Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

PROCURORII DNA CAD PE CAPETE – Continua deciziile instantelor ce constata necompetenta procurorilor de sedinta ai DNA in dosarele vizand magistrati. Curtea de Apel Galati a inlaturat procurorul DNA din cauza privindu-l pe fostul presedinte al CA Constanta, judecatorul Nicolae Stanciu: „Participarea procurorului DNA la sedintele prezentei cauze, contrar legii, echivaleaza cu lipsa acestuia, ceea ce atrage incidenta cazului de nulitate absoluta prevazut de art.281 alin.(1) lit.d) CPP” (Document)

Luni, 26 noiembrie 2018 12:23 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Iata un nou caz in care Directia Nationala Anticoruptie a primit reject dupa ce si-a trimis un procuror de sedinta care nu avea ce sa caute in respectivul proces, conform noii Legi nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Daca prima situatie pe care am relatat-o s-a petrecut la Curtea de Apel Targu Mures (click aici pentru a citi), de data aceasta vorbim despre un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Galati.


Este vorba despre dosarul nr. 1552/1/2018, unde in prezent sunt dezbatute masuri si exceptii in faza de camera preliminara. Dosarul a pornit de la rechizitoriul prin care DNA i-a trimis in judecata pe judecatorul Nicolae Stanciu (foto 3), fost presedinte al Curtii de Apel Constanta, si pe omul de afaceri Vasile Costea (foto 4), administratorul SC ABC Val SRL. Primul este acuzat de presupuse infractiuni de luare de mita, trafic de influenta si fals in declaratii, iar al doilea de dare de mita si cumparare de influenta, intr-o speta privind pretinsa favorizare a firmelor lui Costea prin decizii pronuntate de Stanciu (click aici pentru comunicatul DNA de pe 3 ianuarie 2018).

In notele scrise inaintate catre CA Galati, maestrii Dan Lupascu (foto 1) si Mihai Mares (foto 2) argumenteaza ca odata cu intrarea in vigoare a modificarilor aduse Legii 304/2004, pot participa la sedintele de judecata din dosarele care vizeaza magistrati doar procurori fie de la Sectia judiciara a PICCJ (in cazul proceselor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie), fie de la parchetele de pe langa instantele respective, altele decat ICCJ. In caz contrar, hotararea pronuntata de instanta este lovita de nulitate absoluta, explica Lupascu si Mares. Solicitarea celor doi avocati de indepartare din proces a procurorului DNA de sedinta a fost admisa de Curtea de Apel Galati vineri, 23 noiembrie 2018.

Iata minuta CA Galati:

Solutia pe scurt: pentru legala constituire a completului de judecata, termen 18.12.2018, ora 11,30”.

Victoria avocatilor Dan Lupascu si Mihai Mares vine ca o palma zdravana pentru Procurorul General Augustin Lazar. Pe 24 octombrie 2018, taica Lazar trimitea o adresa catre sefa interimara a DNA, Anca Jurma, prin care o asigura ca procurorii anticoruptie vor continua nestingheriti sa participe la sedintele de judecata in spetele trimise deja in instanta, in ciuda faptului ca noua Lege 304/2004 nu stipuleaza o asemenea competenta (vezi facsimil). Mai precis, Lazarica pretexta ca – vezi, Doamne – actuala Lege 304/2004 nu este retroactiva, adica nu se refera la dosarele deja aflate pe rolul instantelor. Pretentiile lui Augustin Lazar au fost demontate de catre avocatii Dan Lupascu si Mihai Mares, asa cum puteti citi mai jos.

Prezentam adresa lui Lazar catre Jurma:

Referitor la adresa dv. nr. 2871/C/2018, din 23 octombrie 2018, avand in vedere si dispozitiile art. 67 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, modificata prin Legea nr. 207/2018 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 90/2018, precum si dispozitiile art. 3 alin. 1 lit. c/2 si alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 43/2002, va comunicam ca procurorii Directiei Nationale Anticoruptie urmeaza sa asigure participarea la sedintele de judecata in toate dosarele care privesc infractiuni savarsite de magistrati, instrumentate de aceasta directie, aflate pe rolul instantelor la acest moment sau care se vor afla ulterior in diverse proceduri.

Art. 88/8 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, modificata, instituie obligativitatea participarii procurorilor din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurorii din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzelor care privesc infractiuni savarsite de judecatori si procurori, exclusiv in cele care vor fi instrumentate de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.

De altfel, textul de lege nu stabileste o competenta retroactiva a organului de urmarire penala cu privire la cauzele aflate deja pe rolul instantelor de judecata”.


Redam notele scrise depuse de avocatii Dan Lupascu si Mihai Mares:

"In considerarea aspectelor puse in discutie la termenul din data de 07.11.2018, dar si a celor dispuse de catre judecatorul de camera preliminara la acel termen in vederea clarificarii si stabilirii competentei functionale a procurorului de sedinta in prezenta cauza, invederez instantei punctul de vedere al subsemnatului cu privire la competenta procurorului care ar trebui sa participe la sedintele de judecata ce fac obiectul prezentei cauze, sens in care respectuos solicit judecatorului de camera preliminara:

(1) sa constate ca, in cauza, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) nu este competenta sa asigure participarea la sedintele de judecata, aceasta atributie fiind data in competenta procurorilor din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) sau, dupa caz, a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, in conditiile prev. de art. 88/8 din Legea nr. 304/2004 si, in consecinta,

(2) sa dispuna emiterea unor adrese catre Sectia judiciara a PICCJ si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati pentru a face aplicarea dispozitiilor art. 88/8 din Legea nr. 304/2004.

Pentru a dispune in sensul celor solicitate, judecatorul de camera preliminara este rugat sa aiba in vedere urmatoarele motive:

1) In cauza, participarea la sedintele de judecata, atat in procedura camerei preliminare, cat si, eventual, in cadrul judecatii pe fond, intra in competenta functionala a unui procuror din cadrul Sectiei judiciare a PICCJ sau a unui procuror din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, conform dispozitiilor art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, si nu in competenta unui procuror din cadrul DNA.

1. Sub acest aspect, se impune a se observa, in primul rand, raportat la etapa procesuala actuala, ca, potrivit dispozitiilor art. 344 alin. (4) teza finala Cod procedura penala, in procedura de camera preliminara, participarea procurorului este obligatorie. De principiu, pentru a se asigura respectarea dispozitiilor legale mentionate, este necesar ca procurorul (de sedinta) sa fie competent functional in acest sens, adica, in cadrul competentei sale de organ judiciar, sa aiba atributia, potrivit legii, sa asigure reprezentarea parchetului in fata instantei de judecata prin participarea la sedintele de judecata in anumite categorii de cauze.

2. In concret, potrivit dispozitiilor art. 88/1 din Legea nr. 304/2004, modificata prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004, „in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”. De asemenea, potrivit art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, „participarea la sedintele de judecata in cauzele de competenta sectiei se asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei”.

3. Astfel, sub un prim aspect, se constata ca dispozitiile art. 88/1 din Legea nr. 304/2004 consacra o competenta functionala exclusiva de efectuare a urmaririi penale unei noi structuri de parchet din cadrul PICCJ, respectiv Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, competenta oricarei alte structuri sau unitati de parchet fiind exclusa cu privire la infractiunile presupus comise de judecatori sau procurori. Potrivit dispozitiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 207/2018, aceasta sectie trebuia sa inceapa sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii, respectiv la data de 23 octombrie 2018.

4. In acest sens, avand in vedere faptul ca, incepand cu data de 23 octombrie 2018 - data stabilita de lege pentru operationalizarea sectiei, DNA si celelalte parchete urmau sa piarda competenta de a efectua urmarirea penala a infractiunilor savarsite de judecatori sau procuror, dar si pentru a se asigura inceperea activitatii sectiei in termenul stabilit de lege si a se evita crearea unui blocaj institutional, respectiv 23 octombrie 2018, a fost adoptata OUG nr. 90/2018. Prin acest act normativ s-a prevazut in mod expres o norma tranzitorie, potrivit careia „de la data operationalizarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cauzele de competenta acesteia, aflate in lucru la Directia Nationala Anticoruptie si alte unitati de parchet, precum si dosarele cauzelor referitoare la infractiunile prevazute de art. 88/1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si solutionate pana la data acestei operationalizari se preiau de catre aceasta”.

5. Intr-adevar, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie din cadrul PICCJ si-a inceput activitatea in data de 23.10.2018 .

6. Din coroborarea dispozitiilor art. 88/8 din Legea nr. 304/2004 cu cele prevazute de norma tranzitorie cuprinsa in OUG nr. 90/2018 rezulta ca dosarele cauzelor avand ca obiect infractiuni comise de judecatori/procurori, solutionate pana la data operationalizarii vor fi preluate de sectia nou infiintata, cu consecinte inclusiv in ceea ce priveste atributia de a asigura participarea procurorilor la sedintele de judecata. Sub acest aspect, art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 prevede expres ca participarea la sedintele de judecata se va asigura de procurori din cadrul Sectiei judiciare din PICCJ ori de procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei.

7. A interpreta in sens contrar, in sensul de a considera ca, numai cauzele efectiv instrumentate de aceasta structura in faza de urmarire penala, determina o participare in fata instantelor de judecata a procurorilor mentionati, inseamna a lipsi de efecte juridice norma tranzitorie referitoare la preluarea dosarelor deja solutionate. Or, in concret, daca scopul normei tranzitorii nu ar fi fost acela de a modifica competenta, inclusiv in ceea ce priveste exercitarea atributiei de participare la sedintele de judecata in dosarele solutionate si trimise in judecata pentru infractiuni, care ar fi intrat in competenta sectiei nou infiintate in faza de urmarire penala, insa instrumentate anterior de alte parchete, atunci norma tranzitorie nu ar mai fi avut niciun rost – in conditiile in care, la momentul intrarii in vigoare a normei tranzitorii, nici nu ar fi fost, obiectiv, posibil sa existe dosare de urmarire penala solutionate de sectia nou infiintata.

8. Pentru aceste motive, judecatorul de camera preliminara este rugat sa nu primeasca argumentele invocate de procurorul de sedinta la termenul din 07.11.2018 si nici punctul de vedere exprimat in scris de Parchetul Curtii de Apel Galati prin adresa nr. 8950/III/1/2018 din 12.11.2018, in ambele cazuri fiind ignorate prevederile si ratiunea normei tranzitorii din cuprinsul OUG nr. 90/2018. De altfel, referitor la punctul de vedere mentionat se observa interpretarea eronata a dispozitiilor art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, care fac vorbire despre “cauze de competenta sectiei“ si nu “cauze care vor fi instrumentate de sectie”, asa cum considera parchetul.

9. Sub un al doilea aspect, consider ca norma tranzitorie mentionata confirma caracterul dispozitiilor art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 de norma de procedura de imediata aplicare, atat pentru dosarele care urmeaza a fi instrumentate de sectia nou infiintata, cat si pentru dosarele aflate in lucru si cele deja solutionate de alte parchete. Or, asa cum rezulta din dispozitiile art. 13 alin. (1) Cod procedura penala, legea procesual penala se aplica din momentul intrarii ei in vigoare, cu exceptia situatiilor prevazute in dispozitii tranzitorii. In speta, norma tranzitorie nu reglementeaza vreo situatie in care parchetele anterior competente sa continue exercitarea atributiilor (in sens de ultraactivitate a normelor anterioare de procedura), inclusiv cele cu privire la participarea la sedintele de judecata, in cauzele date, in prezent, in competenta Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie din cadrul PICCJ.

10. Sub un ultim aspect, judecatorul de camera preliminara este rugat sa constate ca dispozitiile art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, prin raportare la norma tranzitorie din OUG nr. 90/2018, au caracter de norma speciala fata de dispozitiile din OUG nr. 43/2002 privind atributiile si competenta DNA in legatura cu cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie comise de judecatori. Pana la data de 23.10.2018, pentru asemenea categorii de infractiuni, atributiile DNA vizau atat efectuarea urmaririi penale, cat si reprezentarea in fata instantelor de judecata, in prezent asemenea atributii fiind preluate de sectia nou infiintata din cadrul PICCJ si, respectiv de Sectia judiciara din cadrul PICCJ sau procurori din cadrul parchetului de pe langa instanta investita cu judecarea cauzei – in acest din urma caz, cu privire la reprezentarea in fata instantelor de judecata.

2) Continuarea participarii procurorului DNA atrage nulitatea absoluta a tuturor actelor de procedura efectuate in conditiile art. 281 alin. (1) lit. d) Cod procedura penala, in cauza fiind incalcate dispozitiile cu privire la participarea obligatorie a procurorului.

11. In acest sens, consider ca participarea procurorului DNA la sedintele prezentei cauze, contrar legii, asa cum am invederat mai sus, echivaleaza cu lipsa acestuia, ceea ce atrage incidenta cazului de nulitate absoluta prevazut de art. 281 alin. (1) lit. d) Cod procedura penala.

12. Astfel, participarea procurorului la actele de procedura, cand legea o prevede in mod expres, se asigura de catre un procuror apt sa exercite reprezentarea parchetului in fata instantei, deci un procuror competent din punct de vedere functional. Prin urmare, inexistenta unei asemenea aptitudini sau, altfel spus, incalcarea normelor privind competenta functionala ar putea atrage, asa cum s-a apreciat si in doctrina de specialitate, chiar o sanctiune mai severa decat nulitatea absoluta, respectiv inexistenta actului efectuat in asemenea conditii . Asadar, reprezentarea parchetului in instanta de catre un procuror necompetent functional atrage, in esenta, o lipsa de reprezentare si o participare de natura exclusiv formala la actele de procedura.

13. In acelasi sens, in practica judiciara conturata in baza vechii reglementari, de actualitate si astazi, s-a retinut cu titlu exemplificativ, ca, daca la solutionarea cauzei a participat un procuror de la un alt parchet, fara ca, la dosar, sa existe vreo dovada privind delegarea sa speciala, sunt aplicabile dispozitiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., care sanctioneaza cu nulitatea hotararea pronuntata intr-o astfel de situatie .

14. De asemenea, relativ recent, intr-o contestatie formulata impotriva hotararii prin care s-a admis propunerea de liberare conditionata a unui condamnat s-a retinut ca pronuntarea hotararii instantei de fond cu participarea unui procuror de drept comun este lovita de nulitate absoluta potrivit art. 281 alin. (1) lit. d) privind participarea procurorului, atunci cand participarea acestuia este obligatorie potrivit legii, intrucat participarea unui procuror cu incalcarea dispozitiilor legale privind competenta echivaleaza cu lipsa de participare. Participarea procurorului la sedinta de judecata nu se limiteaza evident la o prezenta fizica, ci are ca si continut, potrivit art. 363 Cod procedura penala, obligatia exercitarii rolului sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Or, potrivit celor retinute de instanta in speta citata, nici intr-un caz nu putea sa isi exercite acest din urma rol insusi procurorul a carui prezenta in sedinta de judecata era contrara legii.

* * *

In concluzie, pentru toate considerentele mai sus expuse, solicit respectuos judecatorului de camera preliminara sa constate ca procurorul DNA nu este competent sa exercite atributia de participare la prezenta cauza si, prin urmare, sa dispuna emiterea unor adrese catre Sectia judiciara a PICCJ si, respectiv, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, pentru a se face aplicarea, in mod corespunzator, a dispozitiilor art. 88/8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004”.

Sursa foto Mares: Juridice.ro

Sursa foto Stanciu: Ziarul de Iasi

Sursa foto Costea: Constanta.ro

Accesari:5853

Comentarii

# DOREL date 26 noiembrie 2018 12:46 +15

Pentru cat rau au facut, procurorii DNA ar trebui dati afara nu numai din sedintele de judecata, ar trebui dati afara din tara ! Si b): mai aveti putiica rabdare si o sa vedeti ce cu gandu' nu ganditi ! Parerea mea ...

# DODI date 26 noiembrie 2018 14:50 +2

Judecătorii au prins curaj și încep să aplice legea, iar cei de la DNA se dau în spectacol din cauza carențelor profesionale și a caracterului lor de trăitori în fosta republică a procurorilor.

# DOREL date 26 noiembrie 2018 19:38 0

.. a procurorilor incompetenti, impostori, abuzivi, provocatori, tortionari, criminali ...

# leprosu date 27 noiembrie 2018 08:30 0

Inteleg ca, toti procurorii DNA care nu se lasa sunt dupa chipul si asemanarea Lulutei, afacuti la on-line si off-line pe fruntea carora scrie incompetenta crasa. De unde mama ma-sii competenta cand trebuie sa-ti distrugi creierii sa inveti dreptul roman. Ei au facu dreptul pe face-buci!

# unul din lumea cea mare date 26 noiembrie 2018 13:02 +4

asta/i rolul spagii la inemea.toata justita/i mermelita.se vede clar ce au insemnat ultimii 15 ani cu presedinti ultra corupti si cu servicii de informatii straine care sfirteca romania.asta/i roduil mermelelilor din justitie,unde vartea a ajund o simpla dama de trefla,in care procuratorii au furat banii inscriptionati mita si i/au jucat la barbut,unde procuratorii au violat si inscenat dosare,unde procuratorii si/au procurat spagi de la balastrula aranjamete de curte.nea tudorele de ce nu le dai niste teste surpriza acestor procuratori si o sa vedem cit 20% din ei vor trece testul.PINA NU SE INTRODUCE RASPUNDEREA PERSONALA IN JUSTITIE,TOT TIMPUL O SA FIE NUMAI O MERMELEALA CONTINUUA

# Iulian date 26 noiembrie 2018 13:36 +2

Lazar se ia de mana cu Tarcea! Cum tarcea a stabilit ea si cu ...muschiul ei cum se aplica legea asa si Lazarica p!ta mica a stabilit el, desigur, cu muschiul lui ca legea modificata/completata se aplica ...cum vrea el! Mai, astia or fi facuti de aceeasi mamă!?!?!?!

# Gilu date 26 noiembrie 2018 15:46 +2

Profesionisti al interpretarii legii ! Dati - le peste bot ratanilor care amesteca stiinta dreptului , cu mizeria politicii ! Asa au ajuns pe functii , pentru care voi ati transpirat din greu invatand, sa luati examen dupa examen , in timp ce ei se distrau , sau aruncau la cos ...Pretuiti - va profesia !

# Dincă Cicerone date 26 noiembrie 2018 16:38 +1

Mi-e scârbă! Eu zbier de ani de zile că DNA face abuzuri, și nu m-au auzit niciunul din țara asta... Am făcut închisoare fără să fiu vinovat și nici acum nu am cui să mai cer dreptate. DNA este o armă politică, inventată de servicii internaționale, și folosit in interes politic. Cine mai pică pe lângă cei țintiți politic,sunt doar praful in ochii prostimii !!! 0771492601

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Lipsa adeverintei CNSAS pentru sefa ICCJ Cristina Tarcea ascunde colaborarea acesteia cu Securitatea?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 18.12.2018 – Repartizarea judecatorilor in Complete, o problema nationala. Werner, bun de CNCD

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER