Desi disolutia statului este tot mai evidenta, iar Romania a devenit o adevarata jungla in care legea este din ce in ce mai putin respectata, mediul politic continua sa isi faca o prioritate din a taia pensiile magistratilor. Desigur, pentru ca, vezi Doamne, in caz contrar am pierde miliarde de euro din PNRR.

Este inexplicabil de-a dreptul cum clasa politica nu intelege ca pentru a avea o Justitie puternica este nevoie de magistrati cu venituri mari in timpul activitatii, dar si cu siguranta ca la finalul carierei vor beneficia de o pensie consistenta. Iar niste salarii si pensii mari nu sunt garantia doar pentru o Justitie puternica, ci si pentru o Justitie independenta, caci salarii si pensii mari pentru magistrati inseamna practic ferirea acestora de orice fel de tentatie (avand in vedere ca judecatorii si procurorii au la randul lor probleme, la fel ca orice alt om), ceea ce in final nu reprezinta decat o diminuare consistenta a fenomenului coruptiei din randul parchetelor si instantelor. Desigur, nimeni nu neaga existenta unor exagerari in cazul pensiilor magistratilor, cu venituri nejustificat de mari si care depasesc cu mult salariul in plata, dar trebuie spus ca acestea nu sunt o regula, ci doar situatii izolate.

Astfel, in urma cu cateva zile “pe piata” a aparut – evident pe surse si neasumat oficial – un document cu noi amendamente la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor (gresit denumite “pensii speciale”), amendamente care sa puna in acord proiectul cu Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023 (click aici pentru a citi), prin care a fost declarat neconstitutional proiectul de lege votat de Parlament la finele lunii iunie 2023 (click aici pentru a citi). Noile amendamente au fost gandite in birourile Parlamentului Romaniei, ele venind la aproximativ trei saptamani dupa alte amendamente care au fost redactate tot in Parlament, care au circulat printre magistrati, si care la fel nu au fost asumate oficial. O metoda clasica, folosita de zeci de ani, prin care se arunca pe piata informatii pentru a se testa reactia, pentru ca apoi nimeni sa nu si le insuseasca. Nu este deloc exclus ca in mod similar sa se intample si de aceasta data, dar surse politice si judiciare avizate au confirmat pentru Lumea Justitiei ca amendamentele pe care le puteti citi mai jos au fost redactate in Parlamentul Romaniei. Tocmai de aceea, din cauza lipsei de transparenta din partea factorului politic, nu putem spune daca amendamentele de mai jos sunt cele finale sau ele reprezinta doar o varianta de lucru.

Oricum, pe scurt, noile amendamente prevad o modificare a modalitatii de calcul a pensiilor de serviciu fata de cea adoptata de Parlament in luna iunie, o crestere a varstei de pensionare la 60 de ani, o plafonare a pensiilor de serviciu care vor intra in plata astfel incat ele sa nu depaseasca venitul unui magistrat aflat in activitate, o supraimpozitare cu 15%, precum si o diminunare la cinci ani a vechimii din alte profesii juridice care va fi luata in calcul la pensionare.

Totusi, cum anume va arata noul proiect de lege vizand pensiile magistratilor va fi decis nu de Parlamentul Romaniei, ci de birocratii de la Comisia Europeana. In acest sens, trebuie amintit ca ministra Muncii Simona Bucura-Oprescu va merge la Bruxelles pentru a discuta modificarile la pensiile de serviciu facute dupa Decizia CCR 467/2023, iar abia dupa ce oficialii CE isi vor da acordul proiectul de lege va intra la vot in Parlament.

Iata cele mai noi amendamente la proiectul de lege privind pensiile magistratilor (documentul integral este atasat la finalul articolului – vezi facsimil):

- Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei de pensionare de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute din ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din media veniturilor nete avute in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii.

- De pensia de serviciu beneficiaza, la implinirea varstei standard de pensionare prevazute de sistemul public de pensii, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime intre 20 si 25 de ani numai in aceste functii, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala de 25 de ani in aceste functii, cuantumul net al pensiei de serviciu neputand depasi 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si persoanelor prevazute de prezentul alineat.

- Persoanele care au o vechime de cel putin 25 de ani numai in functiile enumerate la alin.(1) se pot pensiona la implinirea varstei standard de pensionare prevazuta de sistemul public de pensii si pot beneficia de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. in acest caz, pensia de serviciu este egala cu 80% din baza de calcul stabilita prin raportare la un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. De aceasta pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functie din motive neimputabile. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

- Pentru personalul in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si pentru cei care au decizii de pensionare sau indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate si pensia de urmas, se actualizeaza procentual ori de cate ori se majoreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Actualizarea se realizeaza prin aplicarea asupra pensiei a procentului de majorare a indemnizatiei de incadrare brute lunare pentru judecatorii sau procurorii in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Data actualizarii, procentul de majorare a indemnizatiei de incadrare brute lunare si venitul net la data actualizarii al unui judecator sau procuror aflat in activitate in conditii identice de functie, vechime si grad profesional, se comunica Casei Nationale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de catre ordonatorii principali de credite implicati. Cuantumul net al pensiei actualizate nu poate depasi 100% din venitul net la data actualizarii al unui judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

- Pentru personalul prevazut la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru care conditia de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu se determina, potrivit legii anterioare, prin luarea in considerare si a vechimii in functiile de judecator financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, in calculul vechimii de cel putin 25 de ani se ia in considerare si o perioada de cel mult 5 ani de vechime in acele functii.

- Prin exceptie de la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), care indeplinesc pana la data de 31 decembrie 2028 conditia de vechime de minimum 25 de ani realizata numai in aceste functii se pot pensiona si beneficia de pensia de serviciu, indiferent de varsta. La calculul acestei vechimi, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. II.

- Incepand cu 1 ianuarie 2029, personalul prevazut la alin. (1) se poate pensiona si beneficiaza de pensia de serviciu daca indeplineste si conditia de varsta de minimum 47 de ani si 6 luni. Aceasta varsta de pensionare creste cu cate 6 luni in fiecare an calendaristic, pana la atingerea varstei de pensionare de 60 de ani prevazuta la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

- Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu poate fi mai mare decat 100% din venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

-Pentru persoanele care au pensii de serviciu stabilite in baza unor decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu cate 1%.

-Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si deciziilor de pensionare emise dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi in baza unor cereri inregistrate la casele de pensii inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

-In vederea aplicarii alin. (1) si (3) ale prezentului articol, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, casele de pensii competente solicita angajatorilor, pentru toate persoanele vizate, adeverinte privind venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

-Angajatorul are obligatia, ca in termen de 30 de zile de la data primirii solicitarii de la casele de pensii competente, sa comunice adeverintele privind venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

-Decizia de pensionare emisa sau care se va emite se completeaza, in sensul mentionarii in cadrul acesteia a venitului net prevazut la alin. (1).

-Persoanele carora le-au fost emise decizii de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se considera ca indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu.

-Dispozitiile alin. (7) se aplica in mod corespunzator si deciziilor de pensionare emise dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi in baza unor cereri inregistrate la casele de pensii inainte de data intrarii in vigoare a acesteia, precum si celor care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

- Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea prevazut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistica si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica prevazut la art. 31, precum si tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel putin 25 de ani in specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la implinirea varstei standard de pensionare conform esalonarii prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media salariilor de baza brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzatoare ultimelor 12 luni consecutive de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare.

-De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la implinirea varstei standard de pensionare conform esalonarii prevazute in anexa, si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalul de specialitate criminalistica si personalul care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica, precum si tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, cu o vechime in specialitate intre 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1) pentru fiecare an care lipseste din vechimea in specialitate integrala.

-Persoanele care indeplinesc conditiile de varsta si de vechime prevazute la alin. (1) numai in functia de personal auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, de personal de specialitate criminalistica si de personal care ocupa functii auxiliare de specialitate criminalistica, precum si in cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiaza de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au avut sau au o alta ocupatie. in acest caz, baza de calcul a pensiei de serviciu o reprezinta 80% din media salariilor de baza brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat in activitate in conditii identice de functie, vechime, grad sau treapta si nivel al instantei ori parchetului sau INEC unde a functionat solicitantul inaintea eliberarii din functia de personal auxiliar de specialitate.

-Pentru personalul prevazut la art. 3 alin. (2) si art. 31 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru tehnicienii criminalisti din cadrul parchetelor, care au pensii de serviciu stabilite in baza unor decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu cate 1%.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si deciziilor de pensionare emise dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi in baza unor cereri inregistrate la casele de pensii inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

- Art. XV. – Articolul 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 101 – (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensiile care au atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, pentru intreaga parte contributiva, cat si pentru partea necontributiva care este mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu net, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

c) pentru venitul lunar din pensiile care au atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, pentru partea necontributiva care este mai mare decat nivelul castigului salarial mediu net, se aplica o cota de impunere de 15%;

d) pentru venitul lunar din pensiile care au doar o componenta necontributiva, pentru partea care este mai mica sau egala cu nivelul castigului salarial mediu net, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

e) pentru venitul lunar din pensiile care au doar o componenta necontributiva, pentru partea care este mai mare decat nivelul castigului salarial mediu net, se aplica o cota de impunere de 15% .

(5)- (10) nu se modifica!!!!

RISC: in situatia in care se mentine decizia vizand plafonarea (nediscriminatorie) a pensiilor, indiferent de data emiterii deciziilor, se impune analizarea mentinerii impozitarii, in conditiile in care aplicarea cumulativa a doua masuri de reducere a pensiilor ar putea fi atacata la CCR (fie pe lipsa de proportionalitate, fie pe instituirea plafonarii pentru pensiile in plata, fie pe alte considerente).

- Propunem mentinerea art. XVI, eliminarea ar determina aplicarea acestui mod de impozitare abia peste 6 luni. – propunere CNPP

A se vedea art. 4 alin. (1) din Codul fiscal

(„(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”)

- Anexa nr. 1 (Anexa nr. 3 la Legea nr. 303/2004) se elimina.

* Cititi aici tabelul cu amendamentele la proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor