Presedintele Klaus Iohannis nu a produs surpriza la Bilantul DNA pentru anul 2016. Asa cum ne asteptam, Iohannis nu a indraznit sa o deranjeze pe doctorita Laura Kovesi, nici macar cu vorba. Presedintele nu a avut nicio critica la adresa parchetului anticoruptie, in pofida cazurilor evidente de abuz comise de procurorii lui Kovesi, dovedite chiar de instanta.

In discursul sustinut cu ocazia prezentarii Raportului de activitate al DNA pe anul precedent, Iohannis a facut apologia „repubicii procurorilor”, transmitand ca DNA le poate aduce bunastare romanilor. De asemenea, Iohannis a laudat activitatea parchetului anticoruptie, in pofida ratei de achitari uriase, de 15,2%, sustinand ca modelul DNA va fi importat si de alte tari. Nu in ultimul rand, presedintele Romaniei a manipulat grosolan sustinand ca increderea oamenilor in Justitie creste de la an la an. Asta desi, Eurobarometrul Comisiei Europene din 2016 arata o scadere dramatica la acest capitol, doar 35% dintre romani avand incredere in Justitie, cu 13% mai putin decat in 2015.

Pe de alta parte, Iohannis s-a folosit de prezenta sa la bilantul DNA pentru a ataca din nou Guvernul Romaniei, pe care l-a acuzat ca a incercat sa ingreuneze lupta impotriva coruptiei.

Iata discursul integral al presedintelui Klaus Iohannis:

„Doamna Procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie,

Doamna Presedinte al inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Doamna Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Doamna Ministru interimar al Justitiei,

Domnule Procuror General al Romaniei,

Excelentele Voastre doamnelor si domnilor ambasadori,

Doamnelor si domnilor,

Incep prin a va felicita pentru bilantul prezentat.

Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit Parchetul National Anticoruptie in anul 2002, precursorul DNA, iar Romania a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, ca a reusit sa isi mareasca, din punct de vedere institutional, capacitatea de a lupta impotriva coruptiei, pentru consolidarea statului de drept.

De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut, iar succesul luptei anticoruptie a ajuns sa fie apreciat nu doar intern, ci si la nivel international, tara noastra fiind in punctul de a exporta acest model in regiune.

Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide.

In tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face fata provocarilor ce tin de coruptie a crescut, dar, lucru extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat.

Am avut dovada acestui fapt recent, cand am vazut cu totii ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna, coruptia sau compromisul. Dimpotriva, acesti oameni au asteptari pe masura de la institutiile statului, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea.

La noi s-a intamplat un lucru extraordinar, principiile abstracte si valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupari concrete pentru cetateni.

Iar cand acestea au fost puse in mod brutal in pericol, a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu numai un model de bune practici institutionale in materie de lupta anticoruptie, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a manifesta si a-si exprima in mod public refuzul de a mai accepta actele de coruptie.

Inceputul acestui an ne-a gasit intr-un context in care lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare.

Indignarea si mobilizarea fara precedent a romanilor din ultima luna, ca si reactiile partenerilor externi sunt semnale clare ca tara noastra trebuie sa isi continue parcursul de consolidare a democratiei si statului de drept si, in acest sens, continuarea luptei anticoruptie este o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern.

De altfel, incercarile Executivului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV de anul acesta, in care se trage un semnal serios de alarma in sensul ca orice schimbari menite sa slabeasca eficacitatea institutiilor judiciare care combat coruptia ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate de Romania in acest domeniu.

Iata, deci, ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu este una garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare al infractiunilor de coruptie, ingerinta factorului politic in actul de justitie, campaniile media duse la adresa unor magistrati sau institutii judiciare sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania.

Ordonanta nr. 13, nefericita Ordonanta 13 din 2017, a fost abrogata, masurile amenintatoare la adresa luptei anticoruptie au fost retrase si sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, indepartata.

Avem o legislatie adesea deficitara, care genereaza probleme de interpretare. in mod incontestabil, ea trebuie amendata, dar masuri precum cele de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala sau legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatere ampla in spatiul public, de transparenta si responsabilitate in procesul de luare a deciziilor.

Sunt aspecte de neignorat in Romania anului 2017.

Aprecierea oportunitatii adoptarii unor astfel de masuri si interventii trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament, dupa consultarea specialistilor si preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care sa includa si punctul de vedere al minoritatii parlamentare, al opozitiei.

intregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reala a sistemului judiciar, cel care este chemat sa aplice astfel de masuri.

In acest sens, actiunile mele, ca Presedinte, au fost de fiecare data in spiritul asigurarii unei cooperari loiale intre institutii si, de aceea, in tot procesul decizional care va urma, am incredere ca DNA si institutiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozitiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.

Doamnelor si domnilor,

Datele si cifrele din raportul de activitate arata intr-adevar faptul ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor.

Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important ramane cel al recuperarii prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovatia, prin decizie judecatoreasca definitiva.

Activitatea institutiilor cu atributii in acest domeniu trebuie sa fie una sustinuta, pentru ca rezultatele sa devina cu adevarat semnificative intr-un domeniu in care cetatenii au, pe buna dreptate, mari asteptari.

O societate in care lupta anticoruptie este eficienta este una in care cei care au fost gasiti vinovati nu se mai bucura in continuare de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii.

Doamnelor si domnilor,

Lupta impotriva coruptiei prin mijloacele legale de care dispune statul este necesara si trebuie continuata.

Dar ea nu va fi suficienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire, care trebuie sa capete din ce in ce mai multa substanta.

In acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. Este, de altfel, si una dintre asteptarile legitime ale societatii in ceea ce priveste reforma administratiei publice.

Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, o Romanie construita pe o cultura a integritatii si corectitudinii in viata publica.

Importanta continuarii eforturilor facute in domeniul transparentei si integritatii publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de preventie sau eforturile in directia promovarii educatiei juridice sunt doar cateva dintre masurile pentru realizarea carora este nevoie de cooperare.

Nu putem sa reusim in acest demers care pune pe primul loc integritatea si interesul general al cetatenilor fara punti reale intre institutiile statului.

Romania se afla intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate, in care mecanismele statului de drept sunt independente de vointa politica.

Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune din partea tuturor partilor implicate pentru ca progresele facute pana acum sa nu fie pierdute. Ceea ce trebuie sa primeze este dezideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai.

In aceasta noua paradigma, DNA ramane o institutie cheie, cu un rol esential in combaterea fenomenului coruptiei si al respectarii legii.

Prin activitatea dumneavoastra de anul trecut, ati aratat ca obiectivele pe care vi le-ati asumat pot fi transformate in realitati palpabile.

Doamnelor si domnilor,

Inchei prin a va reasigura de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept, fiindca este convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta!

Va multumesc si va doresc in continuare mult succes!”