DNA isi continua razboiul cu presa, mai exact cu jurnalistii care nu ii canta in struna. In loc sa se preocupe sa puna capat abuzurilor comise de anumiti subalterni de-ai ei si sa explice public cum e posibil ca oameni nevinovati sa fie umiliti, defilati in catuse, aruncati cu lunile in arest si apoi achitati definitiv, DNA a lansat, luni 30 ianuarie 2017, un atac furibund la adresa presei libere si a ziaristilor care au refuzat sa se inroleze in aparatul de propaganda.

Intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul DNA, parchetul anticoruptie anunta ca a cerut CSM sa ia pozitie ferma impotriva “atacurilor fara precedent declansate de trusturi de presa partizane” la adresa procurorilor anticoruptie. Culmea, DNA acuza ca au fost facute afirmatii hazardate cum ca dosarele ar fi falsificate, in conditiile in care chiar duminica, 29 ianuarie 2017, Lumeajustitiei.ro a publicat un asemenea caz, cu marturii ale unor procurori si ofiteri de politie judiciara in care se recunosteau mistificarea unor stenograme (detalii aici). DNA cere CSM “mecanisme mai puternice”, acuzand ca procurorii ar fi “agresati” de acuzatii “foarte grave” si “profund ofensatoare”, presiunile acestora subminand autoritatea judecatoreasca.

Decat sa se lupte cu presa libera, DNA ar face bine sa ofere explicatii publice in legatura cu activitatea ei si activitatea DNA. Spre exemplu, DNA ar putea sa raspunda public urmatoarelor intrebari:

-ce masuri s-au luat impotriva procurorilor care au saltat si aruncat dupa gratii oameni nevinovati, care au fost ulterior achitati definitiv in instanta?

-ce masuri s-au luat impotriva procurorilor care au comis abuzuri dovedite in instanta, cum ar fi spre exemplu dosarul Liei Olguta Vasilescu restituit definitiv la DNA, dupa ce judecatorii au constatat ca acesteia i-a fost incalcat dreptul la aparare?

-cand a fost indusa in eroare opinia publica: in 2013, cand Kovesi a afirmat ca exista un protocol incheiat cu SRI, sau in 2017 cand DNA a afirmat ca un asemenea protocol nu exista?

-cand are de gand DNA sa finalizeze dosarele constituite in urma sesizarilor facute de Corpul de control al premierului Victor Ponta?

-cand are de gand DNA sa finalizeze dosarul privind posibile fapte de coruptie comise la compania Transgaz, unde o functie de director ocupa chiar fratele ei, Sergiu Lascu?

-de ce dosarul RCS RDS (companie unde lucreaza Florin Nemes, cel despre care presa a dezvaluit ca ar fi iubitul lui Kovesi, informatie care nu a fost negata niciodata de sefa DNA) – Dumitru Dragomir zace de ani de zile la DNA?

Sunt doar cateva intrebari. Evident, nu credem ca DNA va raspunde vreoadata la ele.

Prezentam comunicatul DNA:

„DNA a lansat un apel in care le cere membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba o reactie ferma fata de atacurile fara precedent care ii tintesc pe procurorii anticoruptie, atacuri declansate de trusturi de presa partizane ale unor curente politice sau ale unor grupuri de interese de afaceri impreuna cu persoane condamnate sau aflate in ancheta DNA. In contextul in care se fac inclusiv afirmatii foarte grave si hazardate ca dosarele sunt falsificate, procurorii DNA continua sa isi faca datoria si sa identifice aspectele penale, sa stranga probe pentru a-i trage la raspundere pe cei care incalca legea si pentru a le indisponibiliza bunurile dobandite ilegal.

Documentul atrage insa atentia ca tot acest climat mediatic nu a fost si nu este unul care sa favorizeze actul de justitie si, in lipsa unei reactii, risca sa submineze grav autoritatea judecatoreasca si sa puna in discutie deontologia profesionala a magistratilor.

Iata textul integral al apelului:

'Fata de atacurile mediatice indreptate impotriva independentei justitiei, in general, precum si a Directiei Nationale Anticoruptie, in special, derulate prin intermediul unor canale mass-media si care sunt de natura a submina grav autoritatea judecatoreasca si a pune in discutie deontologia profesionala a magistratilor,

Avand in vedere ca, inclusiv in raportul Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare publicat in ianuarie 2017 se arata ca 'este nevoie in continuare sa se consolideze aderarea la principiile cooperarii loiale intre institutii si la principiul respectarii independentei sistemului judiciar, dupa cum se poate vedea din atacurile impotriva judecatorilor si procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei romane, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora',

Apreciem ca, este nevoie de o reactie ferma si va atasam demersurile pe care le-a intreprins in acest sens Directia Nationala Anticoruptie pe parcursul ultimului an (24 de sesizari privind apararea independentei sistemului judiciar si informari trimise procurorului general al PICCJ).

Este fara precedent cum, trusturi de presa partizane unor curente politice sau unor grupuri de interese de afaceri, impreuna cu persoane condamnate sau aflate in ancheta DNA, fac zilnic nenumarate declaratii publice si comentarii, prin care procurorii DNA sunt infierati, calomniati, li se dezvaluie aspecte din viata privata.

Tot acest climat mediatic nu a fost si nu este unul care sa favorizeze actul de justitie, dar procurorii DNA isi fac datoria, in ciuda acestui climat neprielnic, iar pentru a se apara impotriva acestor atacuri, uzeaza de instrumentele legale care prevad posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru apararea reputatiei sau a independentei.

De aceea consideram ca necesitatea unor mecanisme mai puternice de contracarare este evidenta, in contextul in care se fac inclusiv afirmatii foarte grave si hazardate ca dosarele sunt falsificate.

Ne aflam in situatia in care procurorii DNA sunt agresati prin acuzatii foarte grave, profund ofensatoare si absurde in talk show – uri ale anumitor canale TV, site-uri de cancan sau ziare partizane unor curente si grupuri de interese, asa incat se poate vorbi de o presiune exercitata de persoanele cercetate asupra procurorilor si asupra DNA de natura a submina grav autoritatea judecatoreasca si a pune in discutie deontologia profesionala a magistratilor.

Procurorii nu au posibilitatea de a-si face, in acelasi mod, public, cunoscute punctele de vedere; nu au, din punct de vedere legal si deontologic, posibilitatea de a intra intr-un astfel de dialog, astfel incat, se limiteaza la cadrul procesual legal, asa cum este si corect.

Avand in vedere ca, singura posibilitate legala este aceea de a ne adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru apararea reputatiei sau a independentei, avand in vedere calitatea dumneavoastra de membru al Consiliului Superior al Magistraturii va aducem la cunostinta demersurile legale pe care le-am desfasurat”.

Sursa Foto: Agerpres