In stil heirupist, la ordin, in disciplina protocoalelor cu SRI, Completurile de 5 ale ICCJ au paradit o gramada de oameni timp de patru ani. Ultimii patru ani. Pentru ei, pentru victimele acestor completuri, asteptarea deciziei CCR era speranta trecerii de la agonie la extaz. Numai ca… nu asa a fost sa fie.

Sa recitim din motivarea Deciziei CCR nr.685 din 7 noiembrie 2018, privitoare la conflictul de constitutionalitate intre Guvern, Parlament si ICCJ, spre final:

“Intrucat atat in materie penala, cat si extrapenala, sanctiunea compunerii nelegale a completului de judecata este nulitatea neconditionata si, prin urmare, absoluta, a actelor indeplinite de un astfel de complet, si tinand cont de faptul ca deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constitutie, Curtea retine ca prezenta decizie se aplica de la data publicarii sale, atat situatiilor pendinte, respectiv in cauzele aflate in curs de judecata, precum si in cele finalizate in masura in care justitiabilii sunt inca in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzatoare, cat si situatiilor viitoare”.

La ce situatii viitoare se refera CCR? De ce a lasat in coada de peste solutia pentru cei care au fost judecati de Completuri de 5, iata, nelegal constituite si nule absolut? Tot ce e posibil ca CCR sa fi considerat ca mai mult ar fi insemnat sa legifereze, ceea ce nu ii intra in atributii. Asa ca a folosit sintagma “situatii viitoare”. Asta ar putea privi si situatiile ce iau nastere in urma acestei decizii? Nu se stie. Vom vedea. Sunt interpretari juridice de tot felul. Unii juristi zic ca da, poate fi data si aceasta interpretare pentru ca legiuitorul nu a prevazut ivirea unei situatii de acest gen, altii spun ca nu e nicio sansa ca lucrurile sa fie transate asa.

Sa revenim la decizie. Conform motivarii CCR, prima concluzie este ca toate deciziile date de completurile de 5, vreme de 4 ani (2014-2018) sunt nelegale, deci nule, prin “toate” intelegandu-se si condamnari, dar si achitari. Care ar fi urmarea?

In motivarea deciziei, CCR nu a dat o solutie pentru modul in care ar putea fi repuse in matca legalitatii deciziile date de Completurile de 5 ale ICCJ, in perioada 2014-2018, care nu pot fi atacate prin contestatie in anulare. Pentru ca, intr-adevar, nu toate victimele completurilor de 5 pot face contestatie in anulare in urma acestei decizii a CCR.

Avand in vedere termenul pentru solicitarea unei contestatii in anulare, de 30 de zile, impus de modificarilor aduse art.428 NCpp prin Ordonanta 18/2018 (inainte de modificare termenul era de 10 zile), persoanele care se afla deja in termenul de exercitare a caii de atac extraordinare pot beneficia de admisibilitatea actiunii ca efect al deciziei CCR. Insa, pe langa acestea, mai pot beneficia de efectele deciziei CCR cei care nu au primit motivarea deciziei instantei pana la data la care a inceput sa produca efecte Decizia Curtii. Si asta pentru ca modificarea art.428 din Ordonanta Pruna suna asa:

“Art. 428. -

(1) Contestatia in anulare pentru motivele prevazute la art. 426 lit. a) si c)-h) poate fi introdusa in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel”.

Prin urmare, cei judecati si condamnati de Completurile de 5 judecatori ai ICCJ pana la data la care incepe sa produca efecte Decizia CCR, si care nu au primit motivarea deciziei definitive sau carora le-a fost comunicata la o adresa gresita si nu au avut cunostinta de aceasta comunicare, pot introduce contestatie in anulare ca urmare a nulitatii absolute a Completului de 5 judecatori care s-a pronuntat definitiv in cauzele respective. Insa, pe aceleasi considerente, pot fi supuse acestei cai extraordinare si achitarile dispuse de completurile de 5 judecatori daca procurorii solicita admiterea unei contestatii in anulare. Aici situatia s-ar complica foarte tare si, pe viitor, e posibil sa se ajunga si la situatia nefericita in care un achitat se trezeste condamnat.

Asa fiind, concluzia mea este ca situatia creata la ora actuala de decizia CCR cu privire la Completurile de 5 judecatori nelegal constituite vreme de patru ani la Inalta Curte, ii baga in starea de agonie pe multi dintre justitiabili si prea putini vor avea parte de trecerea la un dram de extaz. Ma gandesc, desigur, ca toate aceste contestatii in anulare ce vor fi introduse pe considerentele mai sus expuse, vor fi judecate tot de ICCJ. Iar acolo, nu avem de unde sa stim cat de puternica e in continuare forta Statului paralel!