19 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GIRBOVAN DEMOLEAZA DNA – Presedinta UNJR Dana Girbovan acuza atacul DNA la adresa judecatorilor: ”Cel mai ingrijorator este numarul de sesizari din oficiu ale DNA facute in dosarele cu magistrati, unde nu se mai poate da vina pe justitiabili... Ar trebui sa dea fiori reci oricarei persoane preocupate cu adevarat de starea justitiei... Avem o imagine mai clara a dimensiunii problemei generate de aceasta practica a DNA, ce a reprezentat in mod real o amenintare la adresa independentei justitiei”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 September 2018 14:17
Vizualizari: 12628

Oricat ar incerca unii si altii sa bage sub pres ori chiar sa ridiculizeze presiunile facute de catre DNA asupra a numerosi magistrati, cifrele sunt cat se poate de nelinistitoare. O spune insasi judecatoarea Dana Girbovan (foto), presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. Girbovan a avut marti, 11 septembrie 2018, o luare de pozitie in care si-a exprimat ingrijorarea cu privire la numarul ridicat al dosarelor instrumentate de catre Directia Nationala Anticoruptie impotriva unor judecatori si procurori si s-a pronuntat din nou in favoarea infiintarii sectieii speciale in PICCJ, pentru anchetarea magistratilor, astfel DNA-ului sa ii fie luata arma santajului asupra acestora.


De altfel, Dana Girbovan da ca exemple dosare rasunatoare prin care au fost distruse carierele unor judecatori si procurori notorii, spete care au sfarsit prin achitari definitive sau clasari: procurorul George Balan (ex-membru CSM), lotul din care a facut parte judecatoarea Daniela Birsan, cazul fostului Procuror General Tiberiu Nitu, judecatorii de la Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea, fosta procuroare DNA Mariana Alexandru, procuroarea Oana Schmidt Haineala (fosta presedinta a Consiliului Superior al Magistraturii) etc.

In acelasi context, magistratul de la Sectia Civila a Curtii de Apel Cluj il pune la respect pe Procurorul General Augustin Lazar (care a luat in balon ideea infiintarii respectivei sectii) si vine cu cifre luate chiar din rapoartele de activitate ale DNA si ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde in cazul parchetului anticoruptie se vad negru pe alb procentajele alarmant de mari ale dosarelor impotriva magistratilor in raport cu totalul cauzelor instrumentate intr-un an. Inca mai grav este faptul ca o parte considerabila dintre respectivele spete a fost deschisa ca urmare a sesizarii din oficiu. In aceste conditii, argumenteaza sefa UNJR, nu mai poate fi invocata ideea deschiderii acestor dosare ca urmare a nemultumirii justitiabililor fata de un magistrat sau altul.

Cele mai importante statistici aduse in discutie de catre Dana Girbovan arata in felul urmator:

- in 2016, dosarele cu magistrati reprezentau 0,26% din totatul dosarelor de solutionat de catre Ministerul Public; la DNA, procentajul se ridica la 8,43%;

- in 2017, Ministerul Public avea de solutionat 0,23% dosare cu magistrati; DNA a avut in lucru 7,71% de asemenea cauze;

- in 2016, DNA a avut 11,32% sesizari din oficiu legate de magistrati;

- in 2017, procentajul a crescut la 11,44%.

Iata postarea integrala de pe Facebook a judecatoarei Dana Girbovan:

Numarul mare de dosare penale cu magistrati indica o problema sistemica deosebit de grava, ce a fost in mod nepermis ignorata sau minimalizata atat de Procurorul General, cat si de fosti sau actuali membri CSM

Problema dosarelor cu magistrati a fost – voit sau nu – ignorata vreme de multi ani. Daca nu erau discutiile publice legate de infiintarea noii Sectii de investigare a infractiunilor din justitie, este putin probabil ca aceste date halucinante, privind mii de dosare cu magistrati in ultimii 3 ani, sa ne fi fost cunoscute azi.

Pe data de 9 noiembrie 2017, vorbindu-se, in contextul modificarilor la legile justitiei, despre infiintarea unei 'Directii de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati', intrebat fiind despre subiect, Procurorul General, dl. Augustin Lazar, a spus: 'Ei bine, asa ceva este absolut suprarealist, in conditiile in care exista o criminalitate nesemnificativa, adica exista un numar de fapte total nesemnificativ pentru acest corp socio-profesional'.

Domnia sa precizase, conform Digi24, ca in 2017 'doar opt magistrati au fost inculpati, iar in anii precedenti numarul lor nu a trecut de 16'.

Insistenta doar pe cati judecatori si procurori au fost inculpati sau trimisi in judecata a fost repetata si de alti purtatori de mesaje similare, pentru a minimaliza problema presiunii puse de procurori pe judecatori prin dosare penale tinute deschise, de multe ori, cu anii.

Pe data de 30 iulie 2018 Inspectia Judiciara a anuntat ca va incepe efectuarea unui control tematic la DNA, pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 30 iulie 2018, 'privind respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea'.

Pe data de 24 august 2018 Inspectia Judiciara a comunicat o prima statistica, din care rezulta, in urma verificarii mai sus amintite, ca:

'- in perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţionala Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecatori şi 1227 procurori);

- la 30 iulie 2018, se aflau in curs de soluţionare la Direcţia Naţionala Anticorupţie 415 cauze vizand in total 474 de judecatori şi 346 de procurori.'

Pe data de 26 august 2018, Procurorul General, intr-un interviu pentru RFI, s-a repezit sa ne linisteasca, sustinand ironic ca problema ar fi doar 'o manipulare pentru persoane care sunt de conditie intelectuala foarte modesta, presupun'.

'Se face caz si se manipuleaza foarte mult o cifra care a fost ceruta de Inspectia Judiciara Directiei Nationale Anticoruptie cu mai multe mii de procurori si judecatori care pasamite ar fi avut dosare la DNA. Ei bine, o sa vedeti ca in urma verificarilor pe care le-am facut noi in Ministerul Public O SA VENIM CU O CIFRA MULT MAI MARE (s.a.) de judecatori si de procurori care pasamite au avut dosare in Ministerul Public. Ce sunt acestea, de fapt? Din pacate, in ultimii ani toti inculpatii si-au insusit foarte bine dreptul lor de a avea acces la justitie', a spus Procurorul General, dl. Augustin Lazar, in interviul pentru RFI.

Am evitat dupa primele date furnizate de Inspectia Judiciara sa fac aprecieri pe acest subiect, considerand ca aceste date sunt prea putine pentru a putea formula vreo concluzie, chiar si provizorie. Am urmarit insa atenta luarile de pozitie legate de subiect, in special pe cele emanand din interiorul profesiei, pentru a vedea pozitionarile fiecaruia si daca intr-adevar problema se doreste a fi abordata serios, pentru a se gasi in final solutii la aceasta.

Datele furnizate de presa pe data de 10 septembrie 2018, privind mii de dosare cu magistrati deschise si aflate in lucru in perioada 2016 – mijlocul lui 2018, releva insa, prin ele insele, o realitate de o gravitate cu adevarat ingrijoratoare.

In 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de solutionat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de catre presa, 4.579 de dosare erau cu magistrati (cifra include si dosarele de la DNA). Aceasta inseamna ca dosarele cu magistrati reprezintau un procent de 0,26% din totatul dosarelor de solutionat de catre Ministerul Public.

DNA, in schimb, in 2016 a avut in lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistrati, ceea ce reprezinta un procent de 8,43%. Procentul de dosare cu magistrati este, totusi, extrem, extrem de mare.

In 2017, Ministerul Public avea de solutionat un numar total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistrati, ceea ce inseamna ca dosarele cu magistrati reprezentau 0,23%.

DNA, in schimb, in 2017 a avut in lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistrati, ceea ce reprezinta un procent de 7,71%. Procentul e tot mare.

Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifica numarul mare de dosare cu magistrati pe motiv ca cei nemultumiti de solutiile din dosare fac plangeri penale impotriva judecatorilor sau procurorilor, argument in parte adevarat. Ramane insa Inspectiei Judiciare sa verifice si sa stabileasca de ce in cazul dosarelor DNA durata solutionarii unor astfel de plangeri este cu mult mai mare decat in cazul celorlalte parchete.

Aspectul cel mai ingrijorator, insa, este numarului de sesizari din oficiu ale DNA facute in dosarele cu magistrati, unde nu se mai poate da vina pe justitiabilii care, ce sa vezi, si-au insusit dreptul de acces la justitie si fac plangeri penale nefondate.

Astfel, in 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizari din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de presa, 84 au fost sesizari din oficiu privind magistrati judecatori sau procurori. Aceasta inseamna un procent de 11,32%.

In 2017, din totalul de 612 sesizari din oficiu la DNA, 70 de sesizari au privit dosare cu magistrati, ceea ce inseamna un procent de 11,44%.

Procentul de peste 11% de sesizari din oficiu este unul foarte mare, ce depaseste zona problemelor punctuale si intra in aceea a problemelor de sistem.

Sesizarea din oficiu este o chestiune serioasa si nu reflecta nemultumirile unor justitiabili. Procentul foarte mare de sesizari din oficiu privindu-i pe magistrati ar trebui sa dea fiori reci oricarei persoane preocupate cu adevarat de starea justitiei.

Aceasta cifra trebuie verificata de Inspectia Judiciara prin prisma solutiilor pronuntate in final de catre instanta, pentru a vedea cate dosare in care DNA s-a sesizat din oficiu s-au finalizat prin condamnari.

Daca adaugam la aceste date informatiile concrete aparute in spatiul public sau confirmate oficial, precum acelea ca procurori sau judecatori ce au ocupat functii importante, cu rol decizional in sistemul judiciar, sau ce au avut in lucru dosare importante au fost cercetati vreme indelungata (ani de zile) de catre DNA, pentru ca in final dosarele sa fie clasate sau instantele sa pronunte solutii de achitare (cazul Balan, 'lotul' Birsan, cazul Procurorului General Nitu, judecatorii de la Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea, Mariana Alexandru, Oana Schmidt Haineala si multi altii), avem o imagine mai clara a dimensiunii problemei generate de aceasta practica a DNA, ce a reprezentat in mod real o amenintare la adresa independentei justitiei.

Infiintarea noii 'Sectii de investigare a infractiunilor din justitie' nu este o solutie uzuala, insa ea vine ca raspuns la o problema pe care sistemul a ales sa o tina ascunsa sub pres. Asa cum am mai spus, acesta este si motivul pentru care nici unul dintre cei ce contesta Sectia nu au venit cu propuneri alternative la aceasta. Si nu au venit pentru ca asta ar fi insemnat sa recunoasca existenta unor probleme grave, pe care au ales insa de ani de zile sa le ascunda sau minimalizeze, asa cum, de altfel, unii incearca sa o faca si acum.

Daca abuzurile si erorile grave ale DNA nu ar fi fost ascunse ori acoperite, ci ar fi fost onest analizate si rezolvate, nu am fi fost azi in situatia de a vorbi despre aceasta Sectie ca o solutie pentru garantarea independentei judecatorilor si procurorilor. Este o lectie pe care insa trebuie sa o invete cu totii, pentru a evita pe viitor vulnerabilitati atat de grave.

Comentarii

# Iacob date 11 September 2018 14:41 +10

La sectia care se ocupa de combaterea coruptiei din randul magistratilor, condusa de ilustrul Popovici, e agitatie mare... Mirica tot claseaza dosare la foc continuu, in speranta ca nu vor fi nevoiti sa le predea noii sectii ce urmeaza a fi infiintata la parchetul general. Sigur ca asta inseamna si distrugerea tuturor documentelor din dosarele respective. Ofiterii judiciari sunt exasperati de ceea ce se intampla acolo. Asa se infaptuieste justitia in Romania de astazi, prin acoperirea ilegalitatilor lui Kovesi, Popovici, Mirica, Tulus, Rosu & co. Daca se intamplau astfel de lucruri in alte tari, procurorii erau arestati de mult.

# La afirmatia ca sa retrocedat mai mult teren decat are tara date 12 September 2018 09:20 +3

Nu se autosesizeaza nimeni desi persoana care afirma acest lucru in 2011 era ministru si avea agentia nationala de cadastru = ANCPI in subordine... Avem 41 +1 (mun. Bucuresti) de emitenti (Prefecti) care dupa involutia inceputa in 1989 emit Titluri de Proprietate... Cate s-au emis... nu stie nimeni... care este suprafata totala inscrisa in aceste titluri... nu stie nimeni... care sunt sumele platite cu titlu de despagubire eferente unor terenuri care n-au fost retrodate in natura... nu stie nimeni... pe partide, pe ani. pe localitati, pe judete... PROCURORII NU VAD, NU AUD, NU VORBESC DESPRE ACEST SUBIECT... Marea Retrocedare s-a realizat probabil prin MARI DESPAGUBIRI.... Natia a imprumutat aproape 20 de milioane de euro de la FMI+BM+CE... TERENURILE ROMANILOR TREBUIAU INSTRAINATE DEOARECE NU ERAU ALE CELOR CARE LE-AU PRIMIT ? Cati din adevaratii proprietari mai au despagubiri de incasat ? Sau au vandut drepturile de despagubire pe nimic... Despagubiri TOTALE in "ERA BASESCU" = ?? 

# ANCPI a trecut din 2011 la MDRT reorganizat MDRAP din 2012 date 12 September 2018 15:16 0

"HOTARARE nr. 1210 din 29 iulie 2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. Art. 1 (1)Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, denumita in continuare Agentia Nationala, se organizeaza ca institutie publica, cu personalitate juridica, unica autoritate in domeniu aflata in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, prin reorganizarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si preluarea activitatii privind publicitatea imobiliara de la Ministerul Justitiei." ATENTIE: Comisiile Judetene de Fond Funciar au avut intotdeauna ca Presedinte pe Prefectul judetului si, printre membrii, pe Directorul oficiului judetean de cadastru, potrivit legii.

# Gelu date 11 September 2018 14:53 +3

E greu sa crezi ca mai este ceva pe bune in justitia romana cand IICJ are protocol secret cu SRI inca clasificat si ignorat de tarcea-parcea de parca ar fi fost contract de spalat ******-urile in institutie, cand nu poate nimeni crede ca procesul IJ contra CSM s-a facut pe lege si nu pe protocoale inca aflate in viguare, cand guvernul doar mimeaza razboiul cu sistemul de crima organizata care a subjugat Romania propriilor interese de inavutire fara munca pe seama romanilor, cand totul ce tine de insanatosire sistemului judiciar este atacat peste tot in functie de banii primiti de la cei interesati, ca nu pot sa cred ca toate "agenturile" aka televiziunile si ziarele o fac gratis, ignorand cu buna stiinta justitia de tip neonazist instaurata de securisti mizerabili si odrasle ale acestora din sistemul judiciar. Cum ar fi sa nu poti fi judecator sau procuror daca tatc-tu e securist, nu am separa putin serparia asta de cadre care se tot roteste de la revolutie incoace? Eu zic ca da.

# Gilu date 11 September 2018 15:20 +2

Nu se urneste infectia din Dealul Cotrocenilor ...

# KANT date 11 September 2018 15:51 +1

Laitmotiv al tuturor polemicilor actuale îl reprezintă sintagma " independența justiției " vehiculată chiar de magistrați și preluată și exploatată (gratis sau contra cost) de "onegheuri" sau " te miri cine"; în aceiași măsură se poate vorbi despre " efectul protocoalelor " semnate tripartit și rostogolite ierarhic în sstem, invocarea scuzei "nu am știut " reprezintă "'praf în ochi" avănd în vedere că vorbim despre un sistem , relativ, mic și închis; unele cauze pot fi adevărate, altele înscrise la capitolul "cine nu e cu noi ..." deci ?! Soluția, evident, utopică : solicitați modificarea legilor jusțitiei, de genul : - aducerea procurorului la statutul de avocat al statului - retragerea dreptului unui procuror de a emite mandat de interceptare, acesta revenind doar judecătorului - curtea cu jurații, după modelul democrației americane .

# Marin date 11 September 2018 16:01 +3

Sunt de acord cu doamna judecător Gârbova, dar ce nu înțeleg eu este faptul că dumneaiei nu amintește nimic de judecătorii paraditori de destine și participanți a tuturor nenorocirilor făcute de acești judecători. Judecătorii care judecă în urma colaborări cu SRI și protocoale dumneaiei nu spune nimic. De judecătorii securiști și acoperiți din CAB sau cele din instanta secția 4 civilă CAB care este o nenorocire pe fata dar doamna nu spune nimic, dar daca judecătorii nu respectau, nu semnau protocolul cu SRI protocolul mai avea efect? De ce ați distrus cetățeni?, Că voi judecătorii ați condamnat nu procurori ,. Tăceți din gura că procurorii sunt niste nenorociți, dar și voi sunteți niște criminali, va plăcea când va acoperea SRI îl sa va fie rușine, tot judecătorii au lăsat cetățeni fara imobile în urma sentințelor date în mod abuziv, acolo tot procurori sunt de vina? Retrocedările tot procurori sunt de vina?, Cârdășia cu executorii gen Cosoreanu Iulian Ilie la CAB câștigă tot, tot pr

# Foarte tare doamna Girbovan , asa cum ne-am obisnuit deja ! date 11 September 2018 16:14 +7

Bravo si felicitari , sunteti un exemplu demn de urmat ! Nu-i de mirare ca Coldache a incercat nemargint sa va impiedice care nu cumva sa ajungeti ministru al justitiei ; oricum n-au prea reusit ca si Tudorel le-o da rau de tot , direct la operatie .

# SPARTAKUS date 11 September 2018 16:27 +6

Impecabila analiza si interventia acestei distinsa si eleganta Doamna judecator D.GIRBOVAN magistrat de o maniera si tinuta profesionala rar intalnita!Merita toate aprecierile si felicitarile noastre!!!!

# Heiliger Geist von Edelweiss date 11 September 2018 16:56 +4

Vorbim discuții ca să grăim vorbe discutate. „Les jeux sont faits, rien ne va plus!”. Adică jocul e gata măsluit, cu ruleta, bila și regulile porcușorilor și ale juzilor. Exemplu: art. 339 și 340 C.p.p. Nu mai știu care este actualitatea, dar la nivelul anului 2017 centralizasem ultimii 3 ani de „practică judiciară” în materia plângerii împotriva actelor/ rezoluțiilor procurorului de netrimitere în judecată. La nivelul C.A. Suceava NICI O PLÂNGERE ÎMPOTRIVA UNUI MAGISTRAT NU A PRIMIT ORD. DE ÎUP. Responsabili de această mârlănie sunt porcușorii de la PCA Sv. Apoi, NICI O PLÂNGERE PE ART.339 NU A TRECUT D EPIXUL COTOROANȚEI NKVD-iste de la PCA sv. - babornița ticăloasă lămășanu iuliana-daniela - mama bună a tuturor potlogarilor cu robe. Serviciul este întors reciproc și proporțional de juzii CA Suceava care NU AU ADMIS NICI O PLÂNGERE PE ART 340 ÎMPOTRIVA URDORILOR JUDICIARE ALE COTOROANȚEI DE LA PCA Sv. Așadar, despre ce nume vorbim? Vorbim de un joc măsluit 100%! QED!

# Heiliger Geist von Edelweiss date 11 September 2018 17:04 +3

Așadar, din acest lanț vicios al mârlăniei judiciare, blocat într-un conglomerat partinic de borfași cu robe, cel puțin la nivelul CA Sv. nu se poate ieși decât prin metoda tăierii nodului gordian: eliminarea necondiționată a cotoroanței lămășanu din fruntea PCA Sv. dimpreună cu toată liota de porcușori-slugi. În cealaltă latură a jocului odios, se impune eliminarea din fruntea CA Sv. a șefei acestei structuri - andrieș maria împreună cu toată liota juzilor, indiferent de specializare: penal, civil, contencios. DEGEABA LA NIVEL DE JUDECĂTORIE ȘI TRIBUNAL SUNT SEMNALE DE ÎNDRĂZNEALĂ ȘI PROFESIONALISM, VENITE DIN PARTEA UNOR JUZI DEDICAȚI MESERIEI, ATÂTA TIMP CÂT EFORTUL LOR ESTE ANULAT DE EXISTENȚA ȘI ACTIVITATEA ACESTOR CARICATURI, A ACESTOR DINOZAURI SECURISTOIZI DE LA PCA ȘI CA. (signe: Edelweiss - multiplu petent la aceste structuri, devenit pârnăiaș fără de temei, cu capul spart și dreptatea în mână. Dreptate pe care s-au pișat, s-au căcat și au scuipat lămășanca&andrieșa&Co).

# un mizantrop date 11 September 2018 18:37 +8

Undeva, in adancul iadului basist, veti gasi explicatia! Adica, o hotarare CSAT, prin care au declarat protocolul act normativ, pentru ca, daca ati fost atenti, toti implicatii astia se refera la protocol ca la un act cu valoare de lege, toti vorbesc de "in vigoare" si "abrogare", nu de denuntare, sau anulare si anchetarea initiatorilor. Tot atunci au stabilit ca procurorii sunt "cei mai magistrati" si oricum, deasupra judecatorilor. Aia care au mai ramas judecatori, nu procurorii ajunsi cu ciocanelul in mana la mila presului si nevoia serviciilor, ar trebui sa faca rapid o analiza a actului de justitie devenit butaforie, ca asta a fost, in anii astia s-a jucat, prost, in fata noastra piesa "de-a justitia", in care rolul principal il joaca, din culise, securitatea, principalul rol secundar fiind al procurorului deservitor, iar judecatorul a ramas figurantul care duce tava (sau mapa galbena...)

# Heiliger Geist von Edelweiss date 11 September 2018 19:31 +3

„SLUGA! SLUGA DUMNEAVOASTRĂ; DOMNULE PROCUROR!” - salută judecătorul la intrarea în sala de judecată, cu obediență slugarnică, înclinându-se cu o metanie adâncă, până la pământ în fața porcușorului.

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 11 September 2018 21:52 +3

PTR Heiliger Geist von Edelweiss// BRAVO EDELWEIS!!!!! CA PE VREMEA LUI CARLO GOLDONI SI A BADARANILOR LUI

# The Holy Ghost of Edelweiss date 11 September 2018 22:33 +3

Acești vreo 4.500 de șoșoi cu robe, au achiesat la înrobirea lor judiciară, lăsându-se priponiți de ușiorii sălii de judecată și să le fi străpunsă urechea cu sula protocolară, semn al veșnicei lor sclavii. Pe cale de consecință (ptiu! sintagma draaqului!), șoșoii judiciari nu irosesc nici un prilej pentru A-ȘI DECLAMA MÂNDRIA. MÂNDRIA DE A FI SLUGĂ! :roll: p.s. știi cine e cea mai fricoasă și lașă specie din tot lanțul trofic? :sigh: Răspuns: JUDECĂTORUL RUMÂN! Ar fi în stare să se lase biciuit, scuipat, murdărit cu căcat sau călcat în țintele bocancilor, numai să nu i se facă vreun dosar penal sau să nu-și piardă importantele și suculentele avantaje materiale oligarhice. Dacă-și pierde cozonacul, judecătorul rumân este sortit pieirii. Fiindcă NU ȘTIE SĂ FACĂ NIMIC ALTCEVA, nu știe să bată un cui, să tocmească un PC sau să rădice o casă de la temelie la coperiș. Pentru asta JUDELE ROMÂN intră în Guiness Book of Stupid Records ca SPECIA BIOLOGICĂ CEA MAI POLTRONĂ ȘI IPOCRITĂ.

# Povestiri Fabuloase din Bukowina cea utopică date 11 September 2018 20:20 +1

Hai să vă povistească tataia Iedelweiss opătăranie care este edificatoare asupra nivelului de competență profesională a acestor amărășteni de uzurpă și întinează rolul social și menirea etică a Judecătorului Deuteronomic. :eek: Studiu de caz pățania unui… prieten (sanchi). Avem așa: două dosare penale CONCURENTE, din perioada anilor 2013-2014. Primul dintre ele, numit dosar A, sancționează fapte din oct.2013 – oct. 2014 și se soluționează definitiv în mai 2017 cu condamnare la închisoare (după amendă penală pe fond). Acest dosar s-a soluționat mai repede întrucât inculpatul a inițiat acțiune în contestare durată proces penal, faza UP, PRIMA ACȚIUNE de acest fel de pe raza CA Suceava. Bun. Se dă condamnare. Omul face închisoare din 26 mai 2017 până la 4 dec. 2017 când este eliberat condiționat, cu un rest de pedeapsă de 36 de zile. (193 de zile executate, 36 recurs compensator și 36 de zile rest de pedeapsă). :sad:

# * date 11 September 2018 20:22 +1

Al doilea dosar din concursul real de infracțiuni, numit dosar B, sancționează fapte SĂVÂRȘITE TOT ÎN ACEEAȘI PERIOADĂ: oct. 2013 – sept. 2014. Dar acest dosar se soluționează la distanță de 1 AN față de soluția din dosarul A. După achitare pe fond, se dă în apel închisoare cu executare. Soluția din dosar B se dă în 31 mai 2018, și se pronunță altă pedeapsă cu închisoarea. Boon! Și acum țân-te bine de parâmă, neicuță, că vine tsunami-ul judiciar: iaca ce BOI CU TALANGĂ sunt îndrituiți să ne interpreteze legi, să ne dea canoane, să ne vorbească filozofie. Iaca probă de „profesionalism”: citat din dispozitivul Deciziei penale din dosarul B: „Constată că infracţiunea din prezenta cauză este săvârşită …ÎN STARE DE PLURALITATE INTERMEDIARĂ :eek: conform art. 44 alin. 1 Cod penal în raport de infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentinţa penală […]” (Cea pronunțată în dosarul A). Așadar, pentru hetriuc laurențiu-marius – PREȘEDINTE DE SECȚIE PENALĂ LA CA Sv. și...

# * date 11 September 2018 20:24 +1

colega-i de paradeală judiciară, - grigorean maria loredana, prevederile art. 38 ce DEFINESC CONCURSUL REAL DE INFRACȚIUNI SUNT VERITABILE NECUNOSCUTE. Două dosare penale distincte, reprezentând un concurs real de infracțiuni la nivelul anului 2013-2014, pentru cei doi BOWLENI JUDICIARI înseamnă „pluralitate intermediară de infracțiuni” doar din simplu motiv că cele două jumătăți ale concursului infracțional au fost soluționate defazat, decalata la interval de 1 an de zile Acesta este nivelul de cunoștințe de specialitate, acesta este nivelul pregătirii profesionale a PROSTOVANILOR DE LA CA Suceava. Hai să ne mai distrăm. Cei doi bowți judiciari descontopesc, reindividualizează și contopesc pedepsele din dosarele A ȘI B și deduc perioada real executată, de la 26 mai 2017 la 4 dec. 2017.

# * date 11 September 2018 20:26 +1

Numai că au cam uitat cei doi prostovani că fiind eliberat condiționat în 4 dec. Cu un rest de pedeapsă și termen de încercare până în 9 ian. 2018, inculpatul din dosarul B, nesăvârșind nici O ALTĂ INFRACȚIUNE ÎN PERIOADA DE ÎNCERCARE, I SE CONSIDERĂ CA FIIND EXECUTATĂ INTEGRAL PEDEAPSA DIN DOSARUL a (parcă așa glăsuie art. 106 C.p., nu?) Ce fac cei doi proști cu talangă de la C3 A Pen. CA Sv.? Păi, dacă au dat-o cu mucii în fasole referitor la „pluralitatea intermediară”, uită să aplice art. 106 C.p. Dă-l dracului de inculpat! Uită că inculpatul are executate integral 265 de zile ( 8 luni și 20 de zile) pedeapsa din primul dosar. Uită că inculpatul a fost liberat condiționat și lasă validă liberarea condiționată, din punct de vedere executoriu. Deși au la dosar fișa-standard ce lămurește situația juridică clară a inculpatului, fost condamnat în dosarul A, nici măcar nu-i deduc acestuia corect perioada executată (193 de zile) conform art. 40 alin. 3 cod de procedură,...

# * date 11 September 2018 20:27 0

... coroborat cu 36 de zile beneficiul irevocabil al zilelor considerate ca fiind executate conform art. 55^1 din Legea 254/2013 (recurs compensator real acordat și înscris în fișă) Cei doi boi de la C3 A Pen. CA Sv. deduc doar 193 de zile real executate, raportate la o nouă pedeapsă rezultantă de 11 luni și 10 zile și ARUNCĂ INCULPATUL DUPĂ GRATII! Noua pedeapsă rezultantă are un total de 344 de zile. Fracția pentru a deveni propozabil este de 229 de zile. Inculpatul are deja executate, cf. art. 106 C.p. un număr de 265 de zile. Chiar fără art. 106 C.p. inculpatul are executate din fosta pedeapsă concurentă 193 de zile real executate + 36 de zile recurs compensator. În data de 31 mai 2017, inculpatul are executate cel puțin 229 de zile, raportate exact 229 de zile – fracția propozabilă a noii pedepse rezultante. 31 mai data încarcerării corespunde cu 31 mai – data la care condamnatul poate fi propus în vederea liberării condiționate! :eek:

# * date 11 September 2018 20:29 0

Iar după alte 20 de zile de închisoare (carantina), adăugate la cele 10 neutilizate cf, recursului compensator, condamnatul primește alte 6 zile compensatoare și data propozabilă sare în 25 mai 2018, dată la care condamnatul ERA ÎN LIBERTATE. AS A CONCLUSION: Franz Kafka e doar un copchil de țâță pe lângă ce pot comite și scorni 2 asemenea bouleni judiciari! Pentru același concurs de infracțiuni am 2 intrări în temniță, am parcurs de 2 ori carantina. Dar ce-i mai interesant că am trecut de 2 ori prin comisiile de liberare condiționată și actualmente AMBELE ELIBERĂRI CONDIȚIONAT SUNT VALIDE, din punct de vedere executoriu, :eek: față de o singură pedeapsă rezultantă de 11 luni și 20 de zile. (art. 105, alin, 1 și 2 – dă-le-n pi**da mă-sii!!) Concluzia 2: Nu pot să pricep cum dracu se poate ajunge PREȘEDINTE DE SECȚIE PENALĂ LA Curte de Apel fără o minimă proprietate semantică și interpretativă a unor sintagme juridice de o înfiorătoare elementaritate! – see hetriuc-laurențiu-marius – ...

# * date 11 September 2018 20:31 +1

... președinte secție penală la ILUSTRA, AUGUSTA ȘI OLIMPIANA VESPASIANĂ DE APEL DE LA SUCEAVA!! Concluzia 3: NU MAI TRANSFORMAȚI PROCURORII ÎN JUDECĂTORI! Procurorii fac parte din segmentul repetenților facultăților de drept și nu posedă minime deprinderi și aptitudini necesare interpretării și aplicării legii. Post-script 1: acum, dacă un concurs real de infracțiuni a fost soluționat defazat, asta vrea să însemne că inculpatul din cele 2 dosare, liberat condiționat și readus aiurea în penitenciar, este luat în calcul la stabilirea procentului recidivei sau a revenirilor în penitenciar? Post script 2: la cei 2 bouleni le-am formulat plângere penală la SIIJ. A fost redirecționată la PCA S. dar după 20 oct. Pleacă înapoi la SIIJ, cf art. III din legea 207/2018. În ceea ce privește nebunia judiciară anterior narată, deja sunt la A DOUA CERERE DE ÎNDREPTARE EROARE MATERIALĂ A DOSARULUI! Cred că fac și o revizuire.

# * date 11 September 2018 20:34 +1

Instanța de pe raza locului de deținere, după liberarea mea, a inițiat din oficiu o contestație la executare. Post-script 3: CÂT PAPĂ DE LA BUGET CEI 2 BOUȚI JUDICIARI: iaca: hetriuc 124.304, respectiv grigoreanca 133.434. Total două miliarde și jumătate de lei vechi :eek: irosiți cu doar 2 bouleni judiciari. Și câți bouleni dintr-ăștia n-or fi în rândurile celor 7.000 de Androizi și Cyborgi judiciari, cu rang existențial de Zeități Absolute, inamovibile, independente, imparțiale, impertinente, iresponsabile și intangibile? :sigh: Post-script 4: Bowlenii ăștia au dreptul legal ca să-mi f*tă viața, fără nici un fel de responsabilitate. Io* dacă pun mâna pe par și merg peste ei să le f*t vreo două peste cap, sau dacă spun în mediul online că ar trebui alergați cu parul pe stradă, se consideră că-i „Ultraj Judiciar” și iar intru la închisoare! :roll:

# santinela date 12 September 2018 08:07 +1

Are dreptate doamna judecator.Pai eu,marele procuror DNA,ma sesizez din oficiu (adica cu simturile mele si datorita meseriei pe care o am si expertizei) pornesc o cercetare penala fiindca exista o fapta. Asta a fost in 70 de cazuri din care numai 12 au fost trimise in judecata si din alea au fost 9 achitari,pe fapta nu exista. Ei ce inseamna asta,nu ca dosarele au fost decshise la comanda pentru a fi utilizate ca santaj ? Evident ca da.Mai este o varianta si anume aceea ca procurorii cu astfel de dosare sint maxim de timpiti si habar nu au de meserie.Eu cred ultima varianta !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 18.03.2024 – Lista pentru magistratura

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva