27 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DOSARUL RARINCA A AJUNS IN CURTEA LIVIEI STANCIU – Disperata, Mariana Rarinca a atacat cu apel decizia definitiva prin care judecatorii CAB Dorel Matei si Anamaria Tranca i-au desfiintat, la cererea DNA, hotararea de achitare. Pensionara a formulat si contestatie in anulare, acuzand partinirea cuplului Matei-Tranca. Avocata din oficiu Aura Speranta Ungureanu, amendata de Dorel Matei pentru ca a indraznit sa-si apere clienta, acuza ca ICCJ i-a refuzat accesul la dosar

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

27 august 2015 16:46
Vizualizari: 9244

De teama ca sistemul represiv o va arunca din nou dupa gratii - asa cum s-a intamplat in vara lui 2014, dupa ce presedinta ICCJ Livia Stanciu (foto) a depus la DNA plangerea de santaj impotriva sa -, Mariana Rarinca a atacat, pe caile ordinare si extraordinare pe care le-a gasit in Codul de procedura penala, decizia prin care judecatorii Dorel Matei si Anamaria Tranca de la Sectia a I-a penala a Curtii de Apel Bucuresti au desfiintat, la solicitarea expresa a parchetului, hotararea de achitare pronuntata in urma cu 3 luni de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, de la Sectia a II-a penala a CAB.


La trei zile dupa anularea hotararii definitive de achitare, Mariana Rarinca a formulat apel si contestatie in anulare impotriva deciziei judecatorilor Dorel Matei si Anamaria Tranca. Astfel, pe site-ul instantei supreme, a fost inregistrat dosarul nr. 3302/2/2015/a1, cu termen de judecata 2 octombrie 2015, in timp ce la Curtea de Apel Bucuresti a fost deschisa cauza nr. 5268/2/2015, cu termen 15 septembrie 2015 – ambele dosare figurand pe portal cu mentiunea „stadiu procesual contestatie in anulare – apel”.

Amintim ca pe 10 septembrie 2015, judecatorii Dorel Matei si Anamaria Tranca rejudeca apelul dosarului de santaj (nr. 3302/2/2015), dupa ce au decis sa-si repartizeze cauza, au admis - si in principiu, si pe fond - contestatia in anulare a procuroarei DNA Monica Danciu si au desfiintat, de-o maniera arbitrara, hotararea definitiva de achitare care a confirmat abuzurile in lant comise impotriva pensionarei Mariana Rarinca, declansand imensul scandal in care mai multe persoane publice au cerut demisia sefelor ICCJ si DNA, Livia Stanciu si Laura Codruta Kovesi.

Gestul Marianei Rarinca, de a declara apel impotriva unei decizii definitive, este in mod evident al unui om disperat si lipsit de aparare, iar deznodamantul demersului este usor de anticipat. Declararea apelului nu a ramas insa fara urmari notabile. In primul rand, Curtea de Apel Bucuresti a trimis intregul dosar la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Adica la instanta condusa de partea vatamata, judecatoarea Livia Stanciu. Informatia, confirmata intre timp de oficiali ai CAB, ne-a fost oferita de avocata Aura Speranta Ungureanu, aparatoarea din oficiu a Marianei Rarinca, cea pe care, asa cum ne amintim, judecatorul Dorel Matei a amendat-o cu 5.000 lei in timpul sedintei din 21 august 2015, cand s-a judecat primul termen al „noului” apel, pe motiv ca si-a permis sa insiste asupra cererii Marianei Rarinca de amanare a cauzei in vederea angajarii unui avocat ales. In al doilea rand, tot de la avocata Aura Speranta Ungureanu am aflat, fara alte amanunte, ca Inalta Curte de Casatie si Justitie i-ar fi refuzat acesteia accesul la dosar.

In ceea ce priveste cea de-a doua cale de atac exercitata de Mariana Rarinca impotriva deciziei cuplului Dorel Matei - Anamaria Tranca, contestatia in anulare, aceasta este formulata pe acelasi temei invocat de DNA in propria sa contestatie in anulare, respectiv dispozitiile art. 426 alin. (1) lit. d) CPP - „Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” - raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) CPP - exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata”.

Acuzatiile Marianei Rarinca sunt extrem de grave, iar criticile nu se limiteaza la lipsa de impartialitate a celor doi magistrati care au desfiintat hotararea definitiva de achitare, ci o vizeaza si pe sefa Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Lia Savonea.

Iata cateva pasaje din contestatia in anulare formulata de Mariana Rarinca impotriva deciziei judecatorilor Dorel Matei si Anamaria Tranca (contestatia poate fi citita integral la finalul articolului):

Motive referitoare la judecatorul Dorel George Matei

1. Judecatorul Dorel George Matei a preschimbat termenul de judecata in mod nelegal fara sa existe urgenta, a judecat admiterea in principiu a contestatiei in anulare si a judecat pe fond contestatia in anulare sustragand dosarul de la completul legal investit, cu incalcarea principiului continuitatii si a principiului repartizarii aleatorii a cauzelor, ceea ce inseamna ca acesta avea parerea preconceputa despre solutia ce trebuia pronuntata in dosar.

2. Judecatorul Dorel George Matei a admis in principiu si pe fond contestatia in anulare, desi era vadit inadmisibila si nefondata, ceea ce conduce la concluzia ca avea o parere preconceputa despre solutia ce trebuia pronuntata in dosar.

3. Judecatorul Dorel George Matei s-a antepronuntat afirmandu-i inainte de proces doamnei judecator Gagescu Risantea ca aceasta contestatie in anulare trebuie admisa.

Fata de imprejurarile solutionarii contestatiei in anulare, suspiciunile rezonabile ca impartialitatea judecatorului a fost afectat sunt evidente, orice alta explicatie pentru demersurile acestuia fiind lipsita de logica.

Avand in vedere dispozitiile legale aplicabile, un judecator impartial nu ar fi admis o cerere de preschimbare in complet nelegal constituit si nu ar fi luat dosarul de la completul la care se repartizase, pentru ca ulterior sa admita in principiu contestatia in anulare si sa admita pe fond aceasta cale de atac.

Motive referitoare la judecatorul Anamaria Tranca

Judecatorul Anamaria Tranca a judecat pe fond contestatia in anulare sustragand dosarul de la completul legal investit, cu incalcarea principiului continuitatii si a principiului repartizarii aleatorii a cauzelor, ceea ce inseamna ca aceasta avea parerea preconceputa despre solutia ce trebuia pronuntata in dosar.

Precizam sa acest judecator nu a formulat nicio obiectie privind modul in care a ajuns sa solutioneze aceasta cauza, acceptand si validand demersurile celuilalt judecator care a sustras dosarul de la completul legal investit prin repartizarea aleatorie a dosarului.

Toate acestea dovedesc ca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului a fost afectata, aspect care reprezinta un motiv de contestatie in anulare.

Prezenta contestatie in anulare este admisibila fiind indeplinite conditiile prevazute de lege, respectiv decizia atacata este definitiva, este respectat termenul de 10 zile prevazut de art. 428 Cod proc. pen. si se invoca un motiv enumerat expres de art. 426 Cod proc. pen.

Aratam ca ne intemeiem contestatia in anulare si pe dispozitiile art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind impartialitatea judecatorilor care trebuie sa fie atat subiectiva, cat si obiectiva.

Nelegalitatea preschimbarii termenului de judecata la data de 23.07.2015

In primul rand, preschimbarea termenului de judecata nu este justificata, neexistand nicio urgenta. Contestatia in anulare nu este calificata de lege ca fiind urgenta. In cauza (contestatia in anulare) nu exista arestati sau condamnati detinuti.

Obiectul cauzei si mediatizarea acesteia, invocate in cererea de preschimbare a termenului formulata de parchet, nu justifica o asemenea masura. Multe cauze mediatizate nu au fost tratate prioritar.

Faptul ca nu a existat urgenta este demonstrat si de atitudinea ulterioara, atat a parchetului, cat si a completului de judecata. Astfel, la 23.07.2015 a existat urgenta maxima, incat in aceeasi zi s-a solutionat si admis cererea de preschimbare, s-a stabilit termen pentru judecarea admisibilitatii in principiu, s-a judecat admisibilitatea in principiu si s-a admis in principiu contestatia in anulare. Apoi, urgenta a disparut total, pentru ca acel complet de judecata a fixat termenul pentru judecarea contestatiei in anulare abia pe 17.08.2015, adica dupa aproape o luna si doar cu doua saptamani mai devreme decat termenul fixat initial (02.09.2015), fara ca parchetul sa mai invoce vreo urgenta.

In al doilea rand, preschimbarea termenului a urmarit o frauda la lege.

In mod expres, "din considerente de celeritate", procurorul care a solicitat preschimbarea termenului a invocat decizia din 14.07.2015 a Curtii Constitutionale, prin care examinarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a fost declarata neconstitutionala daca se face "fara citarea partilor". Cum decizia de neconstitutionalitate produce efecte erga omnes de la data publicarii sale oficiale, invocarea ei expresa pentru a justifica urgenta si preschimbarea termenului de judecata semnifica faptul ca s-a dorit ca judecata sa se faca fara citarea partilor, stiindu-se ca acest lucru este neconstitutional, dar devansandu-se la maximum termenul de judecata, astfel incat aceasta sa aiba loc inainte de publicare.

In al treilea rand, cererea de preschimbare a termenului de judecata trebuia solutionata de un complet de judecata format din doi judecatori, in sedinta de judecata (fie ea si in camera de consiliu), si trebuia decisa printr-o incheiere motivata.

Astfel, conform art. 354 C.proc.pen., instanta judeca in complet de judecata.

De asemenea, art. 99 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti arata ca se solutioneaza de completul de judecata care a primit dosarul prin repartizare aleatorie cererea de preschimbare a primului termen de judecata. Sensul textului este de a arata ca, pana si inainte de primul termen de judecata, cererile de preschimbare de termen se solutioneaza potrivit acelei proceduri - adica, sub aspectul care ne intereseaza, de completul de judecata. A fortiori, dupa inceperea judecatii, aceste cereri se solutioneaza tot de completul de judecata.

Completul de judecata nu-si poate desfasura activitatea decat intr-o sedinta de judecata (fie ea publica sau in camera de consiliu) si nu poate decide decat printr-o hotarare judecatoreasca - in concret, asupra cererii de preschimbare a termenului de judecata printr-o incheiere, care trebuie sa fie motivata (art. 370 C.proc.pen.).

Or, cu incalcarea manifesta a acestor dispozitii legislative si regulamentare, cererea de preschimbare a termenului de judecata a fost solutionata de un singur judecator (iar nu de un complet colegial de 2 judecatori), nu in sedinta de judecata si nu printr-o incheiere, care trebuie si motivata, ci printr-o simpla rezolutie nemotivata pusa de judecator pe cererea de preschimbare (faptul ca actul de preschimbare a termenului este o rezolutie a unui singur judecator este dovedit chiar prin continutul incheierii ulterioare, tot din 23.07.2015, din sedinta in care s-a solutionat admisibilitatea in principiu, si unde se retine ca preschimbarea de termen s-a facut prin rezolutie).

In al patrulea rand, la solutionarea cererii de preschimbare s-au incalcat principiul continuitatii si cel al repartizarii aleatorii.

Art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si art. 354 alin. (2) C.proc.pen. stabilesc principiul continuitatii.

In dezvoltarea acestora, art. 99 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti arata ca se solutioneaza de completul de judecata care a primit dosarul prin repartizare aleatorie cererea de preschimbare a primului termen de judecata. Sensul textului este de a arata ca, pana si inainte de primul termen de judecata, cererile de preschimbare de termen se solutioneaza potrivit acelei proceduri - adica, sub aspectul care ne intereseaza, de completul de judecata stabilit initial. A fortiori, dupa inceperea judecatii, aceste cereri se solutioneaza tot de completul de judecata investit in cauza, iar nu de un alt complet de judecata.

In situatii obiectiv justificate, aceleasi dispozitii legislative permit exceptii de la principiul continuitatii, dar art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si art. 361 alin. (3) C.proc.pen. impun, in acest caz, respectarea principiului repartizarii aleatorii. Chiar in conditiile completelor separate pentru solutionarea cauzelor urgente pe perioada vacantelor judecatoresti (prevazute de art. 100 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti), repartizarea cauzelor acestor complete se face tot in mod aleatoriu, neexistand nicio exceptie de la principiul repartizarii aleatorii si, oricum, o asemenea exceptie de la un principiu legal neputand fi introdusa la nivel regulamentar.

Daca nu este posibila solutionarea cererii de preschimbare de completul investit cu cauza, atunci ea trebuie atribuita unui alt complet prin repartizare aleatorie.

Or, acest lucru nu s-a intamplat, cererea de preschimbare fiind solutionata, in ziua in care a fost depusa, de unul dintre judecatorii completului stabilit pentru ziua respectiva, ceea ce violeaza si principiul continuitatii, si principiul repartizarii aleatorii.

Nu se poate invoca art. 2 pct. VI fraza I si fraza finala din Hotararea nr. 163 din 05.06.2014 a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, conform carora "Solutionarea cererilor de preschimbare a termenului de judecata se va efectua de catre judecatorii desemnati din planificarea de permanenta/ complete aferent zilei inregistrarii cererii. […] Dispozitiile prezentului paragraf se aplica si in celelalte materii". Din structura tehnica a hotararii rezulta ca art. 1 se aplica Sectiilor a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a si a VII-a, art. 2 (din care face parte pct. VI) se aplica Sectiei a VIII-a de contencios administrativ si fiscal, art. 3 se aplica Sectiei a IV-a, iar art. 4 prevede comunicarea hotararii sectiilor civile (in sensul de nepenale), deci in niciun caz Sectiilor I penala si a II-a penala (precizarea ca textul se aplica si in celelalte materii are in vedere materiile in care judeca Sectia a VIII-a). Dispozitia contravine normelor legale si regulamentare privind continuitatea si repartizarea aleatorie, deoarece, data fiind cunoasterea prealabila a completelor pe zile in vacanta judecatoreasca, se poate dirija dosarul la un complet, prin depunerea cererii exact in ziua in care este planificat completul dorit.

In concluzie, neexistand macar o hotarare judecatoreasca (incheiere motivata) de preschimbare a termenului, rezolutia de preschimbare este inexistenta juridic. In subsidiar, in temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) C.proc.pen., fiind vorba de incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata (nu a existat complet de judecata, compunerea nu a respectat principiile continuitatii si repartizarii aleatorii), actul de preschimbare a termenului de judecata este lovit de nulitate absoluta.

Nelegalitatea incheierii din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare

In primul rand, inexistenta juridica sau, in subsidiar, nulitatea absoluta a actului juridic (rezolutie nemotivata) prin care un singur judecator, si necompetent, a preschimbat termenul de judecat fixat de completul legal investit, face ca, la data de 23.07.2015, sa nu se fi desfasurat in mod legal o sedinta de judecata in cauza.

Singura data la care se putea desfasura in mod legal o sedinta de judecata in cauza era cea fixata, prin incheierea din 26.06.2015, de completul legal investit prin repartizare aleatorie, adica 02.09.2015.

In al doilea rand, incheierea din 23.07.2015 a fost adoptata de un complet care a fost format violand grav normele legale si regulamentare privind continuitatea si repartizarea aleatorie a cauzelor.

Derularea faptelor este urmatoarea:

-contestatia in anulare este atribuita unui complet de judecata, stabilit aleatoriu;

-la primele doua termene de judecata (24.06.2015 si 26.06.2015), completul legal investit in mod aleatoriu este impiedicat sa judece, intrucat dosarul cauzei lipseste, desi presedintele completului de judecata nu a incuviintat nimic privind trimiterea dosarului catre vreun tert; la al doilea termen, acest complet fixeaza urmatorul termen imediat dupa vacanta judecatoreasca, si anume pe 02.09.2015;

-exact in ziua in care parchetul depune cererea de preschimbare de termen (23.07.2015), un singur judecator, care nu face parte din completul investit in mod aleatoriu, dispune preschimbarea termenului de judecata in aceeasi zi;

-in aceeasi zi, 23.07.2015, completul din lista stabilita pentru perioada vacantei judecatoresti (iar nu completul initial investit in mod aleatoriu si nici un alt complet investit in mod aleatoriu) judeca in camera de consiliu, cu participarea procurorului, dar fara citarea partilor, admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare, admite in principiu contestatia in anulare si fixeaza termen pentru judecarea contestatiei in anulare pe 17.08.2015;

-termenul din 17.08.2015, la care se va judeca pe fond contestatia in anulare, este stabilit complet arbitrar, nefiind o data la care completul care a solutionat admisibilitatea in principiu sa aiba programata sedinta de judecata, si aceasta numai in vederea compunerii completului cu anumiti judecatori, conform planificarii pentru vacanta judecatoreasca, planificare cunoscuta.

Prin aceste manopere succesive, dosarul contestatiei in anulare a fost pur si simplu sustras competentei completului investit initial in mod aleatoriu, de judecatori care nu erau competenti si care nu au fost desemnati in mod aleatoriu, care au decis complet ilegal si arbitrar preschimbarea termenului (fixat de completul legal investit), admisibilitatea in principiu si termenul judecarii fondului contestatiei in anulare, tot de un complet nefixat aleatoriu.

Fiind cunoscuta din timp planificarea judecatorilor pe fiecare zi a vacantei judecatoresti, s-a ajuns astfel, prin introducerea cererii de preschimbare intr-o anumita zi, prin admiterea ei nelegala si prin fixarea arbitrara a termenului de judecata intr-o zi anume, ca fondul contestatiei in anulare sa urmeze a fi solutionat de doi judecatori cunoscuti dinainte, care nu au fost desemnati aleatoriu.

Chiar daca s-ar presupune ca ar fi legal si aplicabil pct. VI din art. 2 al Hotararii nr. 163 din 05.06.2014 al Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, el tot a fost incalcat, deoarece fraza a II-a precizeaza: "In cazul admiterii cererii de preschimbare, se vor stabili termene de judecata pe rolul completelor investite cu solutionarea cauzelor, urmand a se aprecia daca in situatia respectivelor cauze se impune fixarea unui termen in perioada vacantei judecatoresti". Altfel spus, admiterea cererii de preschimbare oricum nu trebuia sa duca la schimbarea completului initial investit legal si aleatoriu, ci cauza trebuia judecata in continuare de acel complet, dar la un termen preschimbat fata de termenul initial; acest termen poate fi fixat chiar pe perioada vacantei judecatoresti, dar fara ca acest lucru sa permita schimbarea completului investit initial.

In al treilea rand, incheierea de admitere in principiu a fost adoptata prin frauda la lege.

Atat cei doi membri ai completului de judecata, cat si procurorul de sedinta cunosteau existenta deciziei Curtii Constitutionale prin care dispozitia legislativa stabilind judecarea fara citarea partilor a admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a fost declarata neconstitutionala. Nu numai ca pe site-ul oficial al Curtii Constitutionale a fost postat, chiar din 14.07.2015, un comunicat de presa in acest sens, dar cererea de preschimbare a termenului, aflata la dosar, indica expres adoptarea acestei decizii.

A judeca, in calitate de judecator, sau a participa la judecata, in calitate de procuror, intr-un mod neconstitutional, stiind ca textul legislativ este deja declarat neconstitutional, pe simplul subterfugiu ca decizia de neconstitutionalitate nu a fost inca publicata (in conditiile in care exact pe acest motiv s-a devansat termenul de judecata, iar motivul de neconstitutionalitate era evident, Constitutia putand fi extrem de usor respectata prin simpla citare a partilor), constituie o grava frauda la lege, nescuzabila pentru magistrati.

In concluzie, in temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) C.proc.pen., fiind vorba de incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata (compunerea nu a respectat principiile continuitatii si repartizarii aleatorii, violandu-se grav art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si art. 354 alin. (2) si art. 361 alin. (3) C.proc.pen.), incheierea din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare este lovita de nulitate absoluta. (...)

Inadmisibilitatea contestatiei in anulare a DNA ca urmare a neformularii unei cereri de recuzare in timpul judecarii apelului

Din interpretarea sistematica si cu buna-credinta a art. 432 alin. (1) combinat cu art. 426 lit. d) teza a II-a, cu art. 67 alin. (1) teza finala si cu art. 68 alin. (5) teza finala C.proc.pen. rezulta inadmisibilitatea contestatiei in anulare.

Astfel, contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, ceea ce inseamna ca motivele ei sunt exceptionale, ea putand fi formulata numai in masura in care procedurile ordinare nu au putut fi utilizate. Calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare intemeiate pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului are caracter subsidiar fata de cererea de recuzare.

Or, in cazul contestatiei in anulare intemeiate pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului, ea poate fi formulata numai daca partea sau procurorul care sustine incompatibilitatea nu a putut invoca acest lucru anterior.

Spre exemplu, daca partea sau procurorul stia sau putea sa stie ca exista un caz de incompatibilitate a judecatorului de la prima instanta si nu invoca acest lucru (desi putea sa o faca) prin declararea apelului, iar hotararea primei instante (adoptata de un judecator pretins incompatibil) devine definitiva fie prin neapelare, fie prin respingerea apelului, impotriva ei nu se poate formula contestatie in anulare, in care sa se invoce, pentru prima data, incompatibilitatea judecatorului, desi pretinsul motiv de incompatibilitate fusese cunoscut anterior, dar nu se utilizase calea ordinara de atac a apelului. Altfel spus, in acest caz contestatia in anulare este inadmisibila.

Similar, daca este vorba de pretinsa incompatibilitate a unui judecator care solutioneaza cauza in apel, in masura in care partea sau procurorul cunoaste sau putea sa cunoasca pretinsul motiv de incompatibilitate in timpul judecarii apelului, acesta avea obligatia sa formuleze, de indata, cerere de recuzare, potrivit art. 67 alin. (1) teza finala C.proc.pen. Invocarea motivului de incompatibilitate direct in calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare este subsidiara, numai in cazul in care partea sau procurorul nu a cunoscut si nici nu avea cum sa cunoasca respectivul caz de pretinsa incompatibilitate inainte de finalizarea judecarii apelului.

Caracterul subsidiar al caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare intemeiate pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului fata de cererea de recuzare face ca, in cazul in care partea sau procurorul cunostea sau putea sa cunoasca pretinsul motiv de incompatibilitate in timpul judecarii apelului, dar nu a formulat cerere de recuzare, contestatia in anulare intemeiata pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului, cunoscuta sau posibil de cunoscut anterior de parte sau de judecator, sa fie inadmisibila.

Daca partea sau procurorul cunostea, in timpul judecarii apelului, un pretins motiv de incompatibilitate, avea obligatia, potrivit art. 67 alin. (1) C.proc.pen., sa formuleze cerere de recuzare de indata ce a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.

Formularea unei cereri de recuzare tardiva semnifica o atitudine de rea-credinta, adica de exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale, sanctionata cu inadmisibilitatea cererii de recuzare.

Cum contestatia in anulare intemeiata pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului are caracter subsidiar fata de cererea de recuzare, neinvocarea pretinsului motiv de incompatibilitate de indata ce partea sau procurorul a aflat sau putea sa afle de existenta lui atrage, a fortiori fata de incompatibilitatea cererii de recuzare, si incompatibilitatea contestatiei in anulare bazate pe acest motiv de pretinsa incompatibilitate a judecatorului.

Partea sau procurorul nu poate adopta o pozitie de rea-credinta: cunoaste pretinsul motiv de incompatibilitate, nu formuleaza cerere de recuzare, asteapta adoptarea deciziei definitive de apel, iar, daca aceasta nu ii este favorabila, formuleaza contestatie in anulare. Un astfel de comportament reprezinta un clar abuz de drept procesual, sanctionat cu inadmisibilitatea contestatiei in anulare.

In concret, parchetul invoca doua motive privind pretinsa incompatibilitate a judecatorului care a prezidat completul de apel, in sensul pretinsei sale lipse de impartialitate:

-masurile dispuse de completul de judecata in sedinta publica de judecata din data de 22.04.2015;

-raspunsurile date de judecatorul considerat incompatibil, in data de 16.05.2013, la interviul sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea promovarii la inalta Curte de Casatie si Justitie.

Primul motiv era cunoscut inca din data de 22.04.2015, masurile considerate dovada lipsei de impartialitate fiind dispuse in sedinta publica de judecata, desfasurata cu participarea procurorului.

Daca aceste masuri sunt apreciate de parchet, in contestatia in anulare, ca o dovada a lipsei de impartialitate, atunci procurorul de sedinta trebuia, chiar in sedinta publica de judecata, sa formuleze cerere de recuzare.

Cum procurorul de sedinta, de indata ce a luat cunostinta, prin insusi faptul prezentei sale fizice si intelectuale in sala de judecata, de masurile dispuse public de complet, nu a formulat cerere de recuzare, inseamna ca o contestatie in anulare, formulata deci dupa adoptarea deciziei de apel, reprezinta un grav abuz de drept procesual al parchetului si duce la vadita inadmisibilitate a contestatiei in anulare.

Situatia este similara pentru cel de-al doilea motiv privind pretinsa incompatibilitate a judecatorului.

Interviul in fata Consiliului Superior al Magistraturii a avut caracter public, el este inregistrat si arhivat pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm1909.ro) si s-a desfasurat cu aproape 2 ani inainte de judecarea apelului in cadrul caruia se pretinde ca judecatorul nu a fost impartial.

Parchetul avea deci posibilitatea sa cunoasca acest pretins motiv de incompatibilitate chiar inainte de primul termen de judecare a apelului, asa incat putea formula o cerere de recuzare inainte de sau la primul termen de judecare a apelului. intrucat nu a facut-o, devin inadmisibile si sunt expresia unui manifest abuz de drept procesual, atat o eventuala cerere de recuzare tardiva, cat si, a fortiori, o contestatie in anulare (extraordinara si pur subsidiara) pe acest motiv.

Mai mult, din chiar inscrisurile depuse de parchet si atasate contestatiei in anulare, rezulta ca parchetul cunostea continutul interviului de la Consiliul Superior al Magistraturii inainte ca acesta sa ii comunice stenograma sau inregistrarea audio-video a interviului din data de 16.05.2013.

Astfel, prin cererea din 26.05.2015, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie solicita presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sa ii comunice stenograma sau inregistrarea audio-video (ca mijloc de proba privind pretinsa lipsa de impartialitate), mentionand expres "fiindu-ne necesara in cadrul caii de atac formulata" (corect ar fi fost "formulate", DNA fiind obligata de art. 13 din Constitutie sa respecte limba romana, ca limba oficiala a statului roman).

Altfel spus, la data cand solicita mijlocul de proba, parchetul formulase deja (fara sa o depuna inca) contestatia in anulare. Cum nu se poate prezuma ca parchetul formuleaza o cale de atac fara sa cunoasca deja motivele la momentul redactarii acesteia, inseamna ca mijlocul de proba a fost solicitat doar pentru a avea un caracter oficial, dar el era cunoscut anterior de parchet.

In concluzie, caracterul public al interviului de la Consiliul Superior al Magistraturii (inregistrarea audio-video fiind disponibila oricand pe site-ul oficial al acestuia), desfasurat in urma cu aproape 2 ani si cunoscut in concret de parchet, precum si luarea masurilor criticate de parchet, de completul de judecata, in sedinta publica si cu participarea procurorului, in absenta oricarei cereri de recuzare formulate de procurorul de sedinta (care avea atat posibilitatea, cat si obligatia sa formuleze cerere de recuzare daca aprecia ca un judecator este lipsit de impartialitate), fac ca aceasta contestatie in anulare, intemeiata pe pretinsa incompatibilitate a judecatorului, sa fie complet abuziva si sa fie inadmisibila.

Inadmisibilitatea contestatiei in anulare a DNA ca urmare a criticii pe fond a solutiilor definitive din apel

Desi este conceputa formal ca o critica privind lipsa de impartialitate a judecatorului, in realitate contestatia in anulare critica masurile luate de completul de judecata pe parcursul judecarii apelului si, prin aceasta, chiar decizia de apel.

Or, decizia de apel are caracter definitiv, bucurandu-se de putere de lucru judecat.

Caile de atac (recursul in casatie, contestatia in anulare, revizuirea) impotriva acestei decizii definitive de apel au caracter extraordinar, putand fi exercitate numai pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege.

Orice alt motiv al unei cai extraordinare de atac, cum este contestatia in anulare, neprevazut de lege, duce la inadmisibilitatea ei.

Daca, sub masca formala a unui motiv de contestatie in anulare (pretinsa incompatibilitate a judecatorului), se critica in realitate masurile dispuse de completul de judecata si, implicit, decizia din apel, aceasta inseamna in substanta un apel deghizat, iar nu o contestatie in anulare, deci o violare a principiului autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

(...)

*Cititi aici integral contestatia in anulare formulata de Mariana Rarinca impotriva deciziei de admitere a contestatiei in anulare formulate de DNA impotriva hotararii definitive de achitare

Comentarii

# Milă si repulsie. date 27 august 2015 13:48 +41

Acesta este termenul potrivit; Mila de doamna Rarinca ! Prin ce stres si chinuri groaznice trece biata femeie! Cum sa-si puna capul pe perna si sa doarma un somn sanatos ? Si atunci va mai mirati ca se umple lumea de cancere? Repulsie maximă pentru aceasta badjocora infaptuita de acesti netrebnici de asa zisi magistrati. Acestia sunt o blasfemie la titulatura de onoare a magistratilor de caracter . Nu stiu cum nu se revolta acesti oameni?(!)

# unul din lumea cea mare date 27 august 2015 14:10 +26

vino mama sa ne vezi cum lucram la spatii verzi!!!!! deci bucatarii chinezi ai injustitiei TE FAC PE FATA!!!! sprincenato!!!! CE FACI TE FACE!!!!!!! am asa o vaga senzatie ca tu ai sa ajungi bomboana pe coliva INJUSTITIEI( nu confunda,nu am zic cireasa de pe tort)

# SILE SPERIATU date 27 august 2015 21:20 +1

Să avem încredere că SRI va veghea pe bune ce se întîmplă în câmpul tactic. Doar nu sunt atît de perverși să riște încă o crimă de neiertat ca aia din oct. 2011 din ograda SRI, o pată ce nu iese nici cu o tonă de VANISH!!!

# kokos date 27 august 2015 13:55 +27

Cu aceasta contestatie dna.Rarinca a intrat in barlogul lupilor unde,daca dosarul va fi  auto atribuit ( si nu aleatoriu)ca si la curte nu va avea nici o sansa.Norocul dnei.daca pot sa-l numesc noroc este ca si la iccj sant magistrati care judeca fara partinire,fara a tine cont de pozitia partilor intr-un dosar.Daca are noroc si se va judeca pe bune dna.mai are o sansa.Succes.

# Lulu date 27 august 2015 15:57 +21

Sa speram ca nu va lua chiar muntele de moralitate dosarul  :lol: . . . La cata nesimtire si incalcare a legii a fost nu ne-ar mira deloc . . . Sa ne rugam sa inceapa curatenia chiar din ograda inaltei Porti :lol: si chiar cu muntele de moralitate  :lol:

# înfășcași lovelele pe de-a moaca, măi dragă! date 28 august 2015 13:14 0

De se îndură duduia av. Lavinia Pop să-și continue cap'd'opera, că doar a pus bazele achitării clientei sale, precis cea vădană nu va mai avea pretenții, măgulită de complimentul avocatei - „munte de moralitate”  :P :P :P

# vai si lica date 27 august 2015 14:11 +17

Este posibil ca dosarul printr-o "repartizare aleatorie"sa fie repartizat la un complet condus de dl.Matei.Este posibil ca mai multi magistrati de la iccj sa se abtina de la solutionarea unei astfel de contestatie cu nume sonor ca parte vatamata.Succes dna.rarinca in demersul dvs. 

# 4pedu CVD subspecia șmecher & seksy & cool date 27 august 2015 21:31 +4

Din CSM răzbate behăiala: „a acţionat considerându-se victimă a unei infracţiuni, nu ca magistrat”. Colegii lui Dănileț căzură în poponeț la așa gîndire profundă, devenind ființe necuvîntătoare.

# danut cel fraier date 27 august 2015 14:22 +18

@asta-i justitia in romania,condusa de excroci si banditi

# lasitatea romanilor date 27 august 2015 14:35 +20

Cazul Rarinca demonstreaza inca o data ca magistratii romani sunt fie corupti, fie lasi. Desi gravul abuz fata de d-mna Rarinca este vizibil de pe luna, asociatiile magistratilor si CSM-ul tac, acceptand, in acest mod, faptul ca in Romania procurorii si judecatorii pot incalca legea dupa bunul plac, fara nicio consecinta.

# Penibila date 27 august 2015 16:08 -27

Contestatie...apel...rarinca a santajat un judecator..treb sa raspunda

# gheorghe pensionaru' date 27 august 2015 17:21 +5

Cred ca ai citit benzile desenate 'Judge Dredd - I am the Law!'... :-*

# tavy date 27 august 2015 16:22 -19

avocata joaca teatru. nu muscati.

# Z date 27 august 2015 16:40 +11

In privinta apelului,este inca netransata inadmisibilitatea. :-| Contestatia in anulare, insa, poate fi o cale de atac admisibila. Inca mai e in termen pt. precizarea ambelor cai de atac inclusiv cu aspectul ca DNA si partea vatamata au invocat motive de fapt noi la termenul din 17.08.2015, neprecizate in cererea de contestie scrisa, fiind decazuti din termenul de contestatie si incalcandu-i astfel flagrant dreptul la pregatirea apararii si cu privire la aceste motive noi. Cu atat mai grav fiind faptul ca judecatorii completului din solutionarea CIA si-au motivat decizia prin raportare la aceste motive noi invocate , cu ocazia concluziilor pe fondul contestatie in anulare. E un detaliu foarte important, ZIC, aceasta "mica perversitate" de a schimba din mers si pe neobservatelea, la alba/neagra, regula corecta a jocului. :-x

# Z date 27 august 2015 17:08 +7

Ca fapt divers, tot ce se pomeneste in motivarea deciziei legat de "incalcarea principiului separatiei functiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p., in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de nici un participant procesual" constituie doar motive invocate oral de DNA&Stanciu in concluziile pe fond si reiterate de judecatori in motivarea deciziei. N-au fost invocate explicit de DNA in cererea de CIA scrisa,fiind deci tardive si neavenite,incalcand astfel dreptul la pregatirea apararii "inculpatei" cu privire la aceste "surprize-stupize"nescrise. Deci, hai sa fim seriosi si sa nu obligam CEDO sa NE dea din nou un bobarnac peste botul justitiei reprezentate se "carismaticii"Stanciu &Matei (muntele de moralitate &somitatea executanta) Justitia nu se reduce la aceste personaje.

# Inadmisibil date 27 august 2015 17:16 +6

Alelul este inadmisibil. Nu asta e calea, atacul este  cea mai buna aparare. :cry: :cry: :cry: :sad: :sad: :sad:

# un observator date 27 august 2015 19:40 -12

Cum adica rarinca sa atace cu apel o decizie definitiva??!! Astea sunt inovatii juridice de lege ferenda, sau ce? PENIBIL!!!

# Jeje date 27 august 2015 21:05 +3

Pe tine cu ce te incurca ce face ea???? Femeia n-are studii de drept si considera ca art.432 alin4 NCPP ii permite sa atace cu apel hartia scrisa, emanata de Matei. Macar le da de lucru subalternilor partii vatamate ca sa lamureasca cum sta treaba cu art.432 alin.4 de la Rarinca incolo. Care e problema? Dispar padurile patriei pentru cateva hartii in plus la dosar ? :-) Dimpotriva,judecatorii ICCJ trebuie sa fie incantati ca li se supune spre chibzuinta descifrarea corecta a unei prevederi legale astfel incat sa-i lamureasca pe toti juzii inferior in rang din tara. :-) Ce? Crezi ca pe mine nu ma roade curiozitatea care pot fi hotararile date in contestatia in anulare atacabile cu apel ? Si pun pariu ca mai sunt si alti curiosi. :lol:

# Jeje date 27 august 2015 22:15 +4

Deci, pt. ca ICCJ-ul partii vatamate sa fie pus la treaba in scopul unificarii practicii judiciare si interpretarii corecte a disp. legale, Rarinca nu trebuie decat sa invoce in apel prev art 475- 477 NCPP, respectiv necesitate pronuntarii unei hotarari prealabile pt. dezlegarea chestiunii de drept referitoare la stabilirea cu precizie de ceasornic a cazurilor in care hotararile pronuntate in contestatia in anulare pot fi atacate cu apel potrivit art.432 alin.3 NCPP prin raportare la alin.1 si alin.2 din acelasi articol (toate sunt decizii cu exceptia reglementata la alin2, pt. cazul autoritatii de lucru judecat, cand hotararea pronuntata este fie decizie, fie sentinta, dupa caz :P )Fie si numai pt. atat, apelul nu este deloc penibil, ci poate avea un scop nobil.Prea putine persoane ajung in faza asta procesuala pt. a ridica mingea la fileu pt. inaltii judecatori ai ICCJ. Posibil ca Rarinca sa aiba nevoie si de un avocat care s-o ghideze putin in acest demers constructiv.

# adi date 28 august 2015 02:14 +3

(...) asta de LIVIA STANCIU nu are nici o limta?Chiar nici o institutie nu poate sa o puna la punct in sensul ca nimeni nu e mai presus de lege.

# Lulu date 28 august 2015 09:34 0

NU si NU  :cry:

# santinela date 28 august 2015 08:54 +4

Dupa cum arata poza asta-i in stare sa-si repartizeze ei dosarul si sa se judece pe sine ! Vai mama noastra ce justitie avem si ce libidinosi o "conduc" !

# unul din lumea cea mare date 28 august 2015 14:10 +1

ptr santinela //te/ar mira???

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.06.2022 – Kovesi il ia pe sotul Anei Dana

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva