Marturii zguduitoare din partea Elenei Mustata (foto), vaduva judecatorului Stan Mustata, decedat la Spitalul "Carol Davila" in urma unui infarct miocardic, dupa ce fusese plimbat intre penitenciare si spitale. Sotia fostului presedinte al Sectiei a II-a penala de la Curtea de Apel Bucuresti a relatat miercuri seara, 8 august 2018, la emisiunea Sinteza Zilei realizata de jurnalistul Mihai Gadea la Antena 3, ultimele zile si ore ale magistratului, marcate de suferinte cumplite, pe fondul cancerului pentru care nu i-a fost permisa tratarea in libertate. Si a dezvaluit ca sotul ei i s-a plans: "Elena, vor sa ma omoare!"

Cu vocea inecata de plans, Elena Mustata a relatat ca sotul ei a fost scos in puterea noptii din Penitenciarul Rahova si mutat la Penitenciarul Giurgiu, chiar daca nu se punea problema unui caz disciplinar, care sa necesite transferul intr-o inchisoare de maxima siguranta, asa cum este cea giurgiuveana. Potrivit Elenei Mustata, lucrurile nu au stat mai bine nici la Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), unde directorul Marian Dobrica a tratat-o peste umar pe avocata Lorette Luca, refuzand sa ii precizeze motivele pentru care Stan Mustata fusese mutat.

Supliciile au continuat la Spitalul “Sfantul Ioan” din Bucuresti, unde cateterele de proasta calitate i-ar fi provocat bolnavului rani crunte la picioare, fiind necesare noi interventii, de data aceasta la Spitalul “Carol Davila” din Capitala. Acolo si-a gasit judecatorul sfarsitul, a mai afirmat Elena Mustata, care a implorat divinitatea sa-i faca dreptate celui decedat.

Iata declaratia integrala facuta de Elena Mustata la Antena 3:

“Eu vreau sa va spun atata: pentru omul asta trebuie sa se faca dreptate! A intrat nevinovat. A fost o lupta intre doi colosi, iar el a fost o victima colaterala. Nici macar nu l-au lasat, nu i-au dat sansa sa vina vremea sa faca dreptate. Ultimul act nenorocit si necugetat pe care l-au facut a fost atunci cand l-au luat de la Rahova. Au venit peste el la 2 noaptea mascatii si au spus: 'Mustata, scoala-te, ca te ducem la Penitenciarul Giurgiu'. Penitenciar de maxima siguranta, unde se duc numai cazurile disciplinare! Si el a spus: 'N-am facut nimic. De ce ma luati?' Stiind ca el este bolnav! Si l-au luat si pe tot drumul a vomat incontinuu. El, cand a ajuns acolo, n-a putut sa mai mearga. Am fost de urgenta, cand am aflat, la el. Si cand am vorbit cu el, mi-a spus: 'Elena, vor sa ma omoare! Nu mai pot sa-mi tin capul, nu pot sa vorbesc cu tine'. Si eu i-am spus: 'Du-te, daca nu mai poti sa mergi! Du-te si linisteste-te!'

L-au dus la spital si au spus probabil doctorii de acolo ca este intr-o stare foarte grava si ca el n-are ce sa caute, ca n-a facut nimic, niciun act disciplinar n-a fost facut. Si atunci in doua zile i-au facut actele si l-au mutat inapoi la Rahova – bolnav, asa cum era. Avocatul a facut cerere si s-a dus la Administratia Penitenciarelor si l-a intrebat pe director: 'Care este cauza pentru care eu am fost mutat la acest penitenciar?' Si i-a zis: 'Ce va mai intereseaza cauza? Ca s-a rezolvat. A fost adus la Jilava. Sunteti multumit? Nu ma mai intrebati! Cautati acolo, in lege, si o sa gasiti unul din motive!'

Dupa care i-a fost din ce in ce mai rau, l-au dus la spital si de la spital au spus ca trebuie neaparat dus la un spital de stat. Si l-au dus la 'Sfantul Ioan'. Aici i-au facut niste dialize, niste catetere groaznice – i-au distrus picioarele: cand in piciorul stang, cand in piciorul drept. Probabil ca doctorii si-au dat tot interesul, dar fiind cateterele foarte proaste, n-au mai suportat dializa. Si atunci l-au mutat la Spitalul 'Carol Davila'. Aici, la 'Carol Davila', a fost internat. Si stati sa vedeti ca l-au luat de acolo, de la 'Sfantul Ioan', in loc sa-l duca direct la 'Carol Davila'. L-au chinuit si l-au dus in penitenciar. Acolo, in penitenciar, saracul avand numai pansamente (si la piciorul stang, si la piciorul drept, ca era ferfenita facut la picioare), saracul de el n-a avut cum sa se spele, nici sa se imbrace. Si cu chiu, cu vai, dimineata s-a imbracat si l-au adus din nou catre 'Carol Davila'. In masina i s-a facut rau.

Cand a ajuns acolo, eu eram deja venita de la 7 jumatate, sa vorbesc cu medicii. L-au luat, l-au monitorizat si la ora 16 l-au bagat in operatie, ca sa-i puna un cateter de calitate. S-au chinuit, au pus cateterul si au inceput sa-i faca dializa. La doua ore de la dializa, a facut infarct si a cedat. S-a terminat cu viata lui Stan Mustata! Iar amintirea lui trebuie sa ramana in sufletul tuturor, ca a fost un om care a luptat toata viata pentru dreptate. A fost asa un suflet bun si ne-a iubit! S a facut numai fapte bune pentru toti cei din jurul lui. Si spuneam: 'Doamne, trebuie sa fie rasplatit si el acuma, in clipele grele – sa primeasca si el dreptatea de la Dumnezeu, caci oamenii de aici nu sunt in stare sa i-o faca!' Si ultimul cuvant pe care mi l-a zis: mi-a spus ca ma iubeste si ca o sa fie bine. Si i-am spus ca o sa ne reluam toata viata frumoasa pe care am trait-o.

Asta este povestea lui Mustata, care n-a luptat decat pentru dreptate. Si langa mine (eu fiind cadru didactic) statea si-l iubeau copiii, pentru ca stia sa se poarte ca ei. Iar animalele toate-l iubeau. A fost un om in adevaratul sens al cuvantului! Si a devenit paria societatii. Si el, si eu n-am facut decat bine in viata asta si in societatea asta. Si uite cu ce ne-am ales! Poate ca Dumnezeu macar acum, ca s-a dus, ii va face dreptate, sa-i odihneasca sufletul acolo.

Nu mai pot vorbi. Sanatate va doresc tuturor...”