control a Parlamentului [Decizia nr.48 din 17 mai 1994] trebuie exercitata cu respectarea competentelor strict determinate de Constitutie. Intrucat Parlamentul exercita suveranitatea nationala [art.2 alin.(1) din Constitutie], fiind ales de catre cetateni, si este organul reprezentativ suprem al poporului roman [art.61 alin.(1) din Constitutie], functia sa de ancheta se diferentiaza de ancheta penala. Activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio legatura cu o ancheta judiciara, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridica diferita a celor doua categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista in ideea unei cooperari si colaborari loiale intre institutiile statului. Prin urmare, nu este nici necesara si nici de dorit incetarea anchetei parlamentare in conditiile demararii unei anchete judiciare, astfel incat, din aceasta perspectiva, nu se poate retine incalcarea art.1 alin.(4) din Constitutie.

Curtea a stabilit ca ancheta parlamentara nu are caracter jurisdictional si ca dispozitiile legale criticate realizeaza o evidenta distinctie, pe de o parte, intre persoanele care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta in considerarea faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte sunt sub control parlamentar si care sunt citate in acest sens si, pe de alta parte, persoanele care sunt invitate, si anume persoane care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/ institutii ce nu se afla sub control parlamentar, care in considerarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/ autoritatile statului au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei. In aceasta din urma categorie intra, cu titlu exemplificativ, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul-general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale. De asemenea, pot fi invitate si alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio legatura cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, in aceasta din urma categorie pot intra si judecatori, procurori, daca nu sunt chemati in legatura cu atributiunile, insarcinarile de serviciu sau activitatea lor profesionala, ci in calitate de simpli cetateni.

De asemenea, Curtea a retinut ca noile reglementari pun la dispozitia comisiei de ancheta anumite mijloace procedurale care sa contribuie la caracterul efectiv si eficient al anchetei parlamentare, printre care si posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar daca acestea se refera la unele fapte/infractiuni, nu constituie norme de incriminare.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea a constatat ca nu sunt incalcate nici prevederile constitutionale ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului, art. 124 alin. (3) privind infaptuirea justitiei si art. 134 alin. (2) privind atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Camerei Deputatilor”.