Asociatia Magistratilor din Romania, prin presedintele interimar, jud. dr. Andreea Ciuca (foto) sustine demersul Sectiei pentru Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a decis in cadrul sedintei de marti, 27 martie 2018, sesizarea Comisiei Europene in vederea clarificarii motivelor pentru care secretarul general al CE Catherine Day i-a solicitat, in 10.10.2012, fostului ministru al Justitiei, Mona Pivniceru, informatii despre dosarele penale ale lui „Gheorghe Copos, Adrian Nastase, Serban Alexandru Bradisteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remes, Dan Voiculescu, George Becali, Catalin Voicu, Tudor Alexandru Chiuariu". Intr-un comunicat de presa remis Lumeajustitiei.ro miercuri , 28 martie 2018, presedintele interimar al AMR, judecatoarea Andreea Ciuca, isi exprima convingerea ca decidentii din sistemul judiciar, dar si magistrati, nu au dreptul de a ramane indiferenti fata de „acte, fapte, imprejurari, declaratii, afirmatii”, care pot aduce atingere independentei magistratilor.

In cuprinsul comunicatului de presa, presedinta AMR Andreea Ciuca vorbeste si despre oportunitatea discutarii unor aspecte si evenimente care s-au petrecut in urma cu mai bine de 5 ani, aspect semnalat in plenul CSM chiar de judecatoarea Andrea Chis – care s-a opus categoric demersul initiat de judecatoarea Gabriela Baltag, motivand ca „trebuie sa fim extrem de atenti la relatiile internationale”. In opinia presedintelui interimar al AMR, Andreea Ciuca, acest lucru ar trebui sa reprezinte o preocupare pentru magistrati si CSM, cu atat mai mult cu cat la acea data nu au existat reactii pe aceasta tema: „Este de ajuns sa treaca timpul ca sa se dreaga de la sine problemele tinand de independenta justitiei si de functionarea sistemului judiciar??”, se intreaba retoric sefa AMR.

Fata de demersul CSM, presedinta AMR, judecatoarea Andreea Ciuca, ridica o serie de intrebari esentiale:

-Pe baza caror criterii se face selectia acestor cauze?

-Monitorizarea indeplinirii obiectivelor MCV din domeniul justitiei are in vedere tendinte legislative, institutionale si evolutia jurisprudentei, prin raportare la hotarari definitive, sau are in vedere si cazuri concrete, respectiv evaluari personalizate in legatura cu cauze aflate pe rolul instantelor?

-Aceasta din urma abordare nu nesocoteste fundamentul celui de-al treilea obiectiv de referinta MCV care vizeaza cercetari „profesioniste si impartiale”?

-Evolutia performantei globale a sistemului judiciar si evaluarea progreselor inregistrate in domenii cum ar fi coerenta si eficienta procesului judiciar inseamna monitorizarea unor cauze concrete?

-Inseamna interogari asupra pasilor procedurali pe care parchetul ii asteapta sau ii are in vedere cu privire la cauze aflate pe rolul instantelor de judecata?

Prezentam in continuare comunicatul AMR din 28 martie 2018:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) sustine demersul Sectiei pentru Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, concretizat prin adoptarea Hotararii nr. 237/27 martie 2018. In primul rand, in deplin acord cu Sectia pentru Judecatori, AMR isi exprima convingerea cu privire la rolul Comisiei Europene in evaluarea progreselor Romaniei in domeniul justitiei, dar, in acelasi timp, astfel cum Sectia pentru Judecatori a punctat, nu poate fi ignorata dezbaterea publica angajata de aparitia in spatiul public a documentului purtand data de 10 octombrie 2012 şi transmis Ministerului Justitiei, de catre Comisia Europeana.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) apreciaza, in mod deosebit, orice demers care vine sa reafirme, pe fundamentul principiilor constitutionale, necesitatea respectarii garantiilor unei justitii independente. Astfel cum AMR a subliniat, in repetate randuri, independenta puterii judecatoresti nu este un scop in sine, nu este un privilegiu de care beneficiaza judecatorii, cu titlu individual si personal, ci se justifica pe deplin prin necesitatea de a le permite sa isi indeplineasca misiunea.

Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni a confirmat, in anul 2014, independenta judecatorilor ca fiind o conditie prealabila apararii statului de drept şi garantarii fundamentale a unui proces echitabil, aratand, insa, si faptul ca aceasta independenta poate fi compromisa de diferiti factori care risca sa aiba un impact negativ asupra administrarii justitiei.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) nu poate sustine, la acest moment si prin raportare stricta la continutul scrisorii din data de 10 octombrie 2012, adresata Ministrului Justitiei, de catre Secretarul General al Comisiei Europene, mai exact prin raportare la paragrafele 18 si 20 din aceasta scrisoare, ca solicitarile aduc atingere principiului independentei justitiei, respectiv independentei judecatorului, astfel cum este statornicita prin art. 124 alin. (3) din Constitutie.

Insa, nu este mai putin adevarat ca nu avem dreptul de a ramane indiferenti fata de acte, fapte, imprejurari, declaratii, afirmatii, etc., care poarta, fie si numai cu titlu potential, germenii incalcarii acestei independente. Cu atat mai mult atunci cand asemenea semne par sa vina de la institutii/autoritati ce ar trebui sa apere independenta puterii judecatoresti.

O asemenea perspectiva nu inseamna ca magistratii se considera infailibili, nici ca independenta puterii judecatoresti este un scut fata de lume si nici ca ar fi o calitate personala! Ci inseamna ca avem dreptul sa primim lamuriri, clarificari, explicatii suplimentare inainte de a formula o concluzie si de a decide asupra actiunilor de urmat.

Acesta este, de fapt, sensul Hotararii nr. 237/27 martie 2018 a Sectiei pentru Judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, asa cum rezulta, in mod clar, din dispozitivul acestei hotarari. CSM a stabilit „ca fiind utila adresarea unei scrisori Comisiei Europene, in vederea lamuririi exacte a sensului solicitarilor cuprinse in paragrafele 18 şi 20, aceste informatii fiind de natura a inlatura orice speculatii generate in aceasta privinta”. Or, un astfel de demers reflecta asteptata asumare a rolului constitutional al CSM de garant al independentei justitiei.

Sunt voci care spun ca aducerea in actualitate a unui document din octombrie 2012 nu isi are rostul, de vreme ce au trecut mai mult de 5 ani de cand a fost trimis Ministrului Justitiei. Ar trebui sa fie, intr-adevar, o preocupare a noastra, magistrati si CSM, faptul ca, la acea vreme, nu au existat reactii care sa fi reflectat nevoia de lamuriri, prin raportare la solicitarile Secretarului General al Comisiei Europene (sau au fost atat de pale incat nu ne-au ramas in memorie), inainte de orice raspuns.

In replica fata de opinia mai sus mentionata, o intrebare indreptatita se ridica: este de ajuns sa treaca timpul ca sa se dreaga de la sine problemele tinand de independenta justitiei si de functionarea sistemului judiciar??

Din paragrafele 17, 18, 20 ale scrisorii Comisiei Europene, pot fi observate chestiuni care ar trebui sa isi gaseasca raspunsul concret. Progresele pe care autoritatile romane le inregistreaza in indeplinirea obiectivelor de referinta prevazute in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV) se apreciaza (si) prin rapoarte/informatii asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor? Al treilea obiectiv de referinta din cadrul MCV se refera la cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt. Analiza indeplinirii acestui obiectiv inseamna analiza unor dosare aflate pe rolul instantelor, deci a unor cauze in care nu a fost inca pronuntata o hotarare definitiva? Pe baza caror criterii se face selectia acestor cauze? Monitorizarea indeplinirii obiectivelor MCV din domeniul justitiei are in vedere tendinte legislative, institutionale si evolutia jurisprudentei, prin raportare la hotarari definitive, sau are in vedere si cazuri concrete, respectiv evaluari personalizate in legatura cu cauze aflate pe rolul instantelor? Aceasta din urma abordare nu nesocoteste fundamentul celui de-al treilea obiectiv de referinta MCV care vizeaza cercetari „profesioniste si impartiale”? Evolutia performantei globale a sistemului judiciar si evaluarea progreselor inregistrate in domenii cum ar fi coerenta si eficienta procesului judiciar inseamna monitorizarea unor cauze concrete? Inseamna interogari asupra pasilor procedurali pe care parchetul ii asteapta sau ii are in vedere cu privire la cauze aflate pe rolul instantelor de judecata?

AMR arata ca aceste intrebari nu pot fi disociate de principiul independentei justitiei la care, de altfel, a facut referire expresa Presedintele Comisiei Europene, in comunicatul de presa din 18 iulie 2012, dupa adoptarea Raportului MCV privind Romania. in acest sens, domnia sa a subliniat ca, in continuare, se va examina daca au fost abordate preocuparile Comisiei privind statul de drept si independenta sistemului judiciar.

Asociatia Magistratilor din Romania,

prin presedintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciuca”