Interviu cu directorul DGA - Chestorul Liviu Popa despre coruptia din Interne: “Observam o schimbare a participatiei politistilor, de la complicitate spre autorat”
Scris de: | 
| 
Chestorul de politie Liviu Popa, directorul Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Internelor, a acordat marti un interviu exclusiv pentru Lumeajustitiei.ro pe tema activitatii de combatere a coruptiei din randul politistilor. Chestorul Liviu Popa a fost numit la varful DGA incepand cu data de 5 octombrie 2009, de catre ministrul Vasile Blaga. Anterior, Liviu Popa a indeplinit functia de inspector sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Bihor, in perioada mai 2005 – octombrie 2009. In pofida varstei, Liviu Popa are o experienta indelungata in domeniul anticoruptiei, el facand parte din echipa de politisti judiciaristi care a activat la Parchetul National Anticoruptie incapand cu ianuarie 2003, imediat dupa infiintarea acestei unitati speciale de parchet.
Cum ati caracteriza Directia Generala Anticoruptie la ora actuala?
Este o institutie tanara, care inca nu a ajuns la maturitate fiind intr-un proces de consolidare a pozitiei in structura sistemului judiciar, pe de o parte, iar pe de alta parte tine si de un anumit specific al Directiei pentru ca in cazul infractiunilor de coruptie competenta materiala este exclusiva a procurorului. Toata activitatea de combatere a coruptiei o desfasuram sub autoritatea procurorului, ceea ce limiteaza vizibilitatea aportului pe care il aducem in anchetele anticoruptie.
Ati fost inainte o structura din aparatul central, mai nou ati devenit o structura subordonata ...
Ne da mai multa independenta. Suntem subordonati direct ministrului de Interne. Din punct de vedere financiar si al resurselor pe care le are la dispozitie Directia, nu suntem afectati de schimbare. Dimpotriva, Directia se bucura de sprijinul direct al ministrului si avem suficiente resurse
Cate cadre activeaza la ora actuala la DGA?
In prezent avem 504 posturi in plata, finantate sunt 509, dar avem anumite judete unde numarul lucratorilor este insuficient. Sunt judete precum Giurgiu, Braila, Tulcea, unde lucram cu cativa lucratori si nu gasim oameni care sa vina sa lucreze. DGA nu este o structura iubita in interiorul ministerului. Si nici nu trebuie iubita, imi doresc sa ajunga la standartul de institutie respectata. Am avut o perioada de evaluare a resurselor de care dispunem dar si a conceptelor si functionalitatii structurii. Printre multele lucruri bune pe care le-am gasit am ajuns si la unele concluzii pe segmente care cred ca ar trebui revizuite. Fiind o structura cu competenta speciala, am regasit o anumita atitudine de aroganta pe care nu o imbratisez si chiar incerc sa o elimin din comportamentul lucratorilor DGA. Sunt probleme in special pe zona de cooperare. Suntem o unitate mica, unul din considerentele pentru care consider ca nu putem castiga lupta cu fenomenul coruptiei de unii singuri, indiferent ca este in radurile lucratorilor ministerului sau pe alte zone in care putem fi delegati in efectuarea actelor de urmarire penala. Doar Ministerul Administratiei si Internelor are circa 150.000 lucratori. Competenta de cercetare a lucratorilor din directie este pe tot ministerul, cata vreme suntem delegati de procuror avem competenta pana la varful ministerului. Suntem subordonati administrativ ministrului, dar procedural suntem subordonati direct procurorului de caz.
Cine sunt procurorii care va coordoneaza?
Sunt procurorii competenti material din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a DNA chiar si din DIICOT, cand lucram pe grupuri organizate.
Nu au existat cazuri de mare coruptie, ci de mica si medie...
Cred ca un inspector sef nu este un caz de mica de coruptie, cum a fost cazul de la ISU... avem o cauza acum cu un inspector sef de la un IJP, cercetat pentru coruptie. Inspectorii sefi au functii echivalente cu cele de general. Am definitivat o strategie pentru perioada imediat urmatoare care priveste prevenirea si combaterea faptelor de coruptie. La baza acestei strategii au stat analizele SWOT, dar si perspectivele introducerii analizelor socio-psihologice asupra fenomenului coruptiei, sondajelor de opinie... din punct de vedere a combaterii, avem in vedere modalitatile de comitere a infractiunilor de coruptie, pentru ca din nefericire observam o schimbare a participatiei lucratorilor ministerului, de la complicitate spre autorat. In ultimul an de zile se observa ca lucratori ai ministerului fac parte din grupari de trafic cu tigari, carne vie, din afara ministerului.
Din cauza saraciei? Asta genereaza coruptia?
Exclus. Am facut un studiu cu specialistii psihologi si sociologi din Serviciul de studii si proiectii anticoruptie, care au ajuns la concluzia ca printre cauzele generarii coruptiei se numara birocratia, formalismul excesiv al activitatii, lipsa unui ghid obiectiv al carierei, implicarea factorilor externi in activitatea din minister (politici, grupuri de interese). Veniturile salariale sunt considerate printre ultimele cauze care genereaza coruptia. Deci nu tine de saracie. Salariile nu sunt foarte mici pe minister.
In investigatiile pe cazurile de coruptie folositi structuri de monitorizare si interceptari audio-video. Sunt ale Directiei sau ale altor structuri?
Sigur ca folosim, pentru ca toate sunt instrumente prevazute in procedura penala. Nu le avem la nivelul Directiei, dar le folosim pe cele ale structurilor specializate, in functie de autorizatia emisa de judecator.
Va afecteaza ca nu aveti un serviciu tehnic propriu?
Eu cred ca nu. E bine sa existe o colaborare, sa fie implicate mai multe structuri, sa existe un control mai sever. E vorba de o zona mai sensibila. Multa lume ne confunda cu un serviciu secret, noi insa suntem o structura judiciara.
Ce ar trebui sa stie despre DGA politistii predispusi sa ia mita?
Sa stie ca aceasta structura de politie judiciara are drept competenta speciala pe langa prevenire, si combaterea faptelor de coruptie. In acest sens, nu exista niciun fel de diferentiere, activitatea DGA este una obiectiva, desfasurata sub autoritatea procurorului. Din punctul meu de vedere un politist corupt este un politist tradator!
De unde primiti cele mai multe informatii despre politistii corupti?
Din cadrul ministerului si, in primul rand, de la DGIPI, dar si de la IGP, IGPF si IGSU. Exista un ordin al ministrului care ii obliga pe lucratorii ministerului sa sesizeze faptele de coruptie din interior. Sensibilizarea lucratorilor ministerului de a sesiza fapte comise de colegii lor creste de la an la an si face parte din activitatea de prevenire. De asemenea, sunt structuri din afara ministerului care transmit informatii despre fapte de coruptie savarsite de lucratori ai ministerului. Ponderea faptelor sesizate, care se confirma vine de la DGIPI si de la lucratorii ministerului. Toate aceste informatii sunt preluate si dezvoltate de structura noastra specializata in investigatii. Cresterea gradului de incredere a populatiei in DGA se manifesta si prin numarul foarte mare de apeluri pe telefonul verde. Nu intotdeauna sunt sesizate fapte de coruptie, dar in aceste situatie noi dirijam apelurile catre institutiile competente.
Cati politisti prindeti anual in flagrante pe acte de coruptie? Aceste cazuri sunt prelucrate cu lucratorii din minister in scop de preventie, ca sa stie ce risca daca ii mananca mana?
Sunt destul de multi care sunt surprisi in flagrant, daca privim ca numar absolut. Daca privim ca procent din numarul politistilor din Romania, cifrele sunt infime, mai putin de unu la mie. Sunt filmulete pe care le folosim in activitatea de prevenire, activitate care insa pe viitor dorim sa se realizeze pe mesaje mult mai clare si mai profunde, care sa fie transmise polististilor, si in care sa surprindem intregul context in care un politist ajunge sa comita un act de coruptie, consecintele asupra familiei, copiilor, societatii si chiar asupra bugetului de stat. In cazul lucratorilor care au absolvit o scoala a ministerului, cheltuielile de scolarizare sunt sustinute de stat si ele se sting intr-o perioada contractuala de 10 ani. Daca politistul comite o fapta de coruptie in intervalul celor 10 ani, el este obligat sa restituie statului suma aferenta diferentei de scolarizare.
Ar fi eficienta o masura de tipul celei din SUA, in care un politist care comite un act de coruptie, pierde dreptul la pensia de serviciu?
Ar fi extrem de eficienta. Pentru ca, din pacate, exista cazuri in care politisti condamnati pentru coruptie beneficiaza de pensie de serviciu.
Cum sunt folosite testele de integritate in activitatea de prevenire a coruptiei?
Dupa o analiza atenta a modului de desfasurare a testelor, paralel cu o dezbatere publica realizata de DGA, am ajuns la concluzia ca aceste teste nu pot fi folosite in actuala reglementare din mai multe considerente. Chiar daca nu se folosea in niciun fel provocarea in astfel de situatii, testul de integritate nu era autorizat de magistrat. Se foloseau inregistrari ambientale audio-video pentru o fapta de coruptie consumata, dar care nu puteau fi folosite ca mijloace de proba, nefiind efectuate cu autorizatie. In acest fel, favorizam infractorul. Testul de integritate nu putea fi folosit decat ca baza de sesizare a procurorului. Am luat decizia suspendarii testelor pana la o reglementare legala si temeinica a utilizarii lor.
Logistic, ce-i lipseste lucratorului de la DGA in prezent pentru a atinge maximul de eficienta?
Beneficiem de resurse pentru desfasurarea activitatii de prevenire si combatere a coruptiei, dar pentru cresterea eficientei in domeniu exista unele segmente unde putem imbunatatii dotarea. In primul rand vorbim de tehnica ultramoderna de inregistrare ambientala in cazul flagrantului. Sunt, de asemenea, servicii judetene care nu beneficiaza de suficiente autorturisme. Desi nu sunt foarte multi colegi acolo, activitatea este impartita pe activitatea de investigatii, de prevenire si de ancheta, ceea ce presupune o mobilitate ridicata in teren si un necesar de minim trei autoturisme pe serviciu judetean. Pentru a eficientiza activitatea de asistenta tehnica, in cadrul actiunilor DGA au fost create in primavara trei birouri tehnice care se bucura de o mobilitate sporita si care actioneaza regional acolo unde sunt identificate zone de risc majore din perspectiva fenomenului coruptiei. Sper ca pana finalul anului sa creem o harta a coruptiei, care sa identifice zonele de risc si vulnerabilitati. Aceasta harta va fi fundamentata pe studiile si proiectiile anticoruptie, pe sondaje de opinie, pe analize de caz, dar si perceptii pe care le identificam in randul lucratorilor ministerului si societatii civile.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Cresterea si descresterea Monicai Macovei 
Comentarii
# Mihalcea Catalina
11 August 2010 05:33
0
Redactarea deciziei a durat 5 luni si 3 saptamani.
Pentru a intra in posesia ei, am solicitat ICCJ , in scris si prin intermediul postei electronice, in fiecare luna, sa-mi fie comunicata si de fiecare data mi se raspundea ca e in curs de redactare.
In data de 29 iunie 2010, am trimis, prin intermediul postei electronice, o petitie Inspectiei Judiciare a CSM, prin care am solicitat sa se efectueze demersurile legale necesare pentru a fi redactata si comunicata.
In data de 23-07-2010 am primit, prin posta, decizia penala.
Aceasta decizie mi-a confirmat, inca odata, ca in Romania nu se lupta cu adevarat impotriva coruptiei. Cand un simplu cetatean, fara relatii si bani, sesizeaza acte de coruptie, organele abilitate nu-i acorda atentia cuvenita , oricate dovezi legale ar detine, dimpotriva, este considerat inamic al sistemului.
Raspunsurile date la memorii, petitii si plangeri sunt evazive, batjocoritoare si hilare.
Nu se raspunde la faptele infractionale si de coruptie pe care petitionarul le sesizeaza si se omite cu buna stiinta sa se pronunte asupra probelor legale pe care acesta le administreaza.
Aceste afirmatii se bazeaza pe experientele traite de mine timp de 6 ani, prin hatisurile justitiei si politiei.
Tot ce am relatat in mesajele mele, postate pe mai multe forumuri , este 100% ADEVARAT, dovezile fiind postate pe site-ul ’’aparati drepturile’’, site care apartine d-lui Valter Cojman, luptator impotriva coruptiei si abuzurilor din Romania.
http://pic6.piczo.com/aparatidreptur...2&vsrc=preview
http://aparatidrepturile.piczo.com/cazulmihalcea?cr=6
http://aparatidrepturile.piczo.com/paginadestart?cr=6
Nu am luptat doar impotriva celor trei infractori recidivisti care au atentat, pe strada, la viata mea, a fiului si sotului meu, fara niciun motiv, m-am luptat si cu martorii mincinosi ai liderului grupului infractional, Argeseanu Valeriu Cosmin, si cu sistemul corupt din Romania.
Am fost constienta de faptul ca in Romania nu voi reusi sa scot la lumina adevarul , dar asta nu m-a impiedicat sa continui lupta pentru adevar si dreptate.
Am dorit sa ajunga cazul Mihalcea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in speranta ca pe acest pamant exista o institutie care pretuieste si respecta adevarul si dreptatea.
Consider ca este unicul for ce mai poate contribui la aflarea adevarului si gasirea dreptatii.
Sunt o persoana luptatoare, dreapta si nu cedez , niciodata, in fata minciunii, hotiei si a nedreptatilor.
Cu Dumnezeu in suflet si in minte am luptat cinstit si legal, sacrificandu-mi sanatatea si viata pentru fericirea si libertatea unicului meu copil.
Nu regret nimic din ce-am facut si sunt gata oricand sa o iau iar de la capat daca cineva ar mai indrazni sa faca vreo nedreptate mie sau familiei mele.
Postez motivele de recurs formulate de subsemnata, Mihalcea Catalina si sotul meu, Mihalcea Olavi, impotriva sentintei penale nr. 122 din 13 octombrie 2009, pronuntata in dosarul penal nr. 606/57/2009 de Curtea de Apel Alba Iulia.
http://www.antena3.ro/forum/viewtopic.php?f=4&t=3375&start=105
# Mihalcea Catalina
11 August 2010 06:14
0
Din motive necunoscute de mine, acest forum a fost inchis.
Inainte de a fi inchis, am salvat paginile pe care am postat mesajele mele. Am prevazut ca acest lucru se putea intampla, deoarece, in anul 2006, a mai fost sters un mesaj de al meu care facea referire la coruptia din cazul Mihalcea.
Pe forumul ''Politia din Romania'' am postat aceste pagini.
http://politiadinromania.ro/index.php?PHPSESSID=6e57d53ea6d197b03d31f75c1d3d6aeb&topic=103.15
Am fost singurul roman din aceasta tara care a indraznit sa posteze pe acest forum ilegalitati si fapte de coruptie, savarsite de mai multi poltisti de la Politia Petrosani.
Politia Petrosani vs Cazul Mihalcea
Todor Vasile - subcomisar de politie – ofiterul de serviciu din seara de 11-12-2004 care dormea linistit in biroul sau. Nu s-a deranjat sa trimita in zona de conflict un echipaj de politie, cu toate ca Politia a fost apelata telefonic, in nenumarate randuri, de mai multe persoane aflate la locul incidentului.
In toate documentele intocmite de toti oamenii legii, care au cercetat si
solutionat aceasta cauza, se minte nu nesimtire ca politia a sosit cu intarziere la locul incidentului, cand, de fapt, politia nu a ajuns deloc si nu
a efectuat cercetari la fata locului nici in seara incidentului si nici dupa
incident.
Cercetarile s-au efectuat numai in birou, masluind declaratii, probe
si cautand portite de scapare pentru cei trei infractori recidivisti.
Dansul a recomandat familiei mele pe avocatul Cosma Sonia, ca fiind un avocat
bun.
Si a fost intr-adevar un avocat bun, dar bun in masluirea cazului, in faza de
urmarire penala.
Urmarirea penala a fost efectuata de subcomisarul de politie Todor Vasile,
agentul principal de politie judiciara Balint Ernest si procurorul Nicodim
Ioan.
Balint Ernest - agent de politie judiciara - acesta l-a constrans pe fiul meu sa consemneze in decaratia sa un fapt pe care acesta nu l-a afirmat
niciodata. ''Scrie ma acolo ca in cap
l-ai lovit.'' Prezent la aceasta audiere a fost si sotul meu ,Mihalcea Olavi, care nu a avut curajul sa obiecteze cu
privire la abuzul ag. Balint Ernest.
Tot acest agent de politie judiciara l-a audiat pe agresorul Argeseanu Valeriu
Cosmin, in data de 22-12-2004, in spital, in calitate de parte vatamata, nu si de faptuitor, cu trei ore inainte de a fi acesta externat. De asemenea, tot
dansul i-a audiat si pe fratii agresori Geonea, in data de 20-12-2004, in
calitate de martori ai lui Argeseanu, si nu in calitate de faptuitori.
Datorita abuzului in serviciu savarsit de subcomisarul Todor V si agentul
Balint Ernest, fiul meu a ajuns din victima, agresor, Argeseanu din agresor,
victima, iar fratii Geonea din agresori, martori ai lui Argeseanu.
Asa se procedeaza, de multe ori, in Romania, victimele devin agresori, iar
agresorii, victime.
Halal politie si justitie!
Szatmari Camelia – subinspector de politie la Politia Petrosani. Dansa a
intocmit referatul de declinare a competentei catre Parchet. D-na inspector a consemnat in acest referat ca noi, familia Mihalcea, ne-am batut cu Argeseanu.
NU-I ADEVARAT !
Noi ,familia Mihalcea, nu am lovit pe niciunul dintre cei trei infractori care
ne-au atacat si batut, pe strada, fara a-i cunoaste, sau a-i provoca in vreun
fel. Martorii nostri au confirmat si pot confirma oricand acest lucru . Unul din
martorii familiei Mihalcea, Paval Robert Bogdan, este ruda, prin alianta, cu
subcomisarul Todor V., acesta fiind nasul de cununie al mamei sale si al tatalui sau vitreg.
Desi fratii Geonea au luat parte la agresarea familiei Mihalcea, impreuna cu
Argeseanu, au fost exclusi din acest referat. Nu se face nicio referire la acestia ca luand parte la incident.
Nicolae Florin- fostul comandant al Politiei Petrosani
Pe tot parcursul anului 2005, Argeseanu l-a agresat verbal, in nenumarate
randuri, pe fiul meu, Mihalcea Andrei, iar in data de 16-01-2006, Argeseanu l-a
provocat fizic, cautand motiv pentru a-l bate din nou.
Pentru toate acestea, am depus mai multe plangeri la Politia Petrosani,
soicitand o audienta la comandantul politiei si o confruntare cu acest
infractor. Comandantul Politiei Petrosani, Nicolae Florin, in loc sa-l sanctioneze pe Argeseanu, i-a spus sotului meu: "Cand fiul dvs. il vede pe Argeseanu pe strada, sa treaca pe partea cealalta."
Ciocarlie Gabriel – agent de politie
Dupa cum am aratat mai sus, sotul meu, imediat dupa aceasta provocare fizica a
lui Andrei de catre Argeseanu, solicitase Politiei Petrosani o confruntare cu acest infractor, pentru
a-i cunoaste motivele pentru care ne tot agresa fiul .
Agentul de politie Ciocarlie i-a spus sotului meu, cand l-a intrebat cand va
avea loc aceasta confruntare ca Argeseanu este internat in spital si ca este foarte tare batut, mimand cu pumnii cat de umflati ii sunt ochii ca urmare a
faptului ca Argeseanu a fost internat in Spitalul Petrosani, sectia NEUROGHIRUGIE, in urma unei noi incaierari cu niste prieteni de ai sai, cat si cu complicele sau, Geonea Robert Gheorghita, care a fost internat la sectia Chirurgie.
Aceasta discutie a sotului meu cu ag.Ciocarlie avut loc tot in luna ianuarie a anului 2006.
In data de 23-10-2006, ag. de politie Ciocarlie i-a refuzat sotului meu
inregistrarea denuntului cu privire la amenintarea martorului nostru, Elsasser
Paul, care a fusese amenintat de ''doi tipi mari si negri'', care i-au zis ''mai
nea p---- ,vezi ca ai familie si copii.''
Pentru acest motiv, martorul Elasser P nu a mai dorit sa vina in data de
24-10-2006 la Curtea de Apel Alba Iulia sa declare ce a ''omis constient '' din
declaratia data pe 3-10-2006.
(Detinem o inregistrare audio in care acest martor, in prezenta avocatilor
Bleahu Victor si Filipescu Ioan Corneliu, declara ca a omis constient sa declare
tot ce stie cu privire la incidentul din seara de 11-12-2004.
(Inregistrarea audio este postata pe forumul ''Politia din Romania'')
http://politiadinromania.ro/index.php/topic,103.15.html
De asemenea, Elsasser stie ca socrul lui Argeseanu ,Popan Ioan, are relatii mari
in politie si-n justitie si mai stie ca cei trei infractori sunt foarte periculosi.
Relatiile lui Popan Ion – socrul lui Argeseanu.
Popan Ioan, imediat dupa incidentul din 11-12-2004, s-a laudat in Cartierul
Aeroport ca el are un colonel si un procuror care-l va ajuta sa-i bage in
puscarie pe fiul si pe sotul meu.
Eu am inceput sa cercetez aceasta afirmatie si am aflat ca sora sa Valeria are un baiat care a fost botezat si cununat de comisarul de politie Morar Victor, acum pensionar, care la vremea aceea era comisar de politie la Politia Petrila.
Din cercetarile mele, am aflat ca acest fost comisar de politie a fost coleg si
bun prieten cu subcomisarul Todor V pe vremea cand lucra la Politia Petrosani.
Procurorul cu care s-a laudat este prim procuror adjunct la Parchetul de pe
langa Judecatoria Petrosani, d-na Kando Gabriela Mirela, prietena de familie cu
familia surorii lui Popan Ioan.
La nunti a fost vazuta de foarte multe ori in prezenta acestei familii.
Dansa a fost procurorul de sedinta in dosarul 5961/278/2007(dosarul martorilor
mincinosi ).
Laib Cristian – agent de politie
In prezenta acestuia, agresorul Argeseanu a savarsit un fals in declaratii, consemnand in declaratia sa ca a primit un avertisment scris in urma provocari fizice a lui Mihalcea Andrei, in data de 16-01-2006, si ca nu are loc de munca, desi cu cateva minute inainte de a scrie aceasta declaratie, in fata a
politistilor Laib Cristian si Szalai, spusese ca vine de la munca si ca este
obosit pentru a umbla pe la Politie.
A mintit pentru a nu i se anula pensia
obtinuta, tot prin marturie falsa, acordata de judecatorul Gherman Calin, in
instanta de fond a Tribunalul Hunedoara, unde el si avocatul sau au sustinut pe
tot parcursul judecarii cauzei ca nu lucreaza cand, de fapt, el era perfect
sanatos, lucrase pe perioada verii anului 2005 in Tg Jiu, in constructii, si din toamna anului 2005 lucra la firma SIMAR din Petrosani, iar in timpul liber umbla numai beat pe strada.
Cartea de munca i-a fost intocmita de firma SIMAR Petrosani in data de
6-01-2006, cu 12 zile inainte de ultima sedinta de judecata la Tribunalul
Hunedoara.
Acest lucru l-am aflat in urma nenumaratelor petitii pe care le-am adresat Directiei Generale Anticoruptie Bucuresti, petitii care au fost trimise catre
DGA Hunedoara, unde s-au musamalizat toate infractiunile politistilor care au
cercetat cazul Mihalcea.
Agentul de politie Laib Cristian l-a sfatuit pe fiul meu sa nu mai faca
plangeri impotriva lui Argeseanu la Politie, spunandu-i ca daca acesta isi ia
un avocat bun, il poate acuza de hartuire.
Ionescu Adrian - agent principal de politie judiciara
Acesta ag. de politie a efectuat o cercetare penala defectuoasa in dosarul de marturie mincinoasa.
In data de 4-04-2007, agentul Ionescu, ocupat fiind cu audierea unuia dintre
martorii nostri si fiindca audierea familiei mele si a celorlalti martori se
prelungise pana tarziu, l-a rugat pe ag. de politie Merca Nelu sa-l audieze pe
martorul nostru, Paval Robert Bogdan.
Ag. de politie Merca Nelu i-a vorbit foarte vulgar acestui martor, cautand sa-l intimideze.
La cateva zile, am mers din nou la politie cu martorul Paval R. Bogdan pentru a verifica daca ag. Merca Nelu a consemnat tot ce declarase in data de 4-04-2007, deoarece nu a fost lasat de acesta nici sa isi citeasca cu atentie declaratia, fiind foarte nervos.
Ex :''Baga-mi-as p--- in el de dosar, ca eu nu am nicio treaba cu dosarul asta!
Ca in p--- s-a saturat! Baga-mi-as p--- in Ionescu si cazul lui, ca el nu are
nicio treaba cu cazul asta !''
Ag. de politie, Ionescu Adrian, i-a zis martorului Paval Bogdan cu privire la
completarea declaratiei '' Imi bag p--- in ele de completari .''
Cererea de probatiune depusa la Politie in data de 12-04-2007 a fost clasata la
ordinul sefului Mihu, asa ne-a comunicat verbal agentul Ionescu in prezenta
avocatului nostru, in data de 23-08-2007.
Aceasta cerere de probatiune a fost sustrasa din dosarul politiei cand a fost
inaintat parchetului.
Ag. de politie Ionescu Adrian nu a raspuns niciodata la solicitarile noastre
indreptatite de a afla cum decurge cercetarea penala, iar cand l-am intrebat
daca toti martorii mincinosi si toti martorii propusi de noi au fost audiati,
dansul ne-a mintit ca da.
Abia cand dosarul a ajuns in instanta am aflat ca fratii Geonea si martora Jerca
Maria Andreea nu au fost audiati la politie sau la parchet.
In zadar ne-am plans organelor abilitate de modul foarte defectuos si ilegal cu
care a fost cercetat cazul Mihalcea de Politia Petrosani, pentru ca niciun
politist nu a fost gasit vinovat de comiterea vreunei infractiuni, de abuz in
serviciu, favorizarea infractorului sau neglijenta in serviciu.
# katun
11 August 2010 09:38
0
cum adica salariile nu sunt mici in minister, o femeie de servici din ministerul de interne din germania castiga de 5 ori mai mult decat unul dintre subordonatii cu exeperienta ai domniei sale... nu e decat un imbecil slugarnic, care a ajuns acolo pupand si lingand!