27 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DOREL SI-A MOTIVAT ISPRAVA – Judecatorii Matei si Tranca de la CAB, care au ajuns in mod suspect in dosarul Rarinca, au anulat la cererea DNA achitarea definitiva si au rejudecat apelul, explica de ce nu i-au dat cu executare pensionarei si cum a fost santajata Livia Stanciu: „Inculpata si-a dat seama ca a procedat gresit... A speculat vulnerabilitatea persoanei vatamate, care in calitatea sa de presedinte ICCJ se afla in procedura de reinnoire a mandatului” (Decizia)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

19 octombrie 2015 17:47
Vizualizari: 7670

Mascarada a ajuns la final. Curtea de Apel Bucuresti a facut publice motivele condamnarii Marianei Rarinca in dosarul de santaj in care pensionara a fost denuntata la DNA de presedinta ICCJ Livia Stanciu, arestata preventiv timp de 6 luni, declarata nevinovata prin decizie definitiva si rejudecata cu maxima celeritate dupa admiterea dubioasa a unei cereri fara precedent a parchetului anticoruptie, de anulare a hotararii judecatoresti.


Este vorba despre decizia nr. 1095/11.09.2015, a judecatorilor George Dorel Matei (foto) si Ana Maria Tranca de la Sectia a I-a penala, care, asa cum ne amintim, au ajuns sa rejudece apelul dupa ce li s-a repartizat intr-un mod suspect dosarul cu scopul evident de a desfiinta hotararea nr. 733/20.05.2015 a judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache si de a inchide astfel gura celor care, in contextul achitarii definitive a Marianei Rarinca, au cerut public demisia sefelor ICCJ si DNA, Livia Stanciu si Laura Codruta Kovesi. Prin solutia pronuntata, Dorel Matei si Ana Maria Tranca nu au facut altceva decat sa mentina sentinta din 18 decembrie 2014 a judecatorului Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti - 3 ani inchisoare cu suspendare -, explicand insa ca i-ar fi putut aplica Marianei Rarinca chiar si o pedeapsa in regim de detentie.

In cele 14 pagini ale deciziei, magistratii preiau practic sustinerile din rechizitoriul intocmit de procurorii DNA Iulian Pancescu si Carmen Damian, fara a face vreo referire la probele din dosar favorabile Marianei Rarinca, cum ar fi SMS-ul trimis agentului provocator al DNA in care pensionara neaga faptul ca i-ar fi cerut 20.000 euro sefei instantei supreme. Mai mult, pasaje importante din asa-zisa motivare se confunda cu declaratia de parte vatamata a sefei ICCJ Livia Stanciu, pe care Dorel Matei si Ana Maria Tranca nu indraznesc sa o puna vreo clipa la indoiala, ci o iau ca pe un adevar absolut. De exemplu, cei doi judecatori fac aluzii la o presupusa implicare a postului Antena 3, prin persoana moderatorului Mihai Gadea, intr-o pretinsa campanie de denigrare a sefei Inaltei Curti, alegatiile magistratilor fiind inspirate din depozitia sefei ICCJ Livia Stanciu, prezentata de Lumeajustitiei.ro in articolul Regina probelor, publicat cu ocazia ultimului termen al asa-zisului proces.

Prezentam motivarea deciziei nr. 1095/11.09.2015 pronuntate de judecatorii George Dorel Matei si Ana Maria Tranca, de la CAB:

"In mod corect prima instanta a retinut ca in perioada august-septembrie 2013 – 03 iunie 2014, inculpata Rarinca Mariana a amenintat-o pe persoana vatamata Stanciu Livia-Doina cu darea in vileag catre presa a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru persona vatamata si pentru sotul acesteia, daca persoana vatamata nu ii remitea suma de 20.000 de euro, fapta fiind savarsita in scopul obtinerii de catre inculpata in mod injust a unui folos patrimonial, constand in suma solicitata.

Raporturile dintre inculpata si persoana vatamata se grefeaza pe faptul ca inculpata a desfasurat o activitate in cadrul cabinetului de avocatura al sotului persoanei vatamate din municipiul Galati, ingrijindu-se de aspecte administrative precum curatenia, udatul florilor, si hranirea unui animal de casa.

Inculpata isi aroga si calitatea faptica de secretara in cadrul cabinetului de avocatura, ocazie cu care ar fi interrelationat cu diferiti clienti ai defunctului sot al persoanei vatamate, clienti a caror identitate nu a dorit sa o dezvaluie si care, la date neprecizate, dupa decesul sotului persoanei vatamate, ar fi cerut restituirea unor sume de bani pe care din motive iarasi nedezvaluite de inculpata, le-ar fi platit aceasta din urma din resurse proprii sau din banii remisi de concubinul sau, martorul OC.

Oricum inculpata pe parcursul procesului penal invedereaza mai multe variante ale acestor presupuse plati facute unor clienti necunoscuti, aratand chiar ca defunctul sot al persoanei vatamate in timpul vietii i-ar fi cerut sa faca aceste plati, iar inculpata le-ar fi facut fara ezitare, desi in mod evident nu avea resursele necesare atata vreme cat aceasta insasi arata ca si-ar fi amanetat bijuterii si s-ar fi imprumutat de la concubinul sau, elemente ce lipsesc de credibilitate versiunea invederata de inculpata.

Nu exista nici un motiv rezonabil pentru ca inculpata sa procedeze la o diminuare severa a patrimoniului personal pentru a face asa-zise restituiri de onorarii in dosare cu care nu avea nici o legatura.

In fapt, Curtea apreciaza ca situatia faptica din prezentul dosar este mult mai simpla, avand in vedere continutul convorbirilor dintre inculpata, persoana vatamata si colaboratorul cu identitate protejata, raportat si la declaratiile martorului SR.

Astfel, inculpata a speculat starea de vulnerabilitate a persoanei vatamate, care in calitatea sa de presedinte ICCJ se afla in toamna anului 2013 in procedura de reinnoire a mandatului.

Era de notorietate faptul ca impotriva persoanei vatamate exista o campanie sustinuta exercitata de unele trusturi de presa, prin care se urmarea denigrarea si diminuarea sanselor de reusita la un nou mandat a persoanei vatamate, in conditiile in care instanta pe care o conducea, ICCJ, pronuntase solutii de mare fermitate in special in cazuri de mare coruptie in care fusesera implicate persoane cu functii politice inalte sau potenta financiara extrem de ridicata.

De aceea, inculpata a contactat pe martorul SR, in luna septembrie 2013, spunandu-i ca este asaltata de posturi de televiziune, si ca ar trebui ca persoana vatamata sa ii remita suma de 20.000 euro, suma ce ar fi fost platita de inculpata unor persoane necunoscute, fosti clienti ai avocatului Stanciu.

Pentru a fi mai credibila, inculpata i-a spus martorului ca a semnat deja cu o televiziune, careia ii va da informatii despre activitatea avocatului Stanciu, sotul persoanei vatamate. I-a spus martorului ca la poarta sa se afla realizatorul TV Gadea in persoana, si inca o persoana de la Realitatea TV, iar televiziunile sunt interesate de orice amanunte picante (f. 20 verso vol. 1 dup).

Martorul s-a deplasat la locuinta persoanei vatamate si nu a observat existenta carelor de televiziune sau a numitului Gadea. Martorul a intrebat vecinii daca au vazut prin preajma casei inculpatei vreun car de televiziune, raspunsul fiind negativ (declaratie martor fila 302 vol. 1 dosar contestatie in anulare).

Initial martorul nu a dat curs solicitarilor inculpatei de a lua legatura cu persoana vatamata pentru remiterea sumei de 20.000 euro, dar aceasta a inceput sa il contacteze prin mesaje tip sms, trimise de pe numarul de telefon 07... apartinand inculpatei, in luna decembrie 2013.

Mesajele aveau urmatorul continut: 'Nu pot sa mai astept. Nu o sa va placa dar mam hotarit sa nu mai tin cont decit de mine si de ai mei. Cineva va avea musafiri neplacute la usa' (f. 124 vol. 1 dup, transcriere mot a mot dupa continutul sms). In urmatorul mesaj, a aratat ca: 'Am semnat cu o tel si voi spune tot ce stiu cu date concrete si cu martori dna ma ignorat total dar eu am platit o parte din datorii, si vreau banii'. Intr-un alt mesaj, arata ca: 'Voi pune si pe internet', iar intr-un mesaj din 13.12.2013 a scris martorului: 'Sunt in drum spre Bucuresti. Nu mai am mila de nimeni. O sa iasa asa de urit incit poate sa si dea demisia. Am vrut doar banii mei'.

In urma acestor insistente, martorul a luat legatura cu persoana vatamata pentru a clarifica situatia. Persoana vatamata a contactat inculpata, exprimandu-si surprinderea totala fata de aceste presupuse datorii, invederandu-i ca ii este neclar cum de inculpata evoca aceste datorii abia la sfarsitul anului 2013, la doi ani de la decesul sotului sau.

Conform depozitiei persoanei vatamate, inculpata a aratat ca in cazul in care nu va primi aceasta suma, va divulga presei informatii compromitatoare despre familia sa, moment in care persoana vatamata a aratat ca nu sta la discutii cu santajistii si i-a inchis inculpatei telefonul.

Toate aceste discutii au avut loc pe fondul faptului ca, in martie 2012, persoana vatamata, care prin natura functiei sale, de presedinte al instantei supreme, statea practic numai in Bucuresti si avea un program extrem de incarcat, a remis suma de 1.500 de lei inculpatei, act recunoscut si de aceasta din urma, pentru a plati utilitatile si impozitele aferente proprietatilor persoanei vatamate din municipiul Galati.

Inculpata nu a efectuat aceste plati (intretinere, curent, etc.), ci si-a insusit suma de bani, invederand organelor de urmarire penala ca a retinut banii in contul unor datorii mai vechi.

Persoana vatamata a avut credinta ca situatia administrativa a imobilelor din Galati este una in regula, dar a avut surpriza de a fi contactata in prima parte a anului 2013 chiar la serviciu de reprezentantul Asociatiei de Proprietari, care i-a comunicat ca figureaza cu datorii la intretinere si la Administratia Financiara.

Persoana vatamata a ramas stupefiata, si s-a deplasat de indata la Galati, unde a constatat ca nu fusesera efectuate nici una dintre platile pentru care inculpata primise suma de 1.500 de lei.

Persoana vatamata a procedat la schimbarea cheii de yale de la cabinetul de avocatura al sotului sau decedat, unde inculpata avea acces.

Curtea de Apel nu poate stabili la acest moment daca dupa decesul sotului persoanei vatamate inculpata, profitand de accesul la cabinet, a practicat ilegal avocatura, arogandu-si calitatea de avocat, dar la domiciliul sau cu ocazia perchezitiei s-au descoperit mai multe chitante emise dupa data decesului sotului persoanei vatamate, completate cu datele Cabinetului de avocatura Andrei Stanciu sau ale intreprinderii Individuale Rarinca Mariana, mentionand ca obiect al prestatiilor intocmite dosar, notificare, consultatie dosar.

Aceste inscrisuri gasite cu ocazia perchezitiei la domiciliul inculpatei si despre care inculpata a pretins ca i-ar fi fost date de catre persoana vatamata pentru a fi arse (aparare ilogica deoarece persoana vatamata nu putea sa remita din arhiva sotului sau documente eliberate de acest cabinet dupa decesul titularului cabinetului) au trezit suspiciuni procurorilor, care au trecut in continuare la identificarea si audierea mai multor reprezentanti ai unor Asociatii de proprietari. Astfel, au fost audiate persoanele ML, administrator al Asociatiei de proprietar ... Galati, PM, RP, PC (f. 263 si urm. vol. 2 dup).

Astfel, martora NL a depus la dosarul cauzei un contract de asistenta juridica incheiat de sotul persoanei vatamate, in calitate de avocat, si Asociatie, in data de 21.07.2010, prin care cabinetul se obliga sa procedeze la asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea de cereri, etc, in favoarea Asociatiei. Desi acest contract apare ca fiind complet legal, elementul de interes este dat de faptul ca martora NL a putut prezenta organului de urmarire penala mai multe chitante emise de Cabinetul de avocatura, purtand stampila acestui cabinet, pentru 'actiuni in instanta', 'dosare instanta', 'consultanta' sau 'intocmire si depunere instanta' din anul 2012, o parte din aceste chitante purtand o semnatura indescifrabila si stampila cabinetului de avocatura Stanciu.

Despre aceste chitante, semnate si stampilate dupa decesul avocatului, martora arata ca au fost emise de catre inculpata Rarinca Mariana (f. 272 vol. 2 dup), elemente ce se coroboreaza cu declaratiile celorlalti martori, care au aratat ca Asociatiile au platit diferite sume de bani inculpatei care pretindea ca este jurist la un cabinet de avocatura si ca ar fi detinatoare al unui cabinet propriu de consultanta juridica, fiind specializata in litigii intre Asociatii de Proprietari si restantieri, iar inculpata a propus martorei NL, administrator la Asociatia nr. ... Galati un contract de asistenta juridica cu ea in numele cabinetului Stanciu Andrei.

Prezenta Curtea de Apel nu intentioneaza sa procedeze la extinderea actiunii penale cu privire la infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, pentru acest lucru dispunandu-se deja disjungerea si cercetarea penala a inculpatei intr-un dosar separat, dar constata ca dupa ce persoana vatamata a schimbat yala cabinetului de avocatura a sotului sau, iar inculpata nu a mai avut acces la logistica cabinetului (unde inculpata mergea de aproximativ 3 ori pe saptamana dupa cum arata martorul CG – fila 300 vol. 1 dosar contestatie in anulare), inculpata s-a radicalizat si a procedat la solicitarea intalnirii cu martorul SR, la care instanta a facut trimitere anterior.

Desi ulterior inculpata si persoana vatamata au mai pastrat legatura, nu s-a mai reiterat de catre inculpata necesitatea remiterii asa zisei datorii de catre persoana vatamata. Situatia s-a schimbat insa in luna iunie 2014, cand inculpata Rarinca Mariana a reinceput sa faca presiuni asupra persoanei vatamate pentru remiterea unei sume de bani, trimitandu-i acesteia mai multe mesaje prin care solicita plata unei datorii aratand ca, in caz contrar, va trimite toate datele pe care le are presei.

De mentionat ca, odata cu verificarea telefonului persoanei vatamate, s-a constatat ca anterior acestor mesaje primite in data de 3.06.2014 de la inculpata, persoana vatamata a mai primit doua mesaje de la numarul de telefon ..., cu urmatorul continut: 'Va voi contacta sa confirmati sau sa infirmati anumite aspecte legate de o angajare fara forme legale aunei dm din Galati miau cf sase martori', 'V am trim sapt trecuta un mes pentru joi credeti ca puteti stabili o ora pentru discutii'.

Odata cu introducerea in cauza a colaboratorului sub acoperire, acesta a trimis chiar pe acest numar de telefon, la ora 18,53, mesajul 'Cine sunteti? Despre ce e vorba?' (f. 197 vol. 1 dup). Dupa o ora, la 19,28, inculpata Rarinca raspunde 'Sunt intr o sed sun miine sa vorbim rom tv'.

De remarcat este faptul ca de pe acelasi numar de telefon, respectiv ..., in data de 8.06.2014 a fost contactat postul de televiziune Antena 3, moment in care a intervenit mesajul robotului telefonic 'Ati sunat la Antena Grup si Antena 3. Pentru a lasa un mesaj apasati tasta 1. Pentru operatoare apasati tasta 0'.

Inculpata nu a recunoscut ca ar fi dat persoanei vatamate cele doua mesaje legate de angajarea fara forme legale a unei persoane din Galati.

Cu ocazia perchezitiei care s-a facut la domiciliul inculpatei, a fost descoperit un telefon ... care utiliza numarul de telefon ...

Intrebata cu privire la acest telefon, inculpata a aratat, asa cum rezulta din declaratia acesteia din data de 17.06.2014, ca nu a dat astfel de mesaje persoanei vatamate si telefonul a stat numai in geanta sa (f. 109 vol. 1 dup).

Inculpata de asemenea a recunoscut in mod constant pe parcursul procesului penal ca a dat acel telefon operatorului de la Antena 3, dar nu a putut oferi nici o explicatie de ce a sunat, aratand 'nu mai stiu de ce am sunat, poate a fost un impuls, poate voiam sa vad daca la Antena 3 se raspunde la telefon' (f. 290 verso vol. 1 dosar contestatie in anulare).

Curtea remarca de asemenea si similitudinile din punct de vedere gramatical dintre mesajele trimise de pe cele doua telefoane ale inculpatei, aceasta facand severe erori de gramatica, nefolosind cratima si scriind cu 'i' in loc de 'a'.

Este mai presus de orice indoiala rezonabila ca inculpata a trimis si mesajele de pe telefonul cu numarul ..., acesta fiind tot timpul in posesia sa, si de altfel in cazul in care ar fi fost un jurnalist interesat de problematica vreunei angajari la cabinetul de avocatura din Galati al sotului persoanei vatamate, acesta si-ar fi declinat oricum identitatea sau ar fi apelat la serviciul de relatii cu publicul al ICCJ ori cel putin ar fi scris corect din punct de vedere gramatical si ar fi fost coerent.

Una dintre problemele care au preocupat atat apararea cat si acuzarea este reprezentata de caracterul amenintator al mesajelor trimise de inculpata.

Potrivit art. 207 al. 2 Cod penal, fapta de santaj consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata sau un membru de familie al acesteia.

Altfel spus, Curtea subliniaza ca pentru intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii prevazute de art. 207 al. 2 si 3 Cod penal, fapta reala sau imaginara trebuie doar sa aiba aptitudinea de a crea o stare de temere persoanei vatamate, legiuitorul neconditionand infractiunea de crearea unei stari efective de panica in ceea ce o priveste pe persoana vatamata. Santajul este o infractiune de pericol si nu una de rezultat.

Se observa ca inculpata ii invedereaza in mod repetat persoanei vatamate ca 'cineva va avea musafiri neplacuti la usa', 'o sa iasa asa urat incat poate sa isi dea demisia', la care se adauga afirmatiile de la un presupus jurnalist ca acesta desfasoara o ancheta despre o angajare fara forme legale a unei doamne din Galati. Inculpata i-a mai precizat persoanei vatamate ca, 'daca va veti face socoteala, veti avea mai mult de pierdut decat daca imi platiti mie datoria'.

Curtea urmeaza a analiza aptitudinea acestor afirmatii de a devoala consecinte juridice negative asupra persoanei vatamate, pornind de la dispozitiile legale relevante.

Astfel, prin Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor se stabileste in cadrul articolului 17 indatorirea magistratilor de a se abtine de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si societate. In continuare, potrivit art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, constituie abateri disciplinare …manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu.

In aceste conditii, activitatea repetata a unui magistrat de a nu-si achita indatoririle financiare fata de autoritatile administratiei publice locale sau diferite persoane fizice, mai ales in conditiile in care autorul ar fi chiar presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ar putea pune in discutie o eventuala cercetare disciplinara a unei astfel de persoane, sau cel putin o diminuare severa a sanselor de a fi reales in functia suprema de conducere a ICCJ.

Curtea constata cu claritate ca din dosarul cauzei nu exista nici un element din care sa se poata trage concluzia vreunei datorii a persoanei vatamate catre inculpata Rarinca, singura persoana care sustine aceasta teza fiind inculpata insasi, sprijinita de concubinul sau, martorul O.C.. Oricum, din punct de vedere juridic, nu prezinta relevanta sub aspectul retinerii infractiunii de santaj, existenta sau nu a unei datorii a persoanei vatamate, deoarece este suficient a se dovedi ca modul de dobandire a folosului trebuie sa fie injust, si nu folosul in sine, in aceste conditii motivul de apel invocat de inculpata fiind vadit nefondat.

In speta oricum inculpata incearca dobandirea in mod injust a unui folos material la care nu avea nici un drept, in lipsa oricarui indiciu privind vreo datorie a persoanei vatamate.

Din contra, in speta exista indicii ca persoana vatamata a remis, din consideratiuni pur umanitare, diferite sume de bani inculpatei, pentru a o sprijini cu cheltuielile pe care aceasta le avea de facut cu o ruda bolnava.

In ceea ce priveste activitatea colaboratorului sub acoperire, acesta nu savarseste o actiune de provocare, deoarece nu agentul statului are initiativa infractionala, ci aceasta apartine inculpatei care a reliefat-o cu mai mult timp in urma, prin abordarea martorului SR si care a continuat cu abordarea directa a persoanei vatamate. Abia dupa ce persoana vatamata a sesizat organele judiciare, agentul sub acoperire intervine si din continutul mesajelor trimise de acesta rezulta cu maxima claritate pentru orice observator de buna credinta ca nu incearca nici un moment sa determine vreo persoana inocenta la savarsirea vreunei infractiuni, ci doar intreaba 'cine sunteti', 'despre ce e vorba', 'va rog sa imi spuneti ce bani, ce datorie, ce presa', etc.

Din perspectiva conduitei procesuale de pe parcursul procesului penal, Curtea constata ca inculpata a avut o pozitie oscilanta, aceasta refuzand sa raspunda tuturor intrebarilor care vizat contradictii dintre declaratiile sale, aceasta marginindu-se la aprecieri evazive sau aratand ca nu doreste sa vorbeasca deoarece ar fi implicate mai multe persoane.

Curtea nu va considera aceasta pozitie drept un indiciu de vinovatie, ci doar o expresie a dreptului la tacere de care a inteles sa se foloseasca inculpata.

Constata insa ca inculpata a incercat sa incheie un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul, facand o solicitare expresa in acest sens (f. 114 – 115 vol. 1 dup), cerere facuta in conditiile in care era asistata de avocat, dar care a fost respinsa de procuror deoarece nu se incadra in limitele legale. A aratat cu acea ocazie ca, dupa consultarea cu avocatul, nu doreste sa mai dea o declaratie in fata procurorului (in data de 23.06.2014). Intrebata fiind de instanta de apel cu privire la sensul acestei solicitari, inculpata a declarat ca 'nu stiu ce sa zic despre aceasta declaratie… precizez ca atunci eram in stare de soc.' (f. 281 verso vol. 1 dosar contestatie in anulare).

De asemenea, asa cum rezulta din ultimul cuvant, inculpata recunoaste ca a procedat gresit trimitand acele mesaje si nu a dat persoana vatamata in judecata, precizand ca nu stie daca avea sau nu voie sa dea persoanei vatamate acele mesaje.

Nu in ultimul rand, aparatorul ales al inculpatei, prin intermediul concluziilor de fond, a aratat ca solicita respingerea apelului procurorului si mentinerea solutiei de condamnare a primei instante.

In aceste conditii apare ca fiind corecta constatarea primei instante ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de prev. de art. 207 al. 2 si 3 cu aplicarea art. 13 ind. 1 din legea nr. 78/2000.

Cu privire la motivul de apel referitor la inlaturarea obligatiei de plata a cheltuielilor judiciare, Curtea constata ca au fost efectuate cheltuieli de catre organele judiciare cu supravegherea tehnica si cu angrenarea unui numar mare de persoane pentru descoperirea si probarea activitatii infractionale a inculpatei, astfel incat potrivit art. 275 C.p.p. se impune ca inculpata sa fie obligata la plata cheltuielilor judiciare catre stat.

In ceea ce priveste individualizarea pedepsei criticata de procuror prin motivele de apel, Curtea apreciaza ca nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare in regim de detentie, tinand seama de varsta inaintata a inculpatei dar si de faptul ca aceasta a fost cercetata in cauza o perioada in stare de arest preventiv, respectiv de la data 10.06.2014 si pana la data hotararii de condamnare in fond, astfel incat a putut sa constientizeze pe deplin rigoarea legii penale.

Nu in ultimul rand, Curtea va retine ca inculpata si-a dat seama ca a procedat in mod gresit fata de persoana vatamata, asa cum a aratat in mod expres prin ultimul cuvant, astfel incat prin constientizarea si asumarea conduitei gresite de catre inculpata, instanta de apel apreciaza ca este suficienta aplicarea dispozitiilor art. 91 Cod penal. In cazul in care nu ar fi recunoscut in nici o modalitate ca ar fi avut un comportament gresit fata de persoana vatamata, atunci s-ar fi pus, bineinteles, problema unei condamnari cu executare.

Nu prezinta relevanta pentru Curtea de Apel iesirile publice pe la diferite emisiuni, talk-show-uri, etc., ale inculpatei, prin care aceasta nu-si recunoaste in nicio modalitate activitatea infractionala, ci are in vedere doar conduita procesuala din prezenta cauza, unde inculpata a incercat sa incheie un acord de vinovatie cu procurorul, a recunoscut ca a gresit in comportamentul sau fata de persoana vatamata si a aratat prin intermediul aparatorului ales ca solicita mentinerea solutiei de condamnare a primei instante.

Fata de argumentele mentionate anterior, nu se impune sporirea represiunii penale prin aplicarea pedepselor complementare solicitate in apelul parchetului".

*Cititi aici decizia judecatorilor Dorel Matei si Ana Maria Tranca de condamnare a Marianei Rarinca in rejudecarea dosarului de santaj si celelalte hotarari pronuntate in cauza (decizia CAB de anulare a achitarii definitive, decizia CAB de achitare, sentinta TMB de condamnare)

Comentarii

# Juristu date 19 octombrie 2015 18:52 +2

din punct de vedere juridic, nu prezinta relevanta sub aspectul retinerii infractiunii de santaj, existenta sau nu a unei datorii a persoanei vatamate, deoarece este suficient a se dovedi ca modul de dobandire a folosului trebuie sa fie injust, si nu folosul in sine, in aceste conditii motivul de apel invocat de inculpata fiind vadit nefondat.

# Vladi Mir date 19 octombrie 2015 19:39 +5

Hai, ca mi-ai palarit turtia ... !

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 19 octombrie 2015 20:05 +2

o mermeleala made in mermelica!!!!!! si mermelacii dorm!!!linistiti ca (in)justitia vegheaza sau ,,(pri)vegheaza,,

# Inteleptu date 19 octombrie 2015 19:01 0

N o sa inteleg niciodata asta:inculpata recunoaste..avocatul inc cere cu suspendare iar jurnalistii striga ca inc e vinovata ;-)se plaresc polite eu cred

# cineva date 19 octombrie 2015 19:48 0

asta din poze oare a auzit de o tentativa culpoasa din doctrina lui Claus Roxin? nu cred... bun! si atunci cum de e magistrat?! 

# santinela date 20 octombrie 2015 08:11 0

Mai fratilor priviti poza si daca asta care "beleste" ochii-n halul ala este un om cu tiglele pe casa eu sint papa.Asta si judeca cica ! Fereasca d-zeu ce "fauna" avem printre judecatorii condusi de Livia Stanciu.

# Lulu date 20 octombrie 2015 08:24 0

Tare ciudata mai e logica asta a judecatorilor .... cica "a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru persona vatamata si pentru sotul acesteia" ... pai daca erau imaginare si nu era nimic compromitator .. adica daca marea doamna se stia fara de pata ... de ce mai exista starea aia de temere ? ... ca doar faptele au fost imaginare  :-* ... asta e motivare de ghiocei si nu de judecatori din pacate  :-x :-x :-x

# IQ100 date 20 octombrie 2015 19:46 0

absolut corect...cum sa probezi ceva imaginar??de ce sa se sperie ditamai Dna Stanciu de ceva imaginar?? pe urma, cum sa trimiti SMS-uri (defavorabile tie ) unei persoane care OFICIAL este protejata fizic si, probabil neoficial, informativ? cum vine asta judecata si verdict pe baza declaratiei unui singur martor? de ce ar fi acel martor obiectiv?

# IMUN/teanu date 20 octombrie 2015 11:34 +1

Cel mai bun prieten de peste 40 de ani mi-a imprumutat acum vreo 4 ani 30 de milioane. fara nicio dobanda, nici cea bancara. Cateodata ma mai intreaba daca vreodata i-i voi mai putea inapoia. Pot sa-l denunt la DNA de santaj? Fara sa-i mai dau datoria, el avand o garsoniera sa-i cer si despagubiri morale? Pe modelul Mircica-Basica preluat in cazul Rarinca?

# CEDO date 20 octombrie 2015 11:50 0

După Cedo va urma revizuirea şi restabilirea soluţiei dată de CA la 26.05.2015. Pe lista celor care vor răspunde pentru represiune nedreaptă se vor mai adăuga şi numele celor doi membri ai completului de mai sus. Asta, dacă nu va trece suficient timp, ca faptele să se prescrie.

# Herta date 20 octombrie 2015 17:15 +1

De acum incolo presedinta ICCJ se va numi VULNERABILA !

# je suis Rarinca Ana date 21 octombrie 2015 14:27 +1

este o rusine ca acest om a ajuns judecator! 

# Briciu date 22 octombrie 2015 17:44 +1

Dacă această cheie băsistă pătată si răspătată,mai ia un mandat de conducere in justitia romănă,ne merităm soarta.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.06.2022 – Kovesi il ia pe sotul Anei Dana

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva