1 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ROMANIA NU E OAIA NEAGRA A EUROPEI – Raportul Comisiei Europene privind statul de drept dezvaluie probleme in mai mult de jumatate din tarile-membre in UE, inclusiv in Franta si Olanda, tari care ne-au dat lectii de anticoruptie. Comisia s-a aratat nemultumita de organele anticoruptie din Franta si de insuficienta reglementare a activitatilor de lobby in Franta si Olanda (Rapoartele)

Scris de: V.B. | pdf | print

15 July 2022 15:08
Vizualizari: 2258

Romania nu mai este oaia neagra a Europei, iar acest lucru reiese chiar din cel mai recent raport al Comisiei Europene – conduse de Ursula von der Leyen (foto) – privind statul de drept in tarile-membre ale UE.



Vorbim despre faptul ca executivul comunitar a formulat o serie de recomandari la adresa Frantei si Olandei – tari care nu o data s-au inghesuit sa-i dea Romaniei lectii de anticoruptie si de stat de drept. Mai exact, CE a formulat recomandari cu privire la capacitatea organelor anticoruptie. In plus, Olanda a primit recomandari si in materie de reglementare a activitatilor de lobby.


Mai exact, recomandari cu privire la diferite modalitati de garantare a independentei justitiei au fost formulate nu doar cu privire la Romania, ci si in legatura cu Croatia, Portugalia, Slovenia, Slovacia. Totodata, recomandari legate de capacitatea organelor de anchetare a faptelor de coruptie au fost adresate urmatoarelor tari-membre: Cipru, Italia, Franta, Luxemburg, SIovenia, Slovacia. De asemenea, CE a formulat recomandari cu privire la reglementarea activitatilor de lobby si in: Belgia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Spania, Franta, Croatia, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Polonia, Slovacia. In plus, recomandari referitoare la independenta serviciilor publice de media i-au fost adresate nu doar Romaniei, si Cehiei, Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei si Slovaciei. Nu in ultimul rand, pe langa Romania, recomandari in ceea ce priveste consultarile publice si transparenta in procesul decizional au fost formulate de CE in legatura cu Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg si Portugalia.


Nicio sansa ca Romania sa scape de MCV prea curand


Pe de alta parte, nici macar acum, dupa 15 ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare si Verificare, Comisia Europeana nu are de gand sa ridice MCV-ul in privinta Romaniei – chiar daca tara noastra a indeplinit inca din 2010 toate criteriile din acest mecanism.

In acelasi raport de tara, Comisia Europeana recomanda Romaniei sa se asigure ca noile legi ale justitiei ofera suficiente garantii pentru independenta justitiei, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistratilor si investigarea infractiunilor din justitie. De asemenea, executivul comunitar vrea introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari si punerea la punct a sistemului de recrutarea a procurorilor (in special a celor din DNA).


Iata rezumatul raportului CE privind Romania:


De la aderarea la UE in 2007, reformele Romaniei in domeniile justitiei si anticoruptiei au fost urmarite de Comisie prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), ca un cadru important pentru progres in aceste domenii. MCV continua in paralel cu mecanismul statului de drept, din care Romania este parte integranta – ca orice alt stat membru – pana cand toate criteriile de referinta sunt indeplinite in mod satisfacator.

Sistemul de justitie este in curs de reforme structurale menite sa abordeze o serie de probleme de lunga durata. Guvernul a adoptat o noua strategie judiciara si un plan de actiune aferent perioadei 2022-2025, si implementeaza proiecte de imbunatatire a digitalizarii sistemului de justitie, asa cum este planificat in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) al Romaniei. In timp ce Sectia de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ) a fost desfiintata, raman unele preocupari legate de noul sistem de cercetare si urmarire penala a infractiunilor din justitie. Regulile privind sanctiunile disciplinare, precum si competentele extinse si lipsa de raspundere a sefului Inspectiei Judiciare continua sa genereze preocupari pentru independenta judiciara, care se asteapta sa fie abordate de noile proiecte de legi ale justitiei aflate in pregatire. Nu s-a inregistrat nicio imbunatatire semnificativa in ceea ce priveste deficitul de magistrati. Eficienta in cauzele civile si comerciale ramane stabila, scazand in acelasi timp considerabil pentru instantele administrative.

Strategia anticoruptie pentru perioada 2021-2025 a fost adoptata, iar implementarea ei efectiva se bazeaza pe sprijinul politic pentru implementarea unor reforme legislative importante. Eficacitatea anchetarii si a sanctionarii coruptiei s-a imbunatatit in continuare, inclusiv prin avansarea in dosarele aflate pe rol de ani intregi. Directia Nationala Anticoruptie a continuat sa isi imbunatateasca bilantul, dar provocarile operationale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, raman de rezolvat. In ceea ce priveste noul sistem care inlocuieste SIIJ, ramane de vazut impactul acestuia asupra cercetarii si urmaririi penale a infractiunilor de coruptie. Au fost luate masuri pentru finalizarea codurilor penale revizuite. Cadrul legal privind integritatea ramane fragmentat si nu exista prevederi uniforme privind 'usile rotative' pentru functionarii publici (n.r. rotatia cadrelor intre autoritati si mediul privat pe care autoritatile trebuie sa-l reglementeze) sau reguli de lobby pentru parlamentari. Transparenta finantarii partidelor politice este limitata. Numirea presedintelui Agentiei Nationale de Integritate si noua platforma de declarare electronica obligatorie a averilor au permis ANI sa lucreze mai eficient.

Romania nu a transpus inca Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, amanand astfel modificarile necesare pentru a imbunatati functionarea si eficacitatea autoritatii de reglementare a mass-media. Sunt in curs de desfasurare reforme la legea companiilor publice de radiodifuziune si TV, care vizeaza un proces de numire mai putin politizat si un management mai profesionalizat. Transparenta proprietatii mass-media ar putea fi consolidata. Nu exista suficienta transparenta cu privire la difuzarea continutului platit de partidele politice in afara campaniilor electorale, iar accesul la informatie al jurnalistilor ramane deficitar. Cazurile de amenintari, hartuire si violenta fizica impotriva jurnalistilor sunt mai ingrijoratoare in comparatie cu anul trecut.

Schimbarile frecvente ale legislatiei, utilizarea regulata a ordonantelor de urgenta si practica limitata a consultarilor publice continua sa ridice ingrijorari. Exista eforturi pentru a imbunatati folosirea evaluarilor de impact. Guvernul si-a luat un angajament clar fata de principiul primatului dreptului UE, dar raman ingrijorari cu privire la contestarea acestui principiu de catre Curtea Constitutionala. Starea de alerta legata de pandemia de COVID-19 a fost ridicata, iar masurile de urgenta au fost examinate amanuntit. Institutul pentru Drepturile Omului cauta acreditare ca institutie nationala pentru drepturile omului. In timp ce societatea civila se confrunta cu provocari care decurg din impactul restrictiilor legate de COVID-19 si al accesului limitat la finantare, exista planuri de simplificare a procedurilor de inregistrare pentru organizatiile neguvernamentale.

Recomandari

Pe langa amintirea angajamentelor asumate in cadrul Planului National de Recuperare si Rezilienta referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justitie, cadrul anticoruptie si procesul legislativ si recomandarile din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, se recomanda Romaniei:

- Asigurarea faptului ca revizuirea Legilor Justitiei consolideaza garantiile pentru independenta justitiei, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistratilor si luarea de masuri pentru a aborda preocuparile ramase cu privire la investigarea si urmarirea penala a infractiunilor in justitie, tinand cont de standardele europene si avizele relevante ale Comisiei de la Venetia;

- Introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari;

- Abordarea provocarilor operationale ale Directiei Nationale Anticoruptie, inclusiv in ceea ce priveste recrutarea procurorilor, si monitorizarea indeaproape a impactului noului sistem asupra investigatiei si urmaririi penale a infractiunilor de coruptie din sistemul judiciar;

- Consolidarea regulilor si mecanismelor pentru a spori guvernanta independenta si independenta editoriala a mass-media ca serviciu public, tinand cont de standardele europene in materie;

- Asigurarea unei consultari publice eficiente inainte de adoptarea proiectelor de lege;

- Continuarea eforturilor de infiintare a unei Institutii Nationale pentru Drepturile Omului, tinand cont de Principiile ONU de la Paris.

Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) a fost infiintat la aderarea la Uniunea Europeana in 2007 ca masura tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale Romaniei de a-si reforma sistemul judiciar si de a intensifica lupta impotriva coruptiei. In conformitate cu decizia de infiintare a mecanismului si asa cum a subliniat Consiliul, MCV se incheie atunci cand toate criteriile de referinta aplicabile Romaniei sunt indeplinite in mod satisfacator. In rapoartele sale din ianuarie 2017, Comisia a adoptat o evaluare cuprinzatoare a progresului Romaniei in cei 10 ani de MCV. De asemenea, a stabilit o cale catre incheierea mecanismului pe baza a 12 recomandari-cheie finale care, daca sunt respectate, ar fi suficiente pentru a indeplini obiectivele MCV, daca evolutiile nu ar fi de natura sa inverseze cursul progresului. Raportul din noiembrie 2018 a concluzionat ca evolutiile au inversat sau au pus sub semnul intrebarii ireversibilitatea progresului si ca trebuiau facute opt recomandari suplimentare. De atunci, Comisia a continuat sa urmareasca progresul, inclusiv prin raportul MCV 2021, care a remarcat ca exista progrese in toate recomandarile MCV ramase, iar multe sunt pe cale de a fi indeplinite daca progresul ramane constant. Analiza prezentata in acest raport va informa, de asemenea, activitatea de urmarire a realizarii criteriilor de referinta si a incheierii MCV.


Redam rezumatul raportului general al Comisiei Europene:


1. Introducere

Uniunea Europeana este o Uniune a valorilor: drepturi fundamentale, democratie, stat de drept. Aceasta este baza societatii noastre si a identitatii noastre comune. Provocarile aduse statului de drept intr-un stat-membru afecteaza ordinea juridica si functionarea UE in ansamblu. Statul de drept este benefic pentru toata lumea din UE si este clar ca cetatenii din fiecare tara-membra sustin cu fermitate principiile statului de drept.

In ultimii ani, am vazut provocari la adresa statului de drept crescand atat aici, in UE, cat si la nivel global. Pandemia de COVID-19 a testat rezistenta sistemelor nationale in materie de mentinere a statului de drept in vremuri de criza, punand presiune asupra sistemelor institutionale de control si echilibru constitutional si asupra capacitatii institutiilor democratice si a entitatilor care le monitorizeaza de a-si face munca.

Agresiunea militara neprovocata si nejustificata a Rusiei impotriva Ucrainei si a poporului sau constituie o provocare directa la adresa valorilor UE si a ordinii mondiale bazate pe reguli. Incalca grav dreptul international si principiile Cartei ONU si submineaza democratia, precum si statul de drept, pe langa securitatea si stabilitatea europeana si globala. Apararea si sustinerea institutiilor si a valorilor noastre democratice este o responsabilitate comuna a tarilor-membre si a institutiilor UE. Acest lucru este cu atat mai important acum, cand UE si statele sale-membre sunt amenintate de actori straini ostili care folosesc dezinformarea si atacurile cibernetice pentru a incerca sa submineze democratiile noastre.

Comisia isi recunoaste rolul special in realizarea acestei responsabilitati comune – fie prin stimularea schimbarii, prin impulsionarea cooperarii, fie prin evidentierea deficientelor si prin actiunea asupra lor. Acest rol este indeplinit in diverse moduri, prin diferitele instrumente de care dispune Comisia, dar obiectivul este intotdeauna clar: sa aduca o imbunatatire reala modului in care cetatenii simt impactul statului de drept in viata lor de zi cu zi. Comisia s-a asigurat, de asemenea, ca Facilitatea pentru Redresare si Rezilienta a acordat prioritate statelor-membre in a impulsiona reformele sistemului judiciar, ale mecanismelor anticoruptie, ale administratiei publice si ale digitalizarii sistemelor lor de justitie, ca fiind esentiale pentru un climat investitional puternic.

Pe parcursul anului trecut, statul de drept a fost o tema proeminenta pe agenda europeana, raportul din 2021 aducand o contributie majora la informarea dezbaterii politice si tehnice atat la nivelul UE, cat si la nivel national. Raportul anual privind statul de drept este intr-adevar esential pentru eforturile noastre de a avea un impact practic asupra promovarii si a salvgardarii statului de drept in UE. Luand in considerare in mod corespunzator traditiile nationale, asigurand tratament egal si bazandu-se pe o metodologie transparenta si obiectiva, raportul a permis o discutie constructiva si un schimb bogat de bune practici intre statele-membre, atat la nivel de Consiliu, cat si la nivel tehnic, precum si in cadrul discutiilor purtate cu Comisia in Parlamentul European si in cele nationale pe baza raportului din 2021. Invatarea reciproca din experienta celuilalt echipeaza mai bine tarile-membre pentru a gasi cea mai buna cale de urmat si pentru a preveni aparitia sau adancirea provocarilor la adresa statului de drept.

Aceasta a treia editie a raportului face urmatorul pas in implicarea Comisiei in statul de drept, fiind prima editie care include recomandari specifice catre statele-membre, asa cum a anuntat presedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, in discursul din 2021 privind starea Uniunii. In conformitate cu natura preventiva a raportului, obiectivul recomandarilor este de a sprijini tarile-membre in eforturile lor de a promova reformele in curs sau planificate, de a incuraja evolutiile pozitive si de a le ajuta sa identifice unde ar putea fi necesare imbunatatirea sau continuarea modificarilor recente, inclusiv pentru a aborda provocarile sistemice in anumite cazuri.

In elaborarea recomandarilor, Comisia a acordat o atentie deosebita mentinerii acestora concentrate si ancorate in legislatia si standardele europene, respectand totodata specificul sistemelor juridice nationale. La fel de importante sunt coerenta si sinergiile cu alte procese si instrumente, cum ar fi Semestrul European, regimul general de conditionalitate pentru protectia bugetului UE si Facilitatea pentru Redresare si Rezilienta. Editiile ulterioare ale Raportului privind statul de drept vor analiza urmarirea acestor recomandari.

Ca si in editiile anterioare, raportul din 2022 privind statul de drept examineaza evolutiile legate de:

- Sistemele de justitie din statele-membre, concentrandu-se pe independenta, calitatea si eficienta acestora. Acestea sunt parametri-cheie care asigura ca aplicarea si punerea in aplicare a legislatiei UE sunt eficiente, ca statul de drept este respectat si ca este mentinuta increderea reciproca. Sistemele de justitie functionale si complet independente sunt esentiale pentru a garanta ca justitia functioneaza in beneficiul cetatenilor si al afacerilor. Ele sunt, de asemenea, esentiale pentru cooperarea judiciara in intreaga UE, precum si pentru functionarea pietei unice si pentru ordinea juridica a UE in ansamblu;

- Mecanismele anticoruptie, concentrandu-se pe eficacitatea politicilor nationale anticoruptie si pe evaluarea diferitelor domenii-cheie de actiune intreprinse de statele membre pentru prevenirea si combaterea coruptiei. Cadrele eficiente anticoruptie, precum si transparenta si integritatea in exercitarea puterii de stat consolideaza sistemele juridice si increderea cetatenilor si a afacerilor in autoritatile publice;

- Libertatea si pluralismul mass-media, cu accent pe domenii de baza, inclusiv independenta autoritatilor de reglementare a mass-media, transparenta privind patronatul mass-media, transparenta si corectitudinea in alocarea publicitatii de stat, siguranta jurnalistilor si accesul la informatii. Raportul din acest an include pentru prima data o acoperire sistematica a mass-media in calitatea lor de serviciu public. O sfera mediatica libera si pluralista este esentiala pentru statul de drept, responsabilitatea democratica si lupta impotriva coruptiei. Importanta mass-media libere si pluraliste a condus la mai multe initiative recente la nivelul UE;

- Probleme institutionale in materie de control si echilibru, cu accent pe domenii de importanta-cheie pentru statul de drept, cum ar fi calitatea si incluziunea procesului legislativ national, rolul Curtilor Constitutionale si al autoritatilor independente (cum sunt Avocatul Poporului, organismele privind egalitatea si institutiile pentru drepturile omului), precum si rolul organizatiilor societatii civile in protejarea statului de drept. Impactul in schimbare si raspunsul la pandemia COVID-19 reprezinta alt element inclus in analiza. Raportul din acest an include pentru prima data o privire de ansamblu asupra punerii in aplicare a hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Raportul privind statul de drept prezinta, de asemenea, evolutii semnificative la nivelul UE si, in plus, ar trebui privit in contextul mai larg al altor domenii de activitate care contribuie la sustinerea valorilor democratice si a drepturilor omului, atat in ​​interiorul Uniunii, cat si in afara acesteia. Utilizarea de catre Comisie a instrumentelor-cheie, cum ar fi Facilitatea pentru redresare si rezilienta, Regulamentul general privind conditionalitatea si Tabloul de bord al justitiei din UE sunt rezumate in acest raport. De asemenea, Comisia implementeaza procedura de constatare a incalcarii obligatiilor (infringementul) atunci cand problemele statului de drept constituie incalcari ale dreptului UE.

Alt exemplu de actiune complementara este activitatea de promovare a drepturilor fundamentale: Raportul din 2022 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE se va concentra pe spatiul civic si pe rolul sau in protejarea si promovarea acestor drepturi. Societatea civila este un partener-cheie pentru UE in aplicarea politicilor sale in domeniul drepturilor fundamentale, iar o dezbatere este in curs de desfasurare la nivelul UE asupra modului de crestere a sprijinului si a implicarii acestora la nivelul Uniunii Europene.

Invadarea Ucrainei de catre Rusia a subliniat importanta valorilor democratice, a drepturilor omului si a statului de drept. UE are un rol deosebit in proiectarea acestor valori la nivel mondial, ca alternativa la modelele autoritare care incalca dreptul international si drepturile omului, aceasta fiind o trasatura centrala a procesului de extindere. Credibilitatea politicilor noastre externe se bazeaza pe starea statului de drept in UE insasi.

2. Aspecte-cheie ale situatiei statului de drept in tarile-membre

Acest raport stabileste teme si tendinte comune semnificative, provocari specifice si evolutii pozitive in cei patru piloni. Exemplele date care reflecta aceste tendinte sunt extrase din evaluarile care se gasesc in cele 27 de capitole de tara, care fac parte integranta din prezentul Raport si ofera contextul detaliat in fiecare stat-membru. Raportul include, de asemenea, recomandari specifice adresate statelor-membre.

Metodologia Raportului privind statul de drept si recomandarile acestuia

Evaluarea cuprinsa in capitolele de tara a fost pregatita in conformitate cu domeniul de aplicare si metodologia, astfel cum a fost actualizata in urma discutiilor cu statele-membre. Capitolele de tara se bazeaza pe o evaluare calitativa realizata in mod autonom de catre Comisie, concentrandu-se pe o sinteza a evolutiilor semnificative din iulie 2021 pana acum si prezentand atat provocari, cat si aspecte pozitive identificate in statele-membre. In fiecare capitol de tara, analiza se concentreaza in special pe subiecte in care au existat evolutii semnificative sau in care au fost identificate provocari importante in raportul anterior si persista in perioada de raportare.

In conformitate cu natura preventiva a raportului, obiectivul recomandarilor este de a asista si de a sprijini statele-membre in eforturile lor de a promova reformele si de a identifica locurile in care ar putea fi necesare imbunatatiri ori continuare a modificarilor sau a reformelor recente, pe baza unui dialog continuu cu tarile-membre.

La elaborarea recomandarilor cuprinse in acest Raport au fost respectate urmatoarele principii:

- Toate statele-membre sunt supuse recomandarilor specifice fiecarei tari, cu respectarea deplina a principiilor egalitatii de tratament si proportionalitatii;

- Recomandarile sunt integrate in raport si se bazeaza pe o evaluare aprofundata la capitolele de tara, aplicand criterii obiective bazate pe legislatia UE sau pe standardele europene si internationale;

- Recomandarile sunt proportionale cu provocarile identificate. De asemenea, ele incurajeaza continuarea eforturilor pozitive de reforma;

- Recomandarile sunt suficient de specifice pentru a permite statelor membre sa ofere o continuare concreta si actionabila, tinand cont de competentele nationale, sistemele juridice si contextul institutional, dupa caz;

- In pregatirea recomandarilor, Comisia a acordat o atentie deosebita coerentei si sinergiilor cu alte procese, cum ar fi Semestrul European, Regulamentul General de Conditionalitate si planurile nationale de redresare si rezilienta;

- Editiile ulterioare ale Raportului privind statul de drept vor integra continuarea data recomandarilor.

Raportul este rezultatul unei stranse colaborari cu statele-membre si se bazeaza pe o varietate de surse nationale, internationale si de alta natura. Toate statele membre au fost invitate sa participe la proces, sa furnizeze contributii scrise si sa se alature vizitelor de tara dedicate, organizate intre februarie si aprilie 2022. O consultare a partilor interesate a oferit, de asemenea, valoroase contributii orizontale si specifice tarii respective. Consiliul Europei a oferit, de asemenea, o prezentare generala a opiniilor si a rapoartelor sale recente referitoare la statele membre ale UE. Inainte de adoptarea acestui raport, statelor-membre li s-a oferit posibilitatea de a furniza actualizari faptice la capitolul lor de tara”.


* Cititi aici raportul general al CE (in limba engleza)

* Cititi aici raportul CE privind Romania (in limba engleza)

Comentarii

# Placute suedeze pt. Ursula ! date 15 July 2022 17:23 +233

Ne tin in UE pe post de ******-u ... In continuare suntem la mana a 15-a , in continuare MCV , in continuare fara vize pt. USA (adica discriminare clara , noi fiind stat UE), in continuare slcaveti pt. munci agricole in Nemtzia , de aceea nu va lasa sa aveti acelasi salar minim ca-n Luxenburg sau Belgia , ca sa fiti disponibili pt. sclavagism in baraci mizerabile si fara asigurari medicale ! :eek: ROEXIT ! :-*

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva