16 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LA PROCURORUL CLOTILDEI, PRIMA MUSCATURA NU SE PUNE – Caz grav de atac canin asupra unui copil, ingropat de vestitul procuror Nicolae Sprincu de la PJ Sector 1 pe motiv ca dulaul are voie sa muste o data pentru ca stapanul sa-si dea seama ca este un caine agresiv. Cititi stupefianta clasare emisa de procurorul facut celebru de scandalul privind alegerea USR-istei Clotilde Armand ca primarita. Judecatoria S1 este asteptata sa se pronunte pe redeschiderea anchetei (Document)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 February 2023 17:47
Vizualizari: 6836

Procurorul Nicolae Sprincu (foto 1) de la Sectorul 1 este pe cale sa devina celebru pentru inca un motiv, pe langa scandalul electoral legat de alegerea USR-istei Clotilde Armand ca primarita a Sectorului 1, izbucnit dupa ce Sprincu a fost filmat in sala cu sacii de voturi, imediat dupa inchiderea urnelor (click aici pentru a citi).



De data aceasta, Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate o halucinanta ordonanta de clasare emisa de Sprincu fata de o bucuresteanca al carei caine a muscat un copil in varsta de 9 ani, provocandu-i o rana grava la picior (foto 2), rana ce a necesitat doua operatii ca sa se inchida (foto 3).

Mai exact, veti vedea cum Nicolae Sprincu invoca Decizia nr. 678/2019, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca sintagma „al exemplarelor cu potential agresiv” de la art. 6 alin. 4 fraza intai din OUG nr. 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi este constitutionala doar daca vizeaza cainii prevazuti la art. 2 alin. 1 din aceeasi ordonanta de urgenta.


Iata ce prevad pasajele de mai sus din ordonanta:


- art. 6 alin. 4 fraza I: „Accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit. b), precum si al exemplarelor cu potential agresiv in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in partile comune ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta botnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 3 alin. (1)”;

- art. 2 alin. 1:

Prin caini agresivi se intelege:

a) orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;

b) orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop”.



Daca familiei copilului nu-i convine, sa-i dea in judecata pe proprietarii cainelui


In acest context, procurorul Nicolae Sprincu argumenteaza ca dulaul are voie sa muste o data pentru ca stapanul sa-si dea seama ca este agresiv. Asta desi acelasi caine mai muscase un copil. Totusi, anchetatorul de la PJS1 a ales sa ignore acest antecedent, pretextand ca atunci cainele fusese provocat (copilul bagase mana prin gard). Asadar, ce sa intelegem? Ca un copil a avut suficient discernamant, incat gestul lui sa poata fi interpretat drept provocare?

Sprincu incheie, dand de inteles ca speta ar putea face obiectul unui proces civil, in care parintii copilului muscat de caine sa ceara despagubiri de la proprietarul animalului: „Cu toate acestea, potrivit art. 7 alin. (2) din OUG 55/2002, prevederile din Codul Civil in ceea ce priveste raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplica in mod corespunzator”.

Pe de alta parte, ne intrebam ce s-ar fi intamplat daca lucrurile ar fi stat mai rau. De exemplu, ne gandim la ipoteza in care cainele n-ar fi muscat doar o bucata din piciorul copilului, ci i-ar fi luat beregata, omorandu-l pe loc. In aceeasi maniera ar fi rezolvat procurorul Sprincu cazul?


Instanta a ramas in pronuntare


Parintii copilului au urmat pasii procedurali: au atacat clasarea din dosarul nr. 6862/P/2021 intai la prim-procurorul Parchetului JS1, Alin Cozma, care le-a respins cererea, mentinand solutia lui Nicolae Sprincu. Apoi, familia a depus actiune in instanta. Judecatoarea Cristina Mihalache de la Judecatoria Sectorului 1 a stabilit termen de pronuntare ziua de vineri, 10 februarie 2023.

 



Redam principalul pasaj din ordonanta de clasare a procurorului Nicolae Sprincu (vezi facsimil 1):


In drept, analizand mijloacele de proba administrate, retinem ca este incident cazul care impiedica exercitarea actiunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen., motiv pentru care urmeaza a fi dispusa solutia de clasare pentru urmatoarele considerente:

Din perspectiva subiectului activ, infractiunea este comisa de catre proprietarul cainelui sau detinatorul temporar al acestuia, conditie ce este indeplinita in cauza avand in vedere ca suspecta Nica Cherbel Camelia era persoana care plimba cainele in momentul in care acesta a atacat-o si a muscat-o pe persoana vatamata.

In ceea ce priveste elementul material al infractiunii, acesta consta in inactiunea de a lua masurile de prevenire prevazute de art. 6 din OUG 55/2002 pentru a preveni atacul canin. Fiind o infractiune omisiva proprie, in cazul careia subiectul activ are obligatia de actiona, este necesar sa se constate ca suspectul Nica Cherbel Camelia, pe de-o parte, avea obligatia de a lua masurile de prevenire a atacului canin, iar pe de alta parte, nu si-a indeplinit aceasta obligatie, adica a ramas in pasivitate.

Sub aspectul masurilor de prevenire, sunt aplicabile dispozitiile art. 6 alin. (4) din OUG 55/2002, potrivit carora accesul cainilor prevazuti la art. 1 lit b), precum si al exemplarelor cu potential agresiv in localurile publice, in mijloacele de transport in comun, in locurile publice, precum si in parti comune ale imobilelor este permis numai daca acestia poarta homnita si sunt tinuti in lesa de catre o persoana care indeplineste conditille prevazute de art. 3 alin. (1).

Prin urmare, masurile de prevenire a atacului canin sunt instituite, in esenta, in sarcina proprietarilor sau detinatorilor temporari de caini periculosi, in sensul art. 1 din OUG 55/2002, sau caini agresivi, in sensul art. 2 din acelasi act normativ.

Pe langa cele doua categorii de caini prevazute in mod expres de legiuitor, art. 4 alin. (6) din OUG 55/2002 se refera si la categoria cainilor cu potential agresiv, notiune ce nu este definita in mod clar in cuprinsul ordonantei 55/2002.

Cu toate acestea, sintagma 'exemplarelor cu potential agresiv' a facut obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate, astfel ca prin Decizia nr. 678/2019 Curtea Costitutionala a decis ca aceasta sintagma indeplineste conditiile de constitutionalitate in masura in care vizeaza caini prevazuti de art. 2 alin. (1) din aceeasi ordonanta.

In concluzie, prin 'caini cu potential agresiv' se intelege categoria cainilor agresivi asa cum este definita de art. 2 din ordonanta de urgenta. Analizand actele efectuate in cauza si mijloacele de proba administrate, se constata ca suspecta nu detine un caine ce poate fi calificat drept periculos in sensul art. 1, unde sunt enumerate limitativ de catre legiuitor anumite rase, intre care nu se regaseste si metisul suspectei.

In continuare, pe langa analizarea indeplinirii in concret a masurilor de prevenire a atacului canin de catre suspecta, trebuie sa se stabileasca cu certitudine daca suspecta avea ori nu obligatia legala de a lua aceste masuri, respectiv daca legea o obliga pe suspecta sa plimbe cainele cu botnita si lesa in spatiile publice.

Pentru a-i incumba aceste obligatii, potrivit art. 2 din ordonanta, cainele ce a realizat atacul asupra persoanei vatamate trebuie sa se incadreze in categoria cainilor agresivi. Potrivit art. 2, prin 'caine agresiv' se intelege, printre altele, orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private. Totusi, din modalitatea de redactare a normei legale rezulta ca obligatia legala de a asigura masurile de prevenire a atacului canin se naste in momentul in care cainele, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane. Adica pana in momentul in care are loc primul atac (asadar, in lipsa unui atac anterior), cainele nu poate fi considerat agresiv, iar proprietarul nu are obligatia de a lua masurile de prevenire.

In speta, din declaratiile martorilor audiati in cauza reiese ca acest caine ce a atacat-o pe persoana vatamata MV nu a mai atacat si alte persoane fara sa fie provocat. In acest sens, retinem ca martorul S.A. a fost muscat de mana de acelasi caine, insa acesta a provocat animalul, respectiv a introdus mana printre barele gardului in tarcul cainelui ce se afla intr-un spatiu privat, aspect relatat chiar de martorul S.A.

Totodata, afirmatiile martorului C.L.J.F. referitoare la faptul ca a fost atacat si muscat de acelasi caine al suspectei nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba, respectiv formularea unei plangeri, depunerea unor inscrisuri medicale. Mai mult, suspecta a precizat ca martorul CLFJ nu a fost atacat si muscat de cainele care l-a atacat pe MV, ci de un alt caine al sau, de rasa mica, in timp ce martorul se juca cu acesta. Din plasa fotografica existenta la dosarul cauzei se observa ca suspecta detine trei caini de marimi diferite, unul dintre acestia fiind de talie mica. Mai mult, suspecta Nica Cherbel Camelia a mai declarat ca animalul care l-a atacat pe MV este pasnic, de talic medie, cuminte, docil si jucaus, iar atacul s-a produs pe fondul intunericului si al reactiei acestuia de a se apara de un eventual atac.

Prin urmare, avand in vedere mijloacele de proba analizate anterior se constata ca inainte ca acest caine sa il atace pe M V in data de 10 august 2021 nu se nascuse obligatia legala in sarcina suspectei Nica Cherbel Camelia de a asigura luarea masurilor de prevenire a atacului canin, respectiv plimbarea cainelui in spatiile publice cu botnita si in lesa, iar in lipsa obligatiei legale de a actiona in acest sens nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 12 alin. (1) din OUG nr. 55/2002. Abia dupa data de 10.08.2021, cand a avut loc atacul si a fost muscata persoana vatamata, cainele poate fi considerat agresiv in sensul dispozitiilor OUG 55/2002, iar proprietarul ori detinatorul acestuia are obligatia de a lua masurile de prevenire a atacului canin.

Aceasta interpretare rezulta cu claritate si din cuprinsul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 678/2019. Astfel, inaintea acestei decizii, notiunea de 'caine cu potential agresiv' se putea aplica ori de cate ori proprietarul si-ar fi putut da seama ca propriul caine ar fi putut sa muste neprovocat alte persoane sau animale si ar fi atras raspunderea penala in conditii mai putin stricte.

Insa, prin decizia amintita, Curtea Constitutionala a ridicat standardul de la care fapta poate fi considerata infractiune, iar prezenta speta reprezinta unul dintre exemplele mentionate in opinia separata formulata fata de decizia adoptata cu majoritate de voturi de judecatorii constitutionali. Odata cu ridicarea acestui standard, angajarea raspunderii penale nu mai este posibila in lipsa unui atac anterior neprovocat al aceluiasi caine.

Fapta ce formeaza obiectul prezentei cauzei nu se circumscrie nici unei alte norme penale, deoarece din mijloacele de proba administrate nu s-a putut retine dincolo de orice dubiu ca suspecta Nica Cherbel Camelia a eliberat din lesa cu intentie cainele cu scopul ca acesta sa o stuce pe persoana vatamata.

In acest sens, se au in vedere si prevederile art. 4 alin. (2) Cproc.pen. ce prevad ca in situatia in care dupa administrarea intregului probatoriu orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare va fi interpretata in favoarea suspectului si inculpatului.

De asemenea, in urma atacului persoana vatamata nu a suferit un numar de zile de ingrijiri medicale mai mare de 90 de zile sau o alta urmare dintre cele enumerate limitativ de an 194 alin. (1) C.Pen.

Cu toate acestea, potrivit art. 7 alin. (2) din OUG 55/2002, prevederile din Codul Civil in ceea ce priveste raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplica in mod corespunzator.

 



Prezentam cel mai important fragment din ordonanta sefului PJS1 Alin Cozma (vezi facsimil 2):


In acord cu procurorul de caz, consider ca din analiza mijloacele de proba administrate, nu poate fi retinuta o culpa a proprietarului cainelui, nefiind indeplinite elementele de tipicitate ale infractiunii prev. de art. 12 alin. 1 din O.U.G. nr. 55/2002.

Totodata, reiterez argumentele procurorului de caz ca rasa metis nu intra in categoria cainilor agresivi, asa cum este definita de art. 2 din O.U.G. 55/2002 si din probele administrate acest caine nu a mai atacat si alte persoane fara sa fie provocat, iar in data de 10/08.2021 nu se nascuse obligatia legala in sarcina suspectei de a asigura luarea masurilor de prevenire a atacului canin, respectiv plimbarea cainelui in spatiile publice cu botnita si lesa.

In ceea ce priveste sustinerea petentului ca organele de urmarire penala nu au efectuat cercetari complete si nu au fost audiati mai multi martori, arat faptul ca atat timp cat organele de urmarire penala au administrat probe suficiente pentru a dispune o solutie in cauza, nu este necesar audierea unui numar ridicat de martori”.


Comentarii

# DODI date 7 February 2023 21:17 +5

Aștept cu nerăbdare să-i fie mușcată una dintre rudele apropiate și să vedem atunci reacția acestuia, care face de rușine nu doar justiția din România ci și clasa umană în genere.

# santinela date 8 February 2023 07:35 0

Pai de ce va mirati de speta asta si de gandirea logica si dreapta ca fulgerul a parchetarului daca el a putut sa faca ce a facut la alegeri ? Toata justitia este plina de alde astia !

# dragos barna date 8 February 2023 09:19 +3

la competentele sale deosebite nici primul omr nu se va pune!

# Popescu date 9 February 2023 00:55 +5

A motivat perfect procurorul. Urlati la proștii din Parlament si Guvern care nu sunt in stare sa facă o lege asa cum trebuie si mai cu seama la CCR, ca ei au interpretat legea privind încadrarea câinilor pe categorii, nu procurorul, el doar o aplică. Fiti obiectivi, nu farisei!

# Lorenzo de Medici date 9 February 2023 10:29 -8

@popescu A motivat execrabil individul ce-și zice ”procuror”. Ordonanța în cauză, ca filosofie de reglementare, are un caracter esențialmente ”preventiv”. Adică, pe înțelesul tău și al ipochimenului procuror, are tocmai scopul contrar motivării clasării, adică de a preveni/împiedica ”orice atac canin”, că e primul, al doilea, al nșpelea. CCR, prin decizia invocată, nu a stabilit niciun ”standard al răspunderii penale”, că nu e legisaltor pozitiv. A făcut altceva, a fixat un ”standard de calitate a legii”, care să-i confere claritate și predictibilitate. În niciun caz CCR nu a dat dezlegare la atacuri canine ”primare”, care, chipurile, ar fi sustrase răspunderii penale. Și, apropo, atacul canin neprovocat este o consecință a unei agresivități ”preexisente” și nu momentul de debut al acesteia, pe care deținătorul a cunoscut-o sau ar fi trebuit să o cunoască. Așa că, voi inemiștii vieții, mai puneți mâna pe carte, că faceți numai prostii în funcțiile în care vă ține statul pe (ne)merit.

# nelu date 10 February 2023 14:56 +7

@popescu. esti idiot

# Florin date 13 April 2023 15:38 +4

O ordonanta de clasare perfect motivata(vizibil pentru orice jurist amator). Sunt curios care a fost motivarea instanței

# Victor date 23 June 2023 14:24 +18

mi-e mila de saracul copil

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 15.07.2024 – „Deep State” stia de atacatorul lui Trump (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva