Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – condus de Procurorul General Alex Florența (foto) – și-a prezentat bilanțul pe 2025 marți, 3 martie 2026. 

Rata inculpaților achitați din totalul celor trimiși în judecată anul trecut s-a menținut la 1,2%, la fel ca în 2024 – cel mai scăzut nivel din 2016 până în prezent.

La rândul ei, rata dosarelor restituite din totalul celor trimise în instanță a crescut ușor în 2025, ajungând la 0,49%, comparativ cu 0,38% în 2024.

Atenție: vorbim doar despre PICCJ, nu despre întreaga procuratură română.

A scăzut celeritatea și s-au înmulțit restanțele

Pe de altă parte, Parchetul General dezvăluie că anul 2025 a adus minusuri în ceea ce privește celeritatea soluţionării dosarelor. Astfel, cauzele rezolvate la peste un an de la sesizare au ajuns să ocupe 42,6% din total, cu 10,5 puncte procentuale mai multe decât în 2024. În plus, dosarele rămase nesoluţionate au sporit cu 1,5 puncte procentuale.

De vină pentru această situaţie sunt volumul mare de cauze şi numărul insuficient de procurori, explică PICCJ.

Mesajul lui Florența pentru urmaș

În concluziile raportului de bilanț, șeful PICCJ Alex Florența îndeamnă următorul Procuror General să păstreze actuala direcție a Parchetului Înaltei Curți. În caz contrar, schimbările frecvente de priorități ar risca să fragilizeze atât rezultatele existente, cât și pe cele viitoare.

Redăm principalele fragmente din raportul de bilanț:

„D. Calitatea urmăririi penale

1. Achitări definitive

În anul 2025 ponderea achitaților definitiv în totalul inculpaților trimiși în judecată a fost de 1,2%, la fel ca în anul 2024, cea mai mică din ultimii 10 ani.

În ceea ce privește temeiul în baza căruia au fost dispuse soluțiile de achitare, 17,8% reprezintă achitările în temeiul art. 16 lit. a) Cpp, 58,5% achitările în temeiul art. 16 lit. b) Cpp, 19,5% achitările în baza art. 16 lit. c) Cpp și 4,2% achitările în baza art. 16 lit. d) Cpp.  

Motivele dispunerii acestor soluții de către instanțele de judecată, și în anul 2025, se circumscriu tendințelor din anul anterior, fiind, în esență, reprezentate de efectele Deciziilor Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, cele prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal și cele ale OUG nr. 85/2022 prin care au fost modificate prevederile acestui text de lege, care a afectat condițiile de aplicare / valorificare a măsurilor de supraveghere tehnică privind interceptarea convorbirilor, fapt ce a condus la excluderea acestora, ori de un mod diferit de interpretare şi valorificare a mijloacelor de probaţiune administrate, în raport de dispozițiile art.103 Cpp care prevăd că „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză”, iar pe de altă parte, s-a dat eficiență principiul „in dubio pro reo”.

2. Restituiri și trimiteri ale dosarelor la procuror dispuse în temeiul art. 346 alin. (3) Cpp și art. 485 alin. (1) lit. b) Cpp

Calitatea activității de urmărire penală se menține la un nivel ridicat, chiar dacă ponderea cauzelor în care instanțele au dispus restituirea și trimiterea dosarelor la procuror a înregistrat o ușoară creștere în anul 2025 (0,49% din numărul trimiterilor în judecată, față de 0,38% în anul 2024). (...)

3. Infirmări și redeschideri

Din perspectiva cazurilor de infirmare a soluțiilor și de redeschidere a urmăririi penale, indicatorii de calitate au cunoscut o îmbunătățire relevantă, plasând numărul soluțiilor de infirmare și redeschidere a urmăririi penale în cel mai bun procent din ultimii ani, față de aceeași perioadă a anului precedent, observându-se o diminuare cu 4,3%.

În ceea ce privește soluțiile dispuse în procedura prevăzută de art. 340 Cpp, datele statistice evidențiază o îmbunătățire a activității de urmărire penală din perspectiva soluțiilor de trimitere a cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale (scădere cu 18,3% față de anul 2024), a cauzelor reținute spre judecare, nefiind pronunțată nicio soluție de condamnare (în creștere cu 83,3% față de anul 2024) și a plângerilor care au fost respinse (în scădere cu 21,4% față de anul 2024).

4. Arestați preventiv netrimiși în judecată

Se constată o creștere a numărului inculpaților arestați preventiv, față de care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată (cu 44% față de anul 2024).

Contrar tendinței negative a acestui indicator, trebuie evidențiate principalele cauze care afectează acești parametri, respectiv cauze obiective, respectiv incidența în cauzele penale a prescripției răspunderii penale, ca urmare a aplicării Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26 aprilie 2018 şi nr. 358/26 mai 2022, precum şi a Deciziei nr. 67 din data de 25 octombrie 2022 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi a Deciziei nr. 37/17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 697 din data de 18 iulie 2024, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

E. Celeritatea efectuării urmăririi penale

Luarea măsurilor legale, în vederea soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, constituie una dintre prioritățile Ministerului Public, celeritatea urmăririi penale reprezentând o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil.

În anul 2025, din totalul cauzelor de soluționat, 30,1% reprezintă ponderea cauzelor soluționate pe fond, procent aproape similar cu cel din anul anterior când proporția a fost de 30,3%.

Din totalul cauzelor soluționate pe fond, 23,7% au fost soluționate în mai puțin de 6 luni de la sesizare (în scădere cu 15,4 față de anul 2024), 17,5% au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la sesizare (în scădere cu 2,6%), 42,6% au fost soluționate în mai mult de un an de la sesizare (în creștere cu 10,5%), iar 16,1% au fost soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale (în scădere cu 7,7% față de anul 2024).

Datele statistice privind cauzele rămase nesoluționate relevă faptul că acestea au crescut față de 2024 cu 1,5%. Din totalul cauzelor rămase nesoluționate - fără cauzele cu autori necunoscuți, 24,5% sunt cu o vechime de până la 6 luni de la sesizare, 18,2% între 6 luni și 1 an de la sesizare, iar 57,2% de peste un an de la sesizare.

De asemenea, din totalul cauzelor rămase de soluționat - fără cauzele cu autor necunoscut - 61,3% reprezintă cauzele cu urmărirea penală începută (în creștere față de anul 2024 cu 6,7%).

În activitatea de urmărire penală proprie au rămas de soluționat cu 8,5% mai puține cauze cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare și cu 7,4% mai multe cauze mai vechi de un an de la sesizare. La organele de cercetare penală au rămas în lucru cu 8,5% mai puține cauze cu vechimea între 6 luni și un an de la sesizare și cu 8,3% mai multe cauze mai vechi de un an de la sesizare.

Cele mai multe dosare la urmărirea penală proprie cu o vechime mai mare de 6 luni de la sesizare se află în lucru la parchetele de pe lângă curțile de apel (centralizat cu parchetele subordonate), DNA, DIICOT, parchetele militare și la Secția de urmărire penală din cadrul PÎCCJ. (...)

Analiză

Creșterea numărului de dosare rămase în lucru este justificată, în principiu, de incidența unor factori obiectivi:

→ în continuare rămâne în prim plan gradul redus de ocupare a posturilor de procuror, cu consecința unor sincope în efectuarea cu ritmicitate a cercetărilor;

→ numărul ridicat de dosare de soluționat, cu diferențe semnificative între unitățile de parchet.

Există însă și unele cauze subiective, ce țin în special de managementul defectuos al dosarelor aflate în lucru:

→ prioritizarea necorespunzătoare și alocarea inadecvată a resurselor în cauzele de anchetă proprie;

→ ineficiența activității de supraveghere a cercetărilor penale în cauzele instrumentate de organele de cercetare penală.

Soluții preconizate: monitorizarea modului de implementare a Ordinul comun al procurorului general al PÎCCJ și MAI nr. 289/20.12.2024 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale, intrat în vigoare începând cu 01.02.2025.

De remarcat și faptul că, în vederea implementării unui mod de lucru unitar la nivelul unităților de parchet și de poliție, a fost emisă Dispoziția inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 145 din 22.10.2025 privind stabilirea criteriilor referitoare la specializarea și competențele unităților de poliție ale Poliției Române, ale cărei prevederi au intrat in vigoare la data de 01.11.2025. Dispoziția a fost emisă în baza unor prevederi din Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror in cursul urmăririi penale. (...)

Concluzii și principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2026

Analiza activității desfășurate în anul 2025 evidențiază o transformare structurală a Ministerului Public începută din anul 2023, realizată într-un context intern și extern deosebit de complex. Rezultatele obținute confirmă eficiența acestei abordări. Stoparea creșterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creșterea operativității în soluționarea cauzelor, îmbunătățirea constantă a indicatorilor de calitate ai actului de urmărire penală, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric, creșterea capacității de recuperare a produsului infracțiunii și finalizarea unor cauze de o complexitate deosebită demonstrează consolidarea funcțională a Ministerului Public. În paralel, implementarea unui amplu program de digitalizare a transformat fundamental modul de funcționare a instituției, oferind instrumente moderne de coordonare și control managerial.

Totodată, Ministerul Public a demonstrat capacitatea de adaptare rapidă la noile realități infracționale și de securitate. Fenomene precum amenințările hibride, tentativele de influențare a proceselor democratice, creșterea extremismului și a discursului instigator la ură au impus o reacție instituțională fermă, coordonată și profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2025.

În perioada următoare, Ministerul Public va trebui să își consolideze pe mai departe capacitatea de anticipare, analiză și reacție instituțională, prin dezvoltarea mecanismelor de coordonare internă, aprofundarea specializării procurorilor în domenii sensibile și intensificarea cooperării interinstituționale, atât la nivel național, cât și internațional.

În același timp, provocările structurale ale Ministerului Public nu pot fi ignorate: presiunea constantă asupra resurselor umane, necesitatea menținerii unui echilibru între volumul de activitate și calitatea actului de urmărire penală, adaptarea continuă la modificările legislative și așteptările legitime ale societății privind transparența și eficiența justiției.

Viziunea implementată la nivel managerial în perioada 2023-2026 și-a propus să asigure o evoluție firească și responsabilă a Ministerului Public, obiectivul final fiind acela de a întări rolul Ministerului Public ca pilon fundamental al statului de drept, capabil să apere ordinea constituțională, să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor și să răspundă ferm, profesionist și credibil provocărilor prezentului și viitorului.

Analiza rezultatelor obținute evidențiază și necesitatea continuării reformelor inițiate. Structurile nou-create, instrumentele operaționale și cultura organizațională aflate în proces de maturizare necesită stabilitate, predictibilitate și consecvență în implementare. Schimbările frecvente de direcție sau de priorități ar risca să fragilizeze rezultatele obținute și să compromită capacitatea instituției de a răspunde eficient amenințărilor viitoare”.

* Citiţi aici întregul raport de bilanţ al PICCJ