Lumeajustitiei.ro cere public Inspectiei Judiciare sa il verifice pe judecatorul Cristi Vasilica Danilet de la Tribunalul Cluj pentru a se constata daca acesta a incalcat Legea 303/2004 si Principiile de la Bangalore atunci cand si-a exprimat public opiniile fata de actiunea presedintelui PSD Liviu Dragnea de a ataca printr-o contestatie la executare hotararea ICCJ din dosarul “Referendumului”. Intr-un comentariu publicat pe site-ul juridice.ro, judecatorul Cristi Vasilica Danilet sustine ca “este o prostie” ca o hotarare de condamnare sa fie considerata nula daca unul dintre judecatorii cauzei nu mai poate semna motivarea hotararii. In acest caz, sustine Danilet, ar reprezenta “o prostie” din partea sefului PSD de a ataca cu contestatie la executare solutia pronuntata in dosarul “Referendumului” pe motiv ca aceasta nu a fost semnata de Livia Stanciu, dat fiind ca aceasta a iesit din magistratura prin pensionare inainte de redactarea hotararii definitive.

Opiniile emise de judecatorul Cristi Vasilica Danilet ar putea reprezenta una dintre cele mai clare abateri disciplinare, tinand cont de faptul ca judecatorii, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, nu pot emite opinii fata de procesele aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor sau parchetelor. Or, in cazul lui Dragnea, cauza privitoare la contestatia la executare impotriva hotararii ICCJ din dosarul “Referendumului” a primit termen la Tribunalul Bucuresti in data de 15 februarie 2017. Acest lucru este prevazut la art. 10 alin. (1) din Legea 303/2004. In aceeasi lege, art. 99 statueaza ca reprezinta abateri disciplinare “manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei”.

Trebuie precizat ca in cazuri similiare cu cele in care il regasim in prezent pe judecatorul Danilet, CSM a decis sanctiuni precum reducerea indemnizatiei pe o perioada de trei sau sase luni, ori mutarea disciplinara a magistratului la o alta instanta sau unitate de parchet. Aceasta intrucat inca de pe vremea in care Danilet se afla in CSM, Plenul a decis sa nu se mai aplice avertismentul ca sanctiune intrucat a fost apreciat ca fiind o sanctiune disuasiva.

Pe de alta parte, Cristi Vasilica Danilet ar putea fi cercetat si pentru incalcarea Principiilor de la Bangalore care se refera la impartialitatea, integritatea si eticheta de care un magistrat trebuie sa dea dovada atat in exercitarea profesiei, cat si in afara acesteia. Principiile de la Bangalore au fost traduse, publicate, comentate si promovate de insusi Cristi Vasilica Danilet.

Iata comentariul judecatorului Cristi Vasilica Danilet, publicat pe site-ul juridice.ro:

"A aparut pe 9 februarie 2017 o stire cum ca o hotarare de condamnare a unei persoane ar fi nula daca judecatorul nu mai poate semna motivarea hotararii. As vrea sa spun din capul locului ca este o prostie.

Iata de ce:

– una este solutia, alta este motivarea hotararii: prima se da imediat ce se termina procesul (si se consemneaza pe scurt intr-un document numit „minuta”); cealalta se redacteaza in termenul recomandat a fi de 30 zile (si se consemneaza in documentul numit hotarare, care este „sentinta” pentru prima instanta, respectiv „decizie” pentru instanta de apel);

– MINUTA trebuie semnata obligatoriu (numai) de catre toti judecatorii care au participat la proces, conform art. 392 C. pr. pen, Prin urmare, daca unul dintre ei paraseste magistratura, este internat, disparut sau decedeaza intre momentul in care a iesit din sala si momentul in care trebuia sa dea solutia, procesul se reia de la ultima faza, judecatorul in cauza fiind inlocuit de un altul;

– dupa ce este motivata solutia data deja, HOTARAREA trebuie semnata de aceiasi judecatori care au dat solutia si de grefier. Uneori, in perioada de timp de la adoptarea solutiei pana la motivarea si semnarea ei, e posibil ca persoana sa paraseasca magistratura (demisioneaza, este dat afara disciplinar sau sa pensioneaza), sa se interneze, sa dispara sau sa decedeze. Intr-o astfel de situatie, in locul ei va semna presedintele de complet sau instanta (pentru judecatorul lipsa), respectiv grefierul-sef (pentru grefierul lipsa) – asa spune art. 406 alin. (4) C. pr .pen.

Prin urmare, daca judecatorul nu semneaza minuta, procesul se reia cu un nou judecator, altfel solutia este NULA. Daca judecatorul nu poate semna hotararea redactata, semneaza altcineva in locul lui si validitatea solutiei NU ESTE AFECTATA.

Judecator dr. Cristi Danilet”

Iata ce prevede Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

"Art. 10, alin. (1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Art. 99 - Constituie abateri disciplinare:

lit. a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu"

Iata ce se specifica in Partea I a proiectului Codului de Conduita de la Bangalore, adoptat de Grupul judiciar pentru intarirea integritatii justitiei – Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara:

"Valoarea 2 – Impartialitatea

2.1: Judecatorul isi va exercita indatoririle judiciare fara favoruri, subiectivism si prejudecati.

2.2: Judecatorul se va stradui sa adopte o conduita, atat in instanta, cat si in afara acesteia, care sa mentina si sa intareasca increderea publicului, a juristilor si a justitiabililor in impartialitatea judecatorului si a corpului judiciar. (…)

2.4: Judecatorul va trebui sa se abtina de la orice comentariu in legatura cu o cauza aflata in curs de judecare sau care i-ar putea fi dedusa spre judecare, decare care s-ar putea crede in mod rezonabil ca ar afecta solutia sau ar putea dauna aparentei de echitate a procesului. De asemenea, judecatorul nici nu va face comentarii in public sau in alt mod, care sa afecteze dreptul la un proces echitabil pentru orice persoana sau chestiune. (…)

Valoarea 3 – Integritatea

3.1: Judecatorul trebuie sa se asigure ca in ochii unui observator rezonabil conduita sa este ireprosabila. (…)

Valoarea 4 – Eticheta

4.1: Judecatorul va evita incalarea regulilor de buna cuviinta sau aparenta lipsei acesteia in toate activitatile sale de judecator.

4.2: Aflandu-se permanent in vizorul public, judecatorul trebuie sa accepte, mi mod liber si de bunavoie, anumite restrictii persoane care ar parea o povara ceateanului de rand. In particular, judecatorul trebuie sa aiba o conduita care sa fie conforma cu demnitatea functiei de magistrat. (…)

Valoarea 5 – Egalitatea

5.2: Judecatorul, in exercitarea atributiilor sale judiciare, nu va avea voie sa manifeste, prin cuvinte sau atitudine, partinire sau prejudecati fata de o persoana sau grup de persoane, din motive nerelevante.”

Danilet a mai sarit in apararea Liviei Stanciu si in 2015

Este pentru a doua oara cand judecatorul Cristi Vasilica Danilet se apuca sa comenteze o cauza, fara a tine cont de interdictiile legii privind statutul judecatorilor si procurorilor. Si atunci, ca si acum, cauza avea legatura tot cu fosta sefa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Livia Stanciu. Mai exact, in mai 2015, la scurt timp dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a achitat-o pe Mariana Rarinca, pensionara acuzata de santaj de Livia Stanciu, Danilet a aparut la postul public pentru a sustine ca Rarinca a comis un santaj la adresa fostei sefe ICCJ, in complicitate cu jurnalistii, dar si ca, desi a fost achitata, nu inseamna ca Rarinca este nevinovata. Afirmatiile de la acea data, desi erau de o imensa gravitate, nu au fost sanctionate, desi se impunea acest lucru. Sau si membrii CSM au imunitate la declaratii publice, la fel ca presedintele tarii?

Iata ce declara Danilet in 2015 la TVR:

“Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga. (...)

Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?

Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.

Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?

Nu, nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange...”

*Cititi aici principiile de la Bangalore, traduse si comentate de Cristi Vasilica Danilet